România Liberă, ianuarie 1946 (Anul 4, Nr. 431-453)
1946-01-04 / nr. 431
K 1 1 ■■ iV Mr. 43 C. f* PAGINI LEI 60 ----------------îr» numerar «rf. aerofabnul Direcțiunii generale P.T.T. Nr. 108.828/15 Septembrie 1944 » —^ 5 _strafiam * _ Str. sărindar 5 7 9 . —Iefonică: 6.34.^5 — g^z^woștal Nr. 1378 [ ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: AUTORITĂȚI, INSTITUȚII, SOCIETĂȚI: 3 luni 4200 lei 3 luni 3600 lei 40 000 lei pe an Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului ffâneî*i 4 lss«i»af*îe 2046 REDACTOR RESPONSABIL: GRIGORE PREOTEASA - ■TOPRITATEA ,T DI VO U AVĂ JSSxlele pe cari le trăi suntem pentru subordonarea neșor - ■ a» i de o excepțională fii a intereselor particulare celor -q-c^-lanli Conferința cheíe> nu numai în materie politică, 3MS o-sciva a arătat lumii în materie de finanțe și egonomie ›m—că înțelegerea diairá- -Aceasta, nu exclude, ci dim] yy»~ j-» -mm—5-a Aliafi eostravă a des presupune respectarea proprieti _ si^ectorul de stabilitate iduale, încurajarea inițiativei pair-m —. - m în lumea postbelică re și a profitului rational al Intr, a Iinia tuturor popoare a pătorilor”. ± ±semnate tratatele c Pune deasupra intereselor de pai »ela superioare ale țării, — ii — fie pretutindeni, ca Si iratul patriotism, dovedit ca fa —— —-ar comunicatul atât ia vorbce. Dacă toți oamenii nu? !— *,ei trei miniștri de ori mai vechi și-ar fi putut întră p, Tsitov, Byrnes și Bevin ăp patimele, ar fi putut renunța înței, le-a spulberat altele, la strâmtele lor interese sau de clică... Dacă.. Să nu m greu încercat dneum. «—-am dictatura antone nu e vorba aci numai de politii ts-9M_^ săi treacă, are în schima acesta prezintă vploii esențiale bucurie. Recunoaștii liniază cu deosebire punctul —1 — _ poate H »ocolită asupra proprietății private. Tot w w - fi? împlinit. 3Ș» este fie se prăbușae aci. Și e bine ‘„firsis cunoaștem și mai a! Era timpul. plăcii situ"'zim petenționarii, xănvoitorii, dușmanii d - IU și din România, se f iei .ai poporului român nu __ u duce spre ntormalii ai putea servi der cum Înainte n ^ ^ lipsurile nu vor nst cal de bătaie: amenințarea pi fii particulare. hcî^în drum să fie cât rele reacțiunii cad una câte un 1 . j,în necesar ca toți hoiocist ®. F’nrzdcă sunt armele mi ^ j * ța , gă ge str^rsaă în și ale rolei credinte. țor tim ps umeriilor api luaria StâRCU rr«3 a treburilor pul" v<»rt i ♦ a fi în toa*"e î1 rtrte"a luptei pentru s0 sjS.sesc pe toate dvs r— uri și răspândese ,v* ^ JL Ji u ^JSpaáJE>*iar. iî ©* TC- a r zm zări, de s^rre ropi micl * e nițele. De roem: -ari pomunte»*^ b * - * spund Scer-n dai bătuți C«uhi srsilm d neliniște’* T»e j >consferi ncția tării,vind fiul lui, stârpirea sr _ -»-o urmare sersa ,viia umoasiia puls’!»--3' încredere, prime^-«e covitrrrii staro t» -pe care d. B=”r-1- aini»& 3—rm al Cornaus»^ fa‘ b^be ^ 7 Secretar _ Îr ni^dEî -4S.milima a<so*rc3xj**-ilor comerciale înx « a» mie cu R.i_xs.