România Liberă, septembrie 1944 (Anul 2, Nr. 24-46)

1944-09-08 / nr. 24

■grea comisiei de organizare a Afieări Si­ndicale Unite din România din ziua de 1 Septembrie 1944, de­egațiile partidelor Comunist și Social Democrat sau întrunit într’o confe­rință sindicală, convocată pe temeiul Frontul Unic Muncitoresc, încheiat la 1 Mai 1944, pentru a discuta și hotărî măsurile de organizare a muncitori­lor în sindicate. Din partea Partidului Comunist din România au participat d-nii: Gheor­­ghiu-Dej, ca reprezentant al al Com­i­tetului Central, Senc­ovici Alexandru, Chivu Stoica, G. Apostol, Marin Fio­­rea [UNK]­lonescu și Angheliu Emilian; iar din partea Partidului Social-Democrat d-nn­: Jumanca I., reprezentant al Co­mitetului executiv, Brăti­leanu Vic­tor, Stroia Gheorghe, Azriel Avram, C. Carculi și M. Levin. In urma discuțiunilor care au avut loc, s’a hotărî­t: 1. Delegațiile celor două partide să formeze Comisia de Organizare a Miș­cării Sindicale Unite din România. 2. Redactarea unei rezoluții, care să servească ca îndrumător muncito­rilor, manuali și intelectuali, în vede­rea organizării lor în sindicate profe­sionale. 3. Scoaterea unui ziar sindical. * REZOLUȚIE !­­ Se împlinesc­ 4 ani de când dicta­­­tura instaurată de guvernul fascist staitlem­ist din România a dizolvat prim­­î ntr’un act brutal toate «indicatele mini­­».«Hitrești. Prin actul dizolvării, clasa muncitoare din România a fost scoasă in­ afară de lege răpindu-i­ se orie« de organizare și de luptă pentru apărarea intereselor sale economice profesionale. In același timp însă to­ate sindicatele și asociațiile patronale, în frunte cu UGIRUL (Uniunea Generală a Indus­triașilor din România), au fost men­ținute și lăsate să activeze fără n­i­ci o restricțiune. Situația aceasta părtini­­toa­re pentru patroni și asupritoare pentru massele largi ale clasei mun­citoare a avut ca urmare scăderea nivelului de viață și o exploatare din cele mai sălbatice. Ziua de 23 August aducând răstur­narea regimului de dictatură fascisto­­hitleristă, muncitorimea de la orașe și sate a fost repusă în drepturile sale, recapătându-și libertatea de a se or­­ganetiza și a începe lupta pentru câști­garea revendicărilor sale. ■ ăi Actul din 23 August nu ar fi fost posibil fără închegarea Fr­ontului Unic Muncitoresc, care este chezășia­resta­­­a­bilirii unității de luptă a clasei mun­­icitoare. Acest Front Unic fi devenit­­ motorul de mobilizare, organizare și Conducere a tuturor forțelor democra­­tice si antihitleriste pentru reliberarea wâsticmală a poporului de sub­ jugul co­tropitorilor germani și a tru­datorilor­­ de țară. _ ! Pentru glasa muncitoarei actul d* a^țyncgrav:*! cel mai mă­reț­­ pas înainte, a însemnat un prim succes de valoare istorică.­­Dar lupta e deabia la începutul ei. Trebue acționat în mod organizat cât mai neîntârziat pentru consolidarea și lărgirea libertăților democratice. Clasa muncitoare în această acțiune trebue să devină o forță bine orga­nizată, capabilă să joace un rol de frunte în vederea ridicării nivelului de viață de cultură, organizare și lup­tă a muncitorilor de la orașe și sate. Comisia de Organizare a Mișcării Sindicale Unite din România precizea­ză că punctul de vedere al delegației Partidului Social-Democrat se identi­fică complet cu punctul de vedere al delegației Partidului Comunist din România și care se rezumă la urmă­toarele : 1. Organizațiile sindicale să aibă la bază unitatea clasei muncitoare ca e­­mainație a Frontului Unic Muncito­­­­resc. 2. Organizațiile sindicale să aibă la­ bază principiul luptei de clasă și care să dea educație muncitorilor în spiri­tul luptei de clasă și al solidarității internaționale a clasei muncitoare. 3. Alegerea liberă de jos în sus a organelor de conducere, având liber­tatea să aleagă și să fie ales orice muncitor organizat, potrivit cu prin­cipiile democrației muncitorești. 4. In organizațiile sindicale și în or­ganele de conducere hotărîrile se ia cu „votul majorității". Hotărîrile lua­­te sunt obligatorii pentru orice organ de conducere, pentru orice membru al organelor de conducere și pentru orice membru organizat în sindicat. STRUCTURA ORGANIZATORICA A MIȘCĂRII SINDICALE UNITE DIN ROMANIA a) Sindicatele se vor organiza pe plan orizontal, înglobând în sânul lor toate categoriile de salariați angajați la întreprinderile dintr-o anumită ra­mură industrială sau comercială. b) Toate întreprinderile din aceeași ramură industrială sau comercială vor avea un singur sindicat pe localitate. c) In fiecare întreprindere cu mai mult de 50 lucrători se va alege prin adunare generală un COMITET DE FABRICA, care să reprezinte cele mai importante secțiuni din întreprinderea respectivă. d) Comitetele de fabrică dintr’o ra­mură industrială sau comercială vor alege Comitetul Sindical printr’o adu­nare generală convocată de COMI­SIA DE ORGANIZARE A MIȘCĂRII SINDICALE UNITE DIN ROMANIA. e) Toate sindicatele vor constitui, prim reprezentanții comitetelor lor, „Comisii locale sindicale" menite a ține legătura cea mai strânsă între sindicatele locale, a coordona cu mai mult efect acțiunile, organizarea și educația lor. f) Toate sindicatele din aceeași ra­mură industrială sau comercială vor fi afiliate ..uniunilor“ respective, care au menirea să conducă operativ, a­­plicând pe teren hotărîrile și instruc­țiunile, „Com­isiei de Organizare a Miș­­cării Sindicale din România“. g) Uniunile vor fi următoarele: 1. Uniunea Salariaților C. F. R. 2. Uniunea Muncitorilor din Indus­tria Fier, Metal, Chimice și Sticlărie. 3. Uniunea Muncitorilor din Indus­tria Minieră, Petroliferă și Gaz Metan. 4. Uniunea Muncitorilor din Indu­s­tria Lemnului și Forestieră. 5. Uniunea Muncitorilor din Indus­tria Alimentară. 6. Uniunea Muncitorilor din Artele Grafice. 7. Uniunea Muncitorilor Construc­tori. 8) Uniunea Muncitorilor din Indus­­tia îmbrăcăminte, Textile și Pielărie. 9) Uniunea Salariaților Funcționari Particulari din Industrie și Comerț. 10. Uniunea Muncitorilor din Trans­porturi (Muncitori din Porturi, Socie­tăți de Tramvaie, șofeuri, căruțași, etc. 11. Uniunea muncitorilor de la fabri­cile de tutun și chibrituri (C.A.M.). 12. Uniunea Salariaților P.T.T. 13. Uniunea Angajaților din Uzinele Comunale din țară. 14. Uniunea Muncitorilor Agricoli 15. Uniunea personalului de servi­ciu casnic. După stabilirea principiilor politice­­organizatorice cu unanimitate de vo­turi, Comisia de Organizare a Mișcă­rii Sindicale Unite din România a ales din sânul său, ca : Președinte: Brătfăleanu Victor. Vicepreședinte: Senecovici Alexan­dru. Secretari: G. Apostol, a. Azriel. Casier : Angheliu Emilian. Comisia­­ de Organizare a Mișcării Sindicale Unite din România, în tota­litatea ei, apreciază la justa sa va­loare sarcina mare, plină de răspun­dere ce apăsă pe umerii săi. Ținând seamă de momentele isto­rice prin care trece poporul român, organizarea mișcării sindicale a mun­citorilor din România este sarcina primordială ce-i revine. . Comisia de Organizare a Mișcării Sindicale Unite din România își ia an­gajamentul solemn, că toată energia, forța și capacitatea sa vor fi puse în serviciul celor de mai sus. Comisia de Organizare a Mișcării Sindicale Unite din România pentru realizarea sarcinilor sale face apel la întreaga muncitorime manuală și in­telectuală să înțeleagă momentul isto­ric de față, să pășească imediat la or­ganizare și să sprijine acțiunea aces­tei comisii. Este cea mai elementară datorie pentru fiecare muncitor față de clasa sa, de a fi membru al sindicatului și de a lupta cu hotărîre pentru lărgirea și întărirea mișcării sindicale unite a clasei muncitoare din România. TRAIASCA SOLIDARITATEA IN­TERNATIONALA A MUNCITORI­LOR DIN TOATA LUMEA! TRAIASCA UNITATEA CLASEI MUNCITOARE ! TRAIASCA FRONTUL UNIC MUNCITORESC ! TRAIASCA SINDICATELE UNITE ALE CLASEI MUNCITOARE ! TRAIASCA CLASA MUNCITOARE DIN­ ROMANIA! București, 1 SepteMBRIe 1944. COMISIA DE ORGANIZARE A MIȘCĂRII SINDICALE UNITE DIN ROMÂNIA C­O­IM Toți lucrătorii din atelierele U. IC. B. măturătorii, cititorii, etc., s­e sunt convocați pentru Vineri 8 Septembrie orele 3 după masă, la atelierele centrale din str. Berzei, de unde se va ține adunarea generală ți pentru constituirea sindicatului U. IC. B. din București. Muncitorii au­­ datoria să nu lipsească de la acea­­­stă adunare în clipele hotărâtoare de azi, când alături de revedică­r­oâle muncitorilor se discută pro­blemele luptei necruțătoare împo­triva cotropitorilor țării noastre. ’ 1 " • "* Funcționarii de la Bartea d­e Credi­t Român, șomeri sunt convocați pentru ziua de 7 Sept. 1944 orele 17 la Fede­rația Sindicatelor funcț­onari parti­culari, strada Batistei nr. 6—8. I * î Duminecă orele 9 d­in. în sala c­­inematogr­afului ,,Vergu“ din bariera gVergului, se va ține adunarea gene­­ra­sită a tuturor muncitorilor din i­ndus­­t­riariile de cauciuc, unde se vor alege­­ comitete de fabrică pentru fiecare în­treprindere, aparte. S­unt rugați să ia parte toți muncitorii din această branșă, întrucât nu este posibilă con­vocarea separată a tuturor fabric­lor. Față de importanța problemelor de rezolvat nimeni nu trebuie să lip­sească. Joi 7 Sept. la ora 5 p. m. se va ține o adunare generală de alegere a co­mitetului de fabrică la „Industria Ro­mâna“ din str. Vitan Nr. 246. Se va alege comitetul de fabrică. • Duminecă la ora 9 dim. la sedi­ul comis­ei centrale de organizare a sin­dicatelor unite din România, din str. £>:• Diru N­­eseu 5, prin str. Lister, sunt convocați toți ceasornicarii și g­uvaergii. Se va pune baza sindica­tului. N­meni să nu lipsească. ★ Artiștii Teatrului Național și ai O­­perii Române, directorii și actorii tru­pelor particulare, reprezenta­nț­i pre­sei și prietenii teatrului românesc sunt convocați pentru astăzi Joi 7 Septembrie, ora 10 di­mineața la Tea­trul Studio. Piața Amzei. D. Victor Eftimiu. D­rectorul Ge­neral al Teatrelor, Operelor și Spec­tacolelor din țară va expune progra­mul de activitate al instituțiilor noas­­stre artistice și culturale. Ceasornicari Toți ceasornicarii salariați, giueva­­ergii, opticienii, gravorii, argintarii, dentiștii tehnicienii, auritorii și toate celelalte meserii asimilate acestei ra­­mu­ri de producție, din București, sunt convocați la Adunarea Generală ce se va ține Duminică 10 Septembers și c. la Sediul Comisiei Centrale a Sindicatelor Unite, din str. Diru Ilies­cu 5, prin Dr. Lister, pentru punerea bazelor sindicatului și alegerea com­i- M dp sanducap. Textiliști Toate comitetele de farică, precum și delegații, sunt convocați în adu­narea generală. Duminică 10 Septem­brie ora 8 dim., în sala „Barcelona“, din­­ Str. Ferentari, pentru a alege Co­mitetul Sindicatului. Nici un membru din comitetele­ de fabrică sau delegat să nu lipsească. Muncitorii din fabricile de textile care încă nu și-au ales comitete de fabrică sau delegați, să grăbească a­­legerea, pentru ca să poată participa la adunarea generală. Pentru orice informații vă veți a­­dresa la Sediul Sindicatului din șos. Măgurele nr. 16, tramvai 15, 7, orele 4—7 p. m., în fiecare zi. Cofetari Sunt convocați la ședința de cons­tituire a Sindicatului, ce se ține în ziua de Vineri 8 crt., orele 4 p. m., la Sediul Central al Comisiei de Orga­nizare a Mișcării Sindicale Unite din România, din str. Dr. Ciru Ilescu nr. 5, tramvai 14, prin Dr. Lister. Nici un lucrător să nu lipsească­ îmbrăcăminte Toți lucrătorii din branșele: croi­torie, lingerie, broderie și confecțiuni pentru armată, delegați și comitete de fabrică, sunt convocați la adunarea de constituire a Sindicatului Joi 7 crt, orele 6 p. m., la Sediul Central al Co­misiei de Organizare a Sindicatelor Unite din România, str. Dr. Diru Iliescu nr. 5, tramvai 14, prin str. Dr. Lister. Frizeri In atenția lucrătorilor frizeri, mas­­seuri, coafori, manicurist­e și pedicu­­liști. Toți delegații pe ateliere sunt convocați joi 7 crt., orele 1 p­ m., la Sediul Central al Comisiei de Orga­nizare a Sindicatelor Unite din Ro­mânia, str. Diru Iliescu nr. 5, tramvai 14, prin str. Dr. Lister, pentru ale­gerea Comitetului Sindical. Nici un delegat să nu lipsească. V­O­C­A­R­I Comitetul de Inițiativă pentru organizarea Sindicatului Pro­fesional Un grup de funcționari ai „Drogueriei Standard“ S. A. s-au întrunit în gră­dina cinematografului „Izbânda“ în ziua de 5 Sept. 1944, în vederea alegerii co­mitetului de întreprindere și a organi­zării în Sindicatul funcționarilor parti­culari. Sa ales un comitet provizoriu, care a hotărât convocarea tuturor funcționari­lor de la această întreprindere, pentru a­­legerea comitetului definitiv și înscrie­rea în Sindicat. Toți funcționarii „Dragueriei Stan­dard“ sunt convocați pentru ziua de Sâmbătă 9 Sept. a. c., la ora 16 p. m. precis în grădina cinematografului „Iz­bânda“. Dela Federația sindicate­lor de funcționari particu­lari din România In ziua de 3 ort. s’a titlat ședința Comitetului Central al Federației Sindicatelor de Funcționari Parti­culari din România sub președen­­ția colegului G. Georgescu. Colegu­ Asriel a făcut un raport asupra hotărîrilor luate de Comi­­siu­­nea de organizare a mișcării sindicale unite din România p pri­­vița formelor de organ'­­are sin­dicală. Această­ com­isiune a hotărât or­­anisrea salariaților di­n fiecare streprindere, con­istruindu­-se co­­litete de fabrică sau îi deprîn­­­ej­e. Aceste comitete vor repre­­pita interesele salariaților­­ față de patroni pe de o parte, iar pe de altă parte vor face legătura dintre sa­lariații întreprinderilor și Comite­tul sindicatului respectiv.­­ Comitetul Federației a luat cotă­ ( cu satisfacție că în diferite bănci și firme s’a și luat inițiativa consti­tuirii comitetelor de întreprindere, alese de funcționari. S’a trecut apoi la constituirea bi­roului Federației, astfel: Preșe­dinte: col. G. Georgescu; Secre­tari: col. Vinea Emașioil, N. Io­­nescu (Flechet); Casier: col. Const. Șerban; Membri: col. Așriel, C. Brăgădiceanu și Vass. Deasemeni,e­ i s-a constituit urmă­toarele resorturi de muncă: a) or­ganizare; b) Administrație; c) presă și propagandă; d) Tineret. Sediul Federației Sindicatelor de Funcționari particulari din Româ­nia este :«» Str. Batistei No. 6-8 (fosta Casa Germană).f _______ Situația liniilor de tram­vai circulante pe ziua de 7 Septembrie 1944 Pe lângă cele comunicate ante­rior se mai modifică următoarele linii: LINIA 7 Pe întreg traseul nor­mal. LINIA 8 Traseul normal (Fe­rentari—B-dul Maria — Pod. M. Vodă). OSTAȘI ROMANIT”’ La arme pentru dezro­birea Ardealului:________ ROMANIA LIBERA ­are manifestație ceferistă împotriva dictatului dela Hiena Em­ la ora 8,30 munictorii dela Gri­­viița vagoane și locomotive-Triaj, Depou, Haltă și întreținere, în nu­măr de peste patru mii muncitori ce­feriști s’au încolonațt și îndreptat spre Stadionul sporturilor CFR, unde au ținut adunarea pentru a manifesta împotriva di­c­ta­tul­­ui de la Viena, în urma căruia poporul român a fost târît în marele măcel mondial. A prezidat muncitorul ceferist Popa Ilie care a arăt­at importanța zilei de 0 Septembrie, — ziua instau­rării dictaturei fasciste în România prin guvernul Antonescu. Muncitori­mea ceferistă transformă ziua de 6 Septembrie 1944 în zi de luptă pen­tru lichidarea complectă a regimului profascist din țara noastră. Tov. PATRAȘCU din partea Par­tidului Comunist Român aduce salu­tul P. C. R. și scoate în evidență lupta Partidului Comunist pentru mo­bilizarea forțelor democratice în lupta ce a dus la răsturnarea guvernului trădător al lui Antonescu. Mai apoi a remarcat rolul important al victo­rioasei Armate Roșii în războiul crâncen dus împotriva dictaturilor fasciste în fruntea cărora se găsea Germania hitleristă. Elogiază lupta Armatei Române și a Gărzilor de Apărare Partiotice care ajută Armata Roșie în ofensiva dusă pentru schro­­birea definitivă a fascismului inter­național. Tov. Pătrașcu termină în­demnând muncitorimea ceferistă la organizare și asigurând-o de tot sprijinul Partidului Comunist Ro­mân în lupta pentru o viață mai bună. Mutilatorul SCRIBNIC face apel la întreaga riturictorime să se organi­zeze și să se unească penttru a avea succes în lupta lor. Un muncitor eliberat dintr-un la­găr de concentrare al regimului An­ioni­st, vorbește în numele Comisiei centra­­e de organizare a mișcării sin­dicatelor Unite din România. După ce transmite întrunire, salutul Co­misiei cen­trale arată importanța zilei de 6 Septembrie pentru lupta mun­citorimii împotriva fasciștilor. Pentru prima dată în istoria popo­rului muncitor român ceferiștii își pot spune în mod liber cuvântul. Cu tot regimul de Iteroare al lui Anto­­nescu conștiința de clasă a muncito­rimii n’a putut fi înăbușită. Munci­torimea ceferistă ca și întreaga mun­citorime din România a dus și încă duce o viață mizeră din cauza sala­riilor extrem de mici față de care trebuie să se ia măsuri de îndreptare. In acest scop fiecare muncitor să transforme într’un adevărat propa­gandist și luptător. Trăiască Sindica­tele Unite din România! Adunarea a luat sfârșit într’o mă­reață manifestare pentru unita­te în lupta dusă împotriva fascismului in­ternațional. Au fost ovaționați muncitorii eli­berați după zeci de ani din închisori, tovarășii: Gheorghe­­ Dej, Chivu Stoica și toți ceilalți deținuți politici. Muncitorii de la fabrica „Laromet“ și atelierele din împrejurimi au ma­­nifes­tat împotriva dictatului dela Viena. La această manifestație au luat parte și luptători din formațiunile Tudor Vladimirescu“. CHEMAREA S. T. B.-iștilor Brc, la ora 5 p. m. s’au adunat, la depoul Tei, toți m­anipulanții, taxa­torii și taxatoarele, șoferiii și lucră­torii din atelierele S. T. B. sute de oameni, pentru ca să discute chestiu­nile cele mai arzătoare. Adunarea s’a desfășurat într’o atmosferă de mobi­lizare, vorbitorii fiind aplaudați și ovaționați îndelung. Sala întreagă freamătă de energie și hotărîre de lup­tă. Când se vorbea de unitatea clasei muncitoare, de sindicatele unite și în general de tot ce privește lupta pro­­fesională, ovațiile nu se mai sfârșeau. După cuvântul de deschidere al muncitorului Brăncoveanu Gh., ia cu­vântul muncitorul Blană Mihai, care vorbește de mizeriile, foametea și în­tunericul in care erau ținuți munci­torii sub regimul de teroare nazistă. Acum, în primele zile ale regimului de libertate, s’a făcut un memoriu de către muncitorii din ateliere. S’a cerut plata zilelor de 25, 26 și 27 Au­gust, zilele de teroare bestială a ne­­putintU hitleriste, când nu s­’a lucrat S’a cerut să se muncească numai 8 ore pe zi. Orele suplimentare să fie plătite dublu. Dacă necesitățile luptei pentru desrobire vor cere să se mun­cească mai mult, o oră-două, aceasta se va putea realiza, pe echipe. S’a cerut desființarea lucrului în acord, căci acest sistem de plată este defa­vorabil muncitorilor. Directorul gene­ral a promis că vor fi realizate a­­proape toate revendicările. Muncitorul Jianu spune că liberta­tea s’a obținut prin luptă și trebue menținută și lărgită prin luptă. Cere organizarea în sindicat. Cei 14.000 de ceferiști să fie în fruntea muncitori­mii unite. D. Pompiliu aduce salutul funcțio­narilor și anunță că Sâmbătă, la orele 5 p. m. când se va ține o nouă șe­dință,­vor fi prezenți toți funcționarii. E fericit că poate vorbi liber, fără frică de a fi concediat. Cere reprimi­rea tuturor celor concediați. Cere : în­ființarea unei pensii pe care S. T. B. s’o dea tuturor; înființarea unui lea­găn pentru copiii taxatoarelor, aju­toare de boală, etc. Numai sindicatul va putea obține toate acestea, căci „unirea face puterea”. Gheorghe Dumitru spune că a fost concediat pentru că și-a cerut dreptu­rile. Azi, sub guvernul României li­bere, trebue să ne organizăm și așa­ vom obține totul. Cere ca să fie sus­pendate amenzile. Pătrunjan, venit din lagăr, unde a fost trimis pentru că își cerea dreptul, cere unirea tuturor în sindicate. Afir­mă încredrea muncitorilor în sindica­tele unite și în frontul unic muncito­resc. Mărinescu cere ca fiecare seterist să se transforme în propagandist pen­tru sindicat. Numai prin sindicat se pot­ rezolva toate problemele. Tov. Elvira Kișinovschi aduce salu­tul femeilor patriote care au fost ți­nute în închisori. Ele n’au dezarmat niciodată, ci au luptat mereu și acum surit alături de cei ce-și cer dreptu­rile. Acum începe lupta pentru ci­mentarea libertății câștigate. Eviden­țiază forța ce o reprezintă partidele muncitorești unite și sindicatele unite. Cere femeilor să ajute bărbații în lup­ta lor. Tov. Farcaș, fost deținut, spune că s’a terminat cu vechea politică de a diviza salariații S. T. B., pentru a împiedeca lupta lor. Azi trebue să fie uniți într’un singur sindicat. Cere eli­minarea legionarilor. Salută pe cei ce au luptat în închisori, cei mai buni fii ai neamului, în frunte cu Gheor­­ghiu-Dej și Chivu Stoica. (Ovații pre­lungite). Tov. Apostol Gh., în numele Comi­siei centrale de organizare a sindica­telor unite, spune că în urma creierii frontului unic munictoresc între part, comunist și part. social democrat s-au pus bazele creierii blocului democra­tic, care a reușit să dărâme regimul banditului Antonescu. Sindicatele sunt baza cuceririi drepturilor și menține­rii libertății Anunță că S. T. B. va intra în Sindicatul Transporturi, ală­turi de muncitorii din porturi, căru­țași, etc., înfierează pe cei din­ direc­ție cari se opun organizării. Cere ex­cluderea legionarilor din întreprin­dere. Trebue imediat alese comitete de fabrică și ateliere. Să se creieze sindicatul care să înglobeze pe toți, dela muncitorul manual până la func­ționar. Cere ca să intre oameni cins­tiți și democrați în posturile de răs­pundere în locul legionarilor și al pro­­naziștilor. Cere ca fiecare muncitor să se transforme într-un agitator și propagandist pentru organizarea în sindicate. Vorbește apoi de cei ce au fost închiși în temnițe și lagăre. Ei au rezistat și au dus permanent lupta pentru interesele poporului român. Gheor­ghiu-Dej și Chivu Stoica au fost în fruntea lor și azi ei sunt în fruntea clasei muncitoare. Promite tot ajutorul sindicatului S. T. B. (presă, material de propagandă, etc.). Cere ca S. T. B. să fie alături de C. F. R. în fruntea clasei muncitoare. Tătaru Ștefan aduce salutul tine­retului municitor. Tineretul are pro­blemele sale specifice care le va re­zolva alături de cei maturi în sin­dicate. Tov. Bâgu Vasile vorbește în nu­mele Apărării Patriotice și arată cum Apărarea Patriotică s’a ocupat tot timpul anilor grei de teroare și pri­goană, de miile de luptători din în­chisori și lagăre și au dat continuu ajutor material și moral. Arată că acum Apărarea Patriotică nu și-a pus lacătul la ușă. Menirea ei este ca acum să se ocupe de întreaga masă muncitorească. Ea va da tot sprijinul de care va fi nevoie pentru ajutora­rea accidentaților și a familiilor lor, pentru îngrijirea Copiilor de munci­tori și oriunde va fi necesar. Cere ca să fie numiți din partea sindicatului S. T. B. unul sau doi de a­legat pentru a lua legătura strânsă cu A. P. In calitate de muncitor ce­ferist dă exemplu sindicatele cefe­riste cari au rezistat cu toată teroa­rea. Ceferiștii au fost mereu în frun­tea clasei municioare, datorită pu­terii organizației lor. Și S. T. Eș-iștii trebue să fie în­frunite și vor fi dacă se vor organiza în sindicate. Adunarea muncitorilor din fabricile de ciorapi In grădina cinematografului „Izbânda” s’au întrunit Duminecă 3 Sept. ora 10 dim muncitorii și muncitoarele din fa­bricile de ciorapi. Tov. Cristescu a deschis a­dunarea ară­­tând muncitorilor că regimul de teroați a fostului guvern hitlerist Antonescu a fost­ doborât. Noul guvern al Blocului Național Democrat a instaurat o eră nouă de libertăți. Muncitorimea de pre­tutindeni pornește la organizare. Să ne organizăm și noi pentru a duce lupta de cucerire a dreptului nostru la muncă și la viață­ Tov. Stanciu Simion de la fabrica „Ro­­mânia,­ spune că este invalid din răz­boiul lui Hitler și Antonescu. . ..Am fost trimis în războiu la fel cu miile­­ de muncitori și țărani în contra voinței și interesului nostru”. Descrie mizeria invalizilor, văduvelor și orfanilor de războiu ajunși cerșetori și muritori de foame de pe urma ajuto­rului da­t de guvernul criminal al lui Antonescu. Tov. Zeghe’­baum dela . Arly’’ spune că luptând pentru îmbunătățirea vieții muncitorilor din fabrici sub regimul de te­­n hitlerist, a fost trimis in lagăr 3 ani, Tm. Moarcea dela „Arresgo­’,arată că datorită solidarității și organizării, mun­citorii au reușit să cucerească o serie în­treagă de revendicări. Aceasta să fie un exemplu și un îndemn de luptă pentru muncitorii din celelalte industrii și în­treprinderi. Tov. Nicu de la „România” spune că muncitorii acestei fabrici au fost prin­­tre primii care au pornit în fruntea suip_­tei de organizare in Sindicatul Textilist. Este nevo­ie de organizare, pentru că numai uniții vom putea câștiga dreptele Protestează contra jafului ce se face la Asigurările Sociale cu banii muncito­rilor. Muncitorii asigurați nu au destulă asistență medicală. Cere autonomia Ca­­sei Asigurărilor Sociale cu coroducere muncitorească. In încheiere, asigură Guvernul Blocu­lui Național Democrat de sprijinul mun­­citorimei organizate în upta contra­ban­delor legionare. Salută armata română și armata roșie eliberatoare de sub teroarea hitlerista. Muncitorii au strigat și ovaționat „Tră­iască frontul unic muncitoresc și lupta pentru revendicările clasei muncitoare”. „Trăiască România liberă și indepen­dentă’’ A. L. Cireș Mari manifestații muncitorești în Prahova de sus Muncitorii din Prahova de Ss cuprinzând fabricile din Sinaia , până în Predeal cari vreme de patru­ ani au fost alănț­uiți de tirani, partizanilor hitlerici și­ a unor con­duceri sătești, au manifestat ț^lră spontană solidaritate cu cetățeni patrioți pentru eliberarea Românie și victoriile armatei sovietice. Mun­citorul Manu unul dintre cei mai vehemenți luptători ai cauzelor muncitorești a redactat, împreună cu­ tovarășii de luptă manifestul­­c­emare de mai jos către muncito­rii Prahovei de Sus. Chemare la luptă către muncitorii din Prahova de Sus Guvernul Majestății Sale Rege­luți de a pune capăt războiului inutil Mihai I, reprezentat de partidele, alături de ei, nu și-au respectat pro­­național-țărănesc, național-liberal, misiunile ce le făcuse de a scoate comunist și social-democrat, a laa­ în liniște armata lor de pe pământul sat un apel prin care cheamă cetă­­țănii noastre, tenii să dezarmeze armata germană Au­ bombardat groaznic Bucureș­­sau partizanii hitleri­ști și să-i go­­țiul­­nească de pe pământul țârii noastre. MUNCITORI. Este ora afirmării noastre de a trăi ca popor liber. De patru ani prin trădarea unui guvern străin de interesele noastre românești, am fost jefuiți și trimiși la moarte pentru hitleriști. Ni s’a furat petrolul și grânele noastre. Ne-au fost omorîți pentru ambi­țiile nebunești ale lui Hitler peste jmătate milion de oameni. Am fost asupriți de o dictatură cri­minală, aruncați în închisori, în la­găre, sau trimiși în fața Plutonului le execuție. Alături de armatele subterane ale prietenilor tradiționali ai poporului nostru, sârbi, greci francezi, cehi și polonezi, spiritul nostru de­ revoltă și, voința noastră de pace și colabo­rarea cu Națiunile­ unite a fost izvo­­rul permanent al eliberării noastre. Din inițiativa regală și cu spriji­nul partidelor democratice, alianța noastră nefastă cu Germania hitle­rista a fost ruptă și ne-am alăturat acum aliaților credincioși ai popo­rului nostru care ne-au respectat și ne respectă libertățile și cu cari ne vom întregi hotarele. Germanii, după ce ani de zile ne-au jefuit țara, în momentul când poporul nostru și-a afirmat dorința au mitraliat populația muncitoare­i câmpurilor. Au aruncat în aer poduri trenuri și posturi de radio. Au creat la Berlin un guvern fan­­tomă, plătit de ei, cu scopul de a provoca în țară o stare de confuzie, din care ar putea, cu ajutorul parti­­anilor hitleriști, să ne arunce în urna, numai și numai cu scovul de a amâna prăbușirea lor fatală. " MUNCITORI. Nu vă lăsați amăgiți de agenții hitleriști. Organizați-vă în grupuri de luptă , colaborați cu autoritățile pentru alungarea armatei germane duș­­mane de pe pământul nostru. Semnalați autorităților pe Parti­­zanii hitleriști cari ascund arme și transmit știri de defăimare contra Agei și și Guvernului lui. Primiți cu simpatie armatele so­vietice și angllo-americane ce vin la n*i ca prietene și aliate. MUNCITORI, De voi depinde alungarea grab­­nic ă a nemților din țară, restab­a­rea granițelor firești. De asupta voastră hotărâtă în i­­’-ui ti nuiți și guvernului depind Pa­­c . Plinea și Libertatea. Friytul Patriotic al Muncitorilor din Prahova de Sus 3= marea Maire ciovcnoi­ască în sector"! l­ Albastru Z­"Uia de 6 Septembrie a fost serba pentru prima d­ată, del­a relevarea a­­cestei date calendaristice, în libertate Entuziasmul stopez al maselor româ­nești a transformat ani­versi trea in­­staurării tiraniei la noi în țară, nntr'o sărbătoare a eliberării de sub zgul reintrării României pe făgașul f­resc al aspirațiilor și revendicărilor noa­stre legit­me, alături de marii noștri aliați. Cu o spontaneitate și sincer­iste is­­vorîte din bucură tuturor cetățenilor conștienți și însetați de dreptate, în toate sectoarele Capitalei s’au adunat mii de oameni pentru a demonstra particparea lor la noul regim presat d­in­sbuciumul și suferințele întregu­lui neam românesc. Delegațiile muncitorilor și intelec­tualilor din toate colțurile Bucureștiu­­lui într’o ordine și disciplină demne de neprecupețită laudă, au defilat pe străzile ce duceau spre locul de adu­­nare. In sectorul III Albastru, pornind dela Baroul Carol I, s’au îndreptat, ovaționați de mulțimea eșită in în­tâmpinare, spre arena sportivă din Parcul Veseliei. Printre zecile de grupări partici­pante s’au remarcat delegații fabrici­lor : Vulcan, Gaz și Electricitate, Wolf, Industria Iutei, Pichet, Dâm­­bovița, Zimmer, delegați­a­ industriei de cauciuc, Uniunea Tineretului Pa­triotic, Standard, etc.... muncitori și funcționari, intelectuali, mii de oa­meni tineri și bătrâni, toți aduși de propria lor convingere și simțire ro­­mânescă, fără baza guvernelor sau agenți nefastelor regime trecute — deabintea trecute. Brn­tre cei ce au luat cuvântul 1----•‘-St­­ăm în primul rând "pe miunci­- A-^rei­deleg; el -CßlStt*. . totului I Județean al jud. Ilfov al Part. Comunist de curând eliberat din la­gărul Tg.­Jîu. Sin­t cuvinte simple dar pornite din inimă a reamintit însemnătatea aces­tei zile. Un rechizitoriu dureros de a­­devărați al fostei dictaturi, lanțul de nenorociri abătut asupra țării pornite din dorința de jaf și lipa de scrupule a »»ducătorului“ de trista amintire. Victimile nevinovate jerfite de Ro­mâni unor scopuri străine și potriv­nice nonă și îm sfârșit: eliberarea. Vor­bitorul încheie reamintind că lupta noastră nu este încă sfârșită, că mai­­ avem încă misiunea eliberării Ardea­lului nostru românesc și datoria sfân­tă oricărui român să lupte pentru ni­micirea fiarei hitleriste și a inami­cului nostru intern: legionarii. Au foist luat cuvântul delegații fa­bricilor Vulcan, Gaz și Electricitate, Ind. Iute, și delegația Uniunii Tine­retului Batriotic. In uratele mulțimii și strigăte ca: Vrem Arfea^i Trăiască Armata Ro­mână, TUsacoă A­rmata Roșie Li­be­ratoare, Trăiască România Democra­tică, manifestația ia sfârșit în ace­ași ordine și făcând ace­aș impresie pu­­ternică seriozitate și hotărîre. [lin­ie [aleg­oriile leh­luii Morar Colegi din toate intre­­prinderile ! Federația Sindicatelor de Funcțio­nari Particulari din România vă chiamă la luptă, la organizare! După anii dictaturii guvernului An­tonescu, care a desființat în mod ar­bitrar organizațiile noastre profesio­nale, lăsând să dăinuiască numai pe acele ale patronilor, după ani de pri­gonire și de persecuție a acelora care au înțeles să rămână exponenți neo șovăitori ai funcționărimii, am redo­bândit dreptul de a ne organiza în sindicate, pentru a ne putea apăra in­teresele. Prin izbânda Armatelor Unite, care au lovit mortal regimul fascisto­­hitlerist, ni s’a deschis larg drumul organizării în sindicatele noastre fi­rești, în cadrul libertăților demo­cratice triumfătoare. Vremea destinărilor demagogice­­rassiale, a parolelor nebunești străine de interesele noastre, a înjosirii dem­­nității noastre de oameni vremea ja­fului, a împrumuturilor forțate, a sa­lariilor de mizerie, vremea cea mai întunecată a funcționarilor particu­lari a luat sfârșit. A sosit timpul să punem capăt nea­junsurilor de tot soiul, lipsurilor crân­cene ce ne-au desbrăguit, a sosit timpul să ne afirmăm voința de a trăi o viață mai omenească. A sosit timpul să nu mai aștep­tăm daruri, ci să ne manifestăm cu toată dârzeniia și hotărîirea dreptul la un traiu mai bun.­­Drepturile nu se cerșesc, nici nu se dăruiesc, ele se cuceresc. Să le cucerim deci pe singura cale posibilă, folosindu-ne de libertățile ce ne au fost acordate prin schimba­­ea dela 23 August Organizați în Federația Si­ndicate­­lor de Funcționari Particulari, vom pune capăt umilințelor, fără­delegilor și mizeriei ce ne-au lovit pe toți deo­potrivă. Organizați în Federație glasul nos­tru — până eri înăbușit — va fi de Organiști in Federație ne vom cu­ceri o viață m­ai bună și luminoasă. Organizați in Federație vom conso­lida regimul libertăților democratice și ne vom­ îndepplini o datorie cetățe­nească și pab­i­otică. Organizați intr’un singur bloc in­­destructibi. htr’o singură Federație într’un front tunic al tuturor salaria­ților vom tamădui rănile trecutului. Federații formând unica organiza­ție a tutu­or funcționarilor lichidăm în spiritul vremii toate destinările ce au slăbit uwtele mișcări funcționă­rești, sponovind tot ce poate uni, pășește la luptă.­­ — pante­fterii la nivel cu scum­­petea; — pentru îmbunătățirea și respec­tarea legilor muncitorești; —pentru asistența efectivă de boa­lă și de bătrânețe; — pentru respectarea demnității omenești; — pentru asigurarea stabilității in serviciu; — pentru autonomia institutelor muncitorești — pentru rezolvarea șomajului; — pentru toate drepturile legitime ale funcționarilor. Formați © rsstere­­ je organizare pe întreprinderi ți birouri, din colegii voștri cei mai buni și cinstiți. Inscireți-vă un bloc în Sindicatele Federației. Regimul democratic vă a­­sigură și vă plantează dreptul la organizare. Demascați pe sabotorii luptei noastre, demascați cozile de topor. Demascați pe acei patroni — cari neînțelegân­d spiritul vremii — vă împiedică a vă organiza. Cu toată încrederea în forțele noas­tre organizate, în forțele muncitori­­mei, treceți neînfricați și de îndată la organizare. Trăiască librtatea sindicală ! Trăiască democrația ! Trăiască unitatea tuturor sal­aria­­ț­ilor ! Federația Sindicatelor de Funcțio-­­nari Particular din România, str. Batiștei nr. 6—t. București,­­ interni#»# IMUL acum înainte ascultat. / '

Next