Desbaterile Senatului, iulie 1924 (nr. 78-81)
1924-07-01 / nr. 78
No. 78. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ 1923-1924 ȘEDINȚA DE SIMBATA, 14 IUNIE 1924 Ședința se deschide la ora 15,45, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Sima Niculescu, Ion Păcurariu și lt . Nicolae Nănaș. Pe banca ministerială se află prezenți d-nn miniștri : Dr. Constantin Angelescu, minitrul instrucțiunii și George G. Mârzescu, ministrul justiției. — Prezenți 151 d-nn senatori. —Nu răspund la apelul nominal 49 d-nn senatori și anume : 1. P. Lor Mitropoliții: Vladimir de Repta și Vasile Suciu ; P. S. Lor Episcopii : Gurie, Lucian Triteanu, Bartolomeu, Duma Nichita,Nectarie Cotlarciuc, Ioan Papp, Iosef Bădescu, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Iuliu Hossu, Valeriu Frentziu, Gustav Majlath, Tiburtiu Boromiza, Carol Naghy, Friederich Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii senatori : Aciu Al., Buzdugan D., Cantacuzino M., Casert N., Gosina Gavril, Diminescu G, Drăghici P., Fală P., Filopp Biela, Gabrielescu C., Galiciu D., Geblescu C., Groppa Al., Hiotu Gh., Ivanovici S., Lupescu M. G., Mandai Ion, Mureșan Iovian, Matei Andrei, Nistor A , Pal Ștefan, Pangrati E., Pascu I., Popa I., Postolache N., Procopiu G., Rusu N., Rusu S., Sanielevici I., Tatovici G. și Vescan Ion. — D. senator dr. Nicolae Hasnaș, secretar al biurolui, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se aprobă concedii următorilor d-ni senatori : D. Efimie Ceaglâc .... 2 zile ; » Constantin Gociașu . . . 1 zi; » Vasila Sorbală .... 1 » » Hamon Robert .... 5 zile ; » Ernő Balaș.....................5 » și P. S. Arhiereul Filaret Musta 2 zile. — D. Dr. Nicolae Hasnaș, secretar al biuroului, citește următoarea adresă a Adunării deputaților , Domnului președinte al Senatului, Adunarea deputaților, ascultând raportul comisiunii de instrucție publică, culte și arte asupra proiectului de lege din inițiativă parlamentară, prin care biserica filială Sf. Ion Botezătorul din R.Vâlcea, pendinte de parohia Bunavestire, din acel oraș, se deslipește de la această parohie și va formă, pe viitor, o parohie deosebită, sub denumirea de parohia Sf. Ion Botezătorul« din R.-Vâlcea, în ședința dela 13 iunie 1924, a votat acest proiect de lege, și l-a adoptat cu unanimitate de nouăzeci și șapte voturi. Această lege, astfel cum s’a adoptat de Adunare, subsemnatul, în conformitate cu art. 118 din regulament, are onoarea o înaintă d-voastre pe lângă aceasta. Totodată vă înaintăm și dosarul Adunării cu No. 227, din sesiunea anului 1923—1924, relativ la sus zisa lege, rugându-vă să binevoiți a dispune ca, după terminarea lucrării, dosarul să ne fie restituit. p. Președinte. G. Popa-Lisseanu. D. Mihail Pherekyde, președinte. Se va tipări și trimite în studiul secțiunilor. D-lor senatori, după ce voiu dă cuvântul d-lor senatori, înscriși pentru comunicări, vom intră în ordinea zilei și vă atrag atențiunea că, dacă vom putea termină discuțiunea pe articole a legii învățământului în ședința aceasta, nu vom mai avea nevoie de ședința de seară ; dacă nu, atunci va trebui să avem și ședință da seară. D. dr. Bianu are cuvântul spre a face o comunicare . D. Dr. Vasile Bianu . D-lor senatori, de mai multe zile doream să fac comunicarea aceasta, dar nu am voit să răpesc nici o clipă din timpul prețios consacrat pentru discuțiunea generală, discuțiunea cea largă și înălțătoare, care s’a făcut cu privire la proiectul de lege al învățământului primar și normal, proiect, care va fi cel mai trainic și cel mai strălucit monument pe care l-a ridicat in ogorul întins al culturii, unificării și consolidării Statului român, energicul, eminentul și mult iubitul nostru ministru al instrucțiunii publice, d. dr. G. Angelescu. Astăzi socot că a sosit momentul, ca să citesc această comunicare, care de altfel se raportează la o școală de Stat. O citesc, mai ales, pentru că d. ministru este de față și am credința că și de astă dată va ’va binevoi să ne deă un răspuns satisfăcător, așa cum știe d-sa să dea. lată acum comunicarea mea . D-lor senatori, în orășelul Orăștie funcționează și astăzi liceul reformat unguresc »Kun« intr’un palat somptuos, construit de Statul maghiar și cu ajutorul Universității sasești, din sudoarea poporului român. Iar liceul românesc »Aurel Vlaicu«, înființat numai in 1919, vegetează într’un local recheziționat pe seama culturii românești, o șandrama veche a fostului liceu maghiar din veacul al XVII lea și in care se sdruncină sănătatea profesorilor și a elevilor, cari trăiesc în clasele mici, scunde, umede, cu podele sparte și ziduri mucigăite de mănăstire. Liceul reformat unguresc din Oraștie, în cel mai curat ținut românesc din Ardeal este un anacronism, asupra căruia comitetul școlar local a atras atenția guvernelor în mai multe rânduri. Acest liceu măreț, înființat de Statul maghiar, este monumentul cel mai clasic al timpurilor nu de mult apuse, când dreptatea și libertatea eră o cinică parodie. Având în trecut drept țintă desnaționalizarea elementului românesc, acest liceu internat nu mai poate avea astăzi nici un drept de existență. Lipsit de orice teren cultural și necerut de nici o tretrebuință locală a confesiunii reformate, el a devenit un azil al celor mai decăzute elemente de pe la diferite licee maghiare de prin alte locuri. Pentru a dovedi aceasta dați-mi voie d-lor senatori, să vă amintesc că în întreg județul Hunedoara sunt abiă 3 °/g maghiari in orașul Orăștie și jur și îmi puțini, așa că liceul reformat, în afară de elementul românesc ce-l avea, cam de 30 până la 40 ° C, trebuia să recruteze elevii maghiari din toată Ungaria, pentru ca să poată zice că e școală ungurească. Și dacă în trecut el n’a avut teren cultural, cu atât mai puțin poate să aibă astăzi. Din cei 356 elevi înscriși în anul școlar 1922 —1923, numai 126 adică 35 ° 6 sunt din județul Hunedoarei, iar restul din alte părți, în deosebi din județele Caraș-Severin, Arad, Genad, Bihor. In clasa I liceală din 37 elevi înscriși, între care 7 evrei, numai 9 sunt din județul Hunedoara, ceea ce arată destul de lămurit că acest liceu prin nimic nu este cerut de trebuințele culturale locale. Dar nici din punctul de vedere a trebuințelor confesiunii reformate, ființa acestui liceu nu poate fi justificată. Din 356 elevi numai 134, adică 38 la sută sunt reformați calvni, ceilalți aparțin altor confesiuni, intre cari 75 sau 21 la sută sunt evrei, iar 87 sau 24 la sută sunt fete, după sistemul de coeducație, așă de mult apreciat de unguri și de care nu vreau să se desfacă cu toate ordinele date de guvern. Din aceste cifre rezultă că acest liceu, neavând nici un teren de exploatare, prin nimic nu-și poate justifică existența lui în județul Hunedoara, care de altfel mai are 2 licee ungurești : unul în Deva și altul în Petroșani, cari sunt mai mult decât suficiente pentru trebuințele culturii maghiare din întreg județul, care nu are ca populație decât 3 la sută unguri, așa că el este in Orăștie ca un cui înfipt în inima românismului, care trebuie scos cu orice preț și cât se poate mai repede, întrucât privește întrebarea : cine are dreptul de proprietate asupra acestui liceu, care pentru noi are cea mai mare importanță, vom spune că după cercetările amănunțite cari s’au făcut, el a fost ÉJ&MPURul: 2 lEJ aomroRüL oficial iulie l'MISSBlTBKJLB ADÜMR1I flAJlOSALB 'OSSTITIANTE A SE5ANULUI 15()