-a Sovietică, numeroase uni ale urborixistriei naționale au «iad ca ta—ie să-și i ru fe«nsif ice activitatea înt reS s aminului e^spirat. Pentru a ne da 3 S. zxnoaa’re in.l ®'3,r»e«4eimim<r«»in'tauru-'ta acestor schim E -MATEHI PRIME sau importat dm u.r.s.s. flUAREA RAPORTURILOR 6MERCIALE CU ITALIA, flîEMARCA, AUSTRIA ȘI TURCIA.SI IMTRUNîEȘTE cONSILUR. COMERȚUUI EXTERIOR I buri, este destul să arătăm că până la data de 31 Decembrie 1945 s’au importat din Uniunea Sovietică următoarele cantități de materii prime: i bumbac cca. 9.000.000 kgr., fontă cca. 7.000.000 kgr., oțel cca. 6.000.000 kgr., cocs cca. 18.000.000 cărbune 10.000.000 kgr. Totodată prin sistemul de plată și prelucare adoptat s’a ajuns ca afară de faptul că se dă de lucru industriei noastre textile — care lucrează în prezent cu 3 echipe — se ușurează și decimarea față de URSS, ceia ce este deosebit de important pentru economia națională care are astăzi foarte puține disponibilități de mărfuri pentru exjort. Tot in cadrul acordului comercial româm-sovietic, s-a semnat contractul intre OBIC și reprezentanții organizației „Exportsen” prin care o cantitate însemnata din firele ce le prelucrăm pentru URSS vor fi țesute în țară în diferite țesături. Se poate vedea că în afară că se câștigă o sumă importantă cu care putem importa alte mărfuri din URSS se va permite și țesătoriilor din țară să-și poată desvolta la maximum activitatea Negocieri comerciale cu alte țări In doria desvoltării raporturilor economice cu străinătatea, suntem informați că în prezent Comisariatul General al Comerțului Exterior intenționează să reia in cerând relațiuni comerciale cu Turcia, Italia, Danemarca și Austria. De asemenea, în cursn vor sosi în țară delegații Cehoslovaciei, în vederea aplicării acordului semnat la 8 Noembrie 1945. Organizarea exporturilor* In vederea unei mai bune organizări a producțiunii și a exportului diferitelor produse, se vor înființa la Comisariatul General al Comerțului Exterior co misiuni pentru organizarea și îndrumarea exportului de fructe, legume, vinuri, animale și produse animale precum și produse chimice. In sfârșit, suntem informați că Consiliul Superior pentru Organizarea și îndrumarea Comerțului Exterior, înființat pe lângă Comisariatul General al Comerțului Exterior, va fi convocat în prima sesiune de luau in cursul lunei Martie 1846. p. d0 — : : S DIAZA 5AM17MR i MINDUSTRIME JTI"B"«JTN JOBN f^FREVEDERILE SU&S35 ^Cill^^|IONA J^iST eSte“1 lefTiJ^Ä di~ cu caracter Voo<Z-2_e_+--~ ț: icc și de a veghea în fix- <=»tire. surrf^m ‘a 0 *> —«»arx aplicarea legilor va procreda și la țf *n ^xa^eoa oe. Biciike*^ industriala itor. cfs t— f Ü-« industriale nu «■ S fi ca»cari să apere p, Oficiual hârtiei, e,e »șilor, ci dimpoșuverretează după. aeananta F-^.—axțe statului, căslația <==Lg bază„ ^ansteale n_ -m trece o parte din e o £ neexistaxn . . _ ____ _ .. . unelse din acest*5 c “fcd^elor respective iu siguut organe ‘hulitorul ^ i m 11 u va proceda X.dió11* c3L.^& rpstwtj j— ____ « % w Și ^.ti orize su. ^.anizaret At^rameinica a secto esps30‘S-i— dat corul^si 1 istria| ^^ 1 alfa» a fi mand __________________________________________ restriv « u -v-e. .^r-1- —==.===^= ._ idevatezr.^a fc^s cart el r*x i _________ ^ mo c i rL~*Err n aceste î J ME-^5K^m^G1ILE TRI-retii x ezi \=^tream-&^niftB ]...................................... oficixioar indust^rxfpWRATIUNILOR rază a i se învac^ ^NNTE ^dă^ORESATi stento, precum _ __7\ îvața cLg^ acum înrE3-18 FI ROMÂN în ntî^o—— **■ «3^ <da că vizita îă cS «3 JS«cî& 0 o va iar 1 ■ 111 <11 l pe care arsss steptăm”_____ vor fi PAS ci. Vâșinski : toai probabil 1 ^^r_j , ocietat* ^.Ts.nor.imo , ® m — 11 nit cu cele mai Cons*ăît de Adrosc» intenții»?,—m.TS și cred că în Mpone«** vor fi ^marea ce «=» avem, să aibă ; ibsecro-ia »-râtul cL^^pgm rii, dxxsfcx e rep.r~ ^ a *____________ iariinv* <-rv u<-ic>r ¥ j Clark STerr Se și d l între deleg T^A„ . . . Econvxax«. «îi* 4-i de m'O' ^Poruja . ■n ^oriean dorește ; :inor v ^ «rr. .Ü acelez Mîne]e pemjery f__L~~ru poporul ro- 1 deplinitoare 1 iinox resort, — r 1 tribul »r?.ta.terio, ti« Avfife*ell ] și fini «de o cetimi — iiniu / > PENTRU APLICAREA ACORDULUI DE LA MOSCOVA CU PRIVIRE LA ROMÂNIA COMISIA INTERALIATA COMPUSĂ DIN DOMNII VASIRSKI. ÎNCEPUT ȘI-A HARRIMAN ȘI CLARK KERR LUCRĂRILE AUDIENȚA LA M. S. REGELE. — ÎNTREVEDERILE CU MEMBRII GUVERNULUI ȘI CU REPREZENTANȚII PARTIDELOR POLITICE. Cu un tren speCial a sosit în ziua de 31 Dec. 1945, venind direct de la Moscova, Comisiunea formată din reprezentanții URSS-ului, Statelor Unite și Marii Britanii, care vine în România conform Stocauirii Conferințcii de la Moscova. In Gara Mogoșoaia reprezentanții celor Trei Mari Puteri, au fost întâmpinați de d-nii Gh. Tătărescu, Vicepreședintele Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Streine. Din partea sovietică au participat d-nii General Col. I. Z. Susaicov, locțiitorul Președintelui Comisiei Aliate de Control în România, General Locot. V. P. Vinogradov, șeful de Stat Major al Comisiei Aliate de Control, Vice-Amiral V. L. Bogdenco, M. V. Korj și S. A. Dangulov. Prim Secretari ai Ambasadei Sovietice. Din partea Statelor Unite a fost d. General de Brigadă C. van R. Schuyler iar din partea Marii Britanii d-nn Vice Mareșal al Aerului D. F. Stevenson și Marjoribanks. Mai erau de față d-nii V. Stoica, ministru plenipotențiar Secretar General al Ministerului Afacerilor Streine, general V. Dombrovsky, Primarul General al Capitalei, general Batai, Comandantul Pieței, general Nicolau Comandantul Militar al Capitalei, inginer Burnachi, Director General al C. F. R.-ului, colonel Petrue, Prefectul Poliției Capitalei. După coborîrea din vagon a membrilor Comisiei, muzica a intonat imnurile celor trei mari Națiuni și Imnul Regal Român. D. Gh. Tătărescu Vicepreședintele Consiliului de Miniștri și Ministru al Afacerilor Streine a salutat pe distinșii oaspeți în numele Guvernului, și le-a urat bun venit. Apoi, membrii Comisiunei au trecut în revistă compania de onoare ce se afla pe peron. D-nii Vâșinski, Harriman, Clark Kerr și dr. Petru Groza în timpul recepției de la Cercul Militar ÎNTREVEDEREA CU D-NII DR. PETRU GROZA ȘI GH. TĂTĂRESCU In chiar cursul acelei seri Comisiunea Interaliată a avut o întrevedere cu d-nii dr. p. Groza, președintele consiliului și Gh. Tătărescu, vicepreședinte și ministru de externe. Luni noaptea membrii comisiunei a luat parte la banchetul de la Cercul Militar dat de misiunea sovietică pentru serbarea revelionului și la cel dat de misiunea americană la Atthenée Palace. Vizita la Parrsul Regal In cursul dimineții de Marți d nii A. I. Vâșinschi, Prim locțiitor al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Străine al URSS, Archibald Clark Kerr, Ambasadorul Marii Britanii la Moscova și Averell W. Harriman, Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, s-au dus la Palatul Regal unde au semnat în registre. AUDIENTA LA M. S. REGELE Marți, 1 ianuarie, 1946, M. S. Regele Mihai I a primit Comisia Interaliată compusă din: primul comisar adjunct al poporului pentru Afacerile Străine al UR. S. S. d. A. I. Vâșinski; ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americei în U. R. S. S. d. Wiliam Averrell Harriman și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatului Unit în U. R. S. S. sir Archibald Clark Kerr. Comisia Interaliată a adus la cunoștința Maiestății Sale Regelui, hotărârile Conferinței de la Moscova a celor trei miniștrii de afaceri străine, privitoare la România. Conversația a durat aproape o oră. Recepția esta misiunea americană După amiază la orele 18, înalții oaspeți au luat parte la o recepție dată de misiunea americană. DEJUNUL DE LA Eri. 2 Ianuarie, M. S. Regele Mihai 1 și M. S Regina-mamă Elena au oferit un dejun în onoarea Corni- PALATUL REGAL Au participat următorii membrii ai Comisiei Aliate: Primul locțiitor al Comisarului Poporului pentru AContinuare în pag. 4-a « MANCHESTER DESPRE SITUAȚiA LONDRA, 2 Ianuarie. — Ziarul Manchester Guardian subliniază că comisia aliată a sfătuit pe Regele Mihai să lărgească guvernul său, înglobând câte un reprezentant din cele două partide tradiționale, partidul țărănesc și partidul liberal. Șeful partidului țărănesc, Iuliu Maniu, este prieten al Marii Britanii, dar profesează o ostilitate neascunsă față de Braia. Partidul său, în cursul ultimilor ani, a protejat pe marii proprietari de moșii in detrimentul proletariatului, < V . Partidul liberal al lui Brătianu este partidul bancherilor și al industriașilor. Aceste două partide au comis greșala de a nu rezista dictaturei personale a Regelui Carol și șantajul lui Hitler în 1940. Aceasta a întărit poziția guvernului Groza, ale cărei metode sunt uneori criticate dar al cărui mare merit este că a încercat să reglementeze problema minoritatei ungare, a făcut să înceteze corupția și a ușurat sarcina care apasă pe umezii muncitorilor și banilor. • 1 ** GUARDIANA DIN ROMÂNIA „NOUL AN SE DESCHIDE SUB SEMNUL PĂCII ȘI AL NĂDEJDILOR DE MAI BINE “ a spus M. 5. Regele în proclamația adresată poporului în noaptea Anului Nou trecut a adus sfârșitul ROMANI. Anul care a războiului. Noul An se deschide sub semnul păcei și al nădejdiilor de mai bine, la care omenirea are dreptul în urma victoriei Națiunilor Tănite asupra forțelor asuprirei, intoleranței și agresiunei. Să înălțăm primul gând către Dumnezeu Atotputernicul care a învrednicit și poporul nostru, ca după drumul deschis la 23 August 1944 să-și poată aduce cu hotărîre și curaj. In limitele mijloacelor noastre, partea de contribuție la această victorie. Aceste jertfe ne indrituesc să privim cu încredere în viitor. Să îndreptăm gândul nostru către iubita noastră armată, care alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice a luptat pentru victoria comună. Pătrunși de o adâncă emoție să ne închinăm cu recunoștință memoriei acelora ce și-au jertfit viața, căzând pe câmpul de luptă. A dus mulțumirile Mele întregului Meu popor, care cu muncă trudnică a contribuit și ne-a îngăduit să facem față sfarurilor cerute de război și să îndeplinim cu realitate obligațiunile luate. Timpurile sunt încă grele, nevoile suntcă foarte mari și rănile de vindecat sunt multe. Sunt Încredințat că spiritul de dreptate de înțelegere al Marilor Națiuni Unite he va ajuta să încheiem cât mai curând ratatele de pace, care să le îngăduie, în sânul Națiunilor Unite, să colaborăm și noi la marea operă de așezare a păcei Sumei. Pentru a putea să ne îndeplinim datoria, fac apel la unirea tuturor. Să uităm ceea ce ne desparte pentru a ne aminti numai ceia ce ne apropie: iubirea de țară și hotărîrea de a-i făuri un viitor mai fericit la care ne-am câștiga dreptul. Numai printr’o adevărată unifte națională vom putea culege roadele sacrificiilor pe care le-am făcut. Dacă vom ști să fim credincioși acestui spirit de unitate și colaborare dacă vom continua să adâncim legăturile de prietenie și de încredere cu Uniunea Sovietică, cu Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și celelalte State care și-au asumat marea răspundere a organizării pacifice a sumei, atunci vom putea păși pragul noului an cu deplină încredere în viitorul țărei. Ridicând gândul Meu către Atotputernicul N rog să reverse harul Său asupra poporului Meu și să-i aducă un an nou fericit La mulți ani! ÎNALT ORDIN DE ZI Nr. 1 DIN 1 IANUARIE 194S OSTAȘI. Anul ce s’a împlinit, a Încununat jertfele noastre prin câștigarea biruinței alături de vitezele armate ale Uniunii Sovietice. Devotamentul, curajul și spiritul vostru de sacrificiu au fost recunoscute și istorie va așeza la loc de cinste contribuția armatei noastre la câștigarea victoriei comune. Sunt sigur că așa cum am știut ei câștigăm victorie, vom ști să dobândim și pacea, făurind României noastre iubite un viitor mai fericit. In pragul noului an, îndrept gânda Mea către scumpa Mea armată și urea tuturor ofițerilor, subofițerilor și soldaților un an fericit. La Mulți Ani! MIHAI R. Anul 1946 ne va aduce pacea, prabușindu-se ultimele iluzii ale reacțiunii de a vedea noul conflicte A DECLARAT PRIMUL MINISTRU Despărțindu-ne de anul 1945 mintea noastră recapitulează evenimentele petrecute in decursul lui, făcând balanța potrivită. Din această balanță reiese marele rezultat de a fi ferit țara noastră și Poporul muncitor de marile convulsiuni inerente lichidării unui războiu distrugător fără seamăn al bunurilor materiale și morale, cucerite de omenire în decursul desvoHării ei. Convulsiuni de cari nu au fost și nu sunt încă cruțate alteări în situații similare. Neam ținut ferm în condiții extrem de grele de linia refacerii , a propășirii pașnice. Asta ne dă liniștea conștiinței, dar totodată încrederea în viitor. In deosebi acum. In pragul noului an, când linia activității noastre politice primește din nou confirmarea și din partea celor trei mari cari au purtat războiul și construiesc acum împreună, pacea lumii. Anul 194S ne va aduce această pace deodată pentru toți, prăbușîndu-se ultimele iluzii ale reacțiunii negre de a vedea nouă conflicte. Pace în afară pace înlăuntrul țării, pentru a clădi din temelii o Românie fericită, bună mamă a tuturor cetățenilor ei, — iată ce, Guvernul Țării urează poporului român și popoarelor conlocuitoare, pentru noul an ce vine. STATELE UNITE AU NUMIT UN ATAȘAT AGRICOL IN ROMÂNIA D. Roy Olin Westley a sosit în Capitală De curând a sosit în Capitală «. Roy Olin Westley din Ministerul ds. Agricultură al Statelor Unite care va îndeplini funcțiunea de atașat agricol pe lângă Misiunea Americană în România. In ultimii 25 de ani ,J. Westley s-a dedicat învățământului agricol practic făcând cercetări speciale în domeniul agriculturii. In anii din urmă d. Westley a lucrat în Ministerul Agriculturii al Statelor Unite în calitate de membru al Biroului Relațiunilor cu Agricutura Străină. In cadrul atributiuniî dj’sal Mingi Westley va colabora ■ fi informații ehnics între ^^8 Satele Unitergutes ..... H tura româneascâ. .