România Liberă, iulie 1946 (Anul 4, Nr. 577-602)

1946-07-01 / nr. 577

ANUL Ill-No. 5774 PAGINI 200 LEI Taxa francaza plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunii generale P.T.T. Nr. 108.828.15 Septembrie 09­44. 11 Redacția și Administrația București, Str. Sărindar 5­7­9 Centrala telefonică: 6.34.93­6.34.94­6.34.95 Cont­rec poștal Nr. 7796 ABONAMENTE: în­cep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului CAPITALA ȘI PROVINCIA­: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: FIRME INDIVIDUALE? 60.000 lei lună 4.500 lei 1 lună 4.000 lei AUT­ORIT, INST SOCIEȚI :100.000 lei 1 3 luni 12.000 lei. 3 luni 10.000 lei 12 luni uiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiuimiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiuiiiiii Luni I lulis 1946 REDACTORI RESPONSABILI: BBI GORE PREOTEASA NICULAE BELLU IIIilIID IIlilIHlIHUIIIllIlimilUIMlIIIIIIIIIIIllIllilIIjllllilIllIIllUUlIIIIIIlIIlIilIUIllUlIJiUliiUimUlIlUlUlUlIiilIIlIlIllIUiUlEUllIIJIIimiL Intre programe realizări Tin ziar „istoric” găseau necesar să strecoare câte­va săgeți boante împo­triva Comitetului Central Electoral al R.P.D. chiar din primele zile ale con­stituirii acestuia. Proce­deul nu ni s’a părut nici elegant, nici onest — din moment ce activitatea acestuia nu începuse, spr a putea fi judecată. Ne-am spus deci că atacul isvorăște numai din puterea obișnuinței. Au trecut câteva săptămâni. In perspectiva lor, săgețile de atunci ni se par nu numai justificate, din punc­tul de vedere al „istoricilor” noștri, ci mult prea modeste. Timpul nu este fără îndoială pierdut și atacurile „la sânge” se vor declan­șa într’o bună zi, în paginile etern incitatoare ale presei de dreapta împotriva acestui Comitet Central Electoral, hotărât pare-se să sfarme „bunele tradiții” ale „democrației” pe care o patronau în țara românească, „istoricii” noștri. Pentru că, iată ce se întâmplă, Blo­cul Partidelor Democratice s’a hotă­­rît să se prezinte țării nu numai cu um program de viitor, dar, legat pu­ternic de însăși interesele generale ale țării, el nu a așteptat ținerea alege­­rilor pentru a trece la aplicarea pe teren a unora din cele mai însemnate puncte Existând această deosebire între spiritul care a inspirat platforma­­program și „manifestele” patetice, in care se promitea TOT, pentru a nu se preciza și mai ales pentru a nu se realiza nimic, câți nu vor fi crezut totuși că este vorba de o simplă deo­sebire de... stil. In fond și platforma, ca și progra­mele și manifestele „istorice” de em­, apăreau în preajma alegerilor. Erau adică — în mintea multora — desti­nate să nu fie a­plicate niciodată. Iar înființarea unul Comitet Cen­tral Electoral n’ar fi avut, — iin min­tea acelorași mulțimi, atât de înșelate în pseudo-democrația de omi, încât abia învață să creadă astăzi — decât rostul de a populariza platforma. A­­dică de a vorbi mereu despre ea, ca să nu bage oamenii de seamă că nu se aplică. Ori, iată, Comitetul Central Electo­ral al R.P.D. se pare că nu este de aceiași părere. Cu o vorbă glumeață, am putea spune că a luat în serios platforma, controlul energiei atomice. Comisiei pentru Drept care, prin comisia sa ecom­o- energia atomică, creiată în conformitate cu mică, a începnut să propună măsuri practice pentru realizarea ei. Nu de mult, datorită acestei intervenții, de­grevările de impozite asupra măr­furilor pentru economaie au de­venit realitate. O realitate vie, impresionantă, pe care am des­lușit-o pe chipurile unor salariați care au și început să fie aprovizionați cu mărfuri mult ieftinite, la nivelul sa­lariilor lor. Și comisia economică, știm, se ocupă acum să lărgească ace­ste degrevări. Exact în clipa când salariații de l­a orașe începeau să simtă concret efec­tele aplicării platformei, țăranii au putut afla însă că aceiași comisie este preocupată acum de valorificarea re­coltei lor. Știm că și în această­­ pri­vință lucrările sunt destul de avansate y. Borcea (■Continuare în pagina ultimă) Se construe­sc locuințe pentru funcționari Pe Ferentari au început lucrarilef la cel mai mare și mai modern cartier Am anunțat la timp că atât în Capitală cât și în principalele orașe din provincie ce au avut de suferit de pe urma­ bombar­damentelor, urmează să se construe­ască locuințe pentru funcționarii publici. Primele asemenea clăădiri trebuiau să înceapă a fi ridicate încă din primăvară; au intervenit însă anumite probleme de ordin tehnic și lucrările a­u fost amânate până zilele trecute. Un șantier fără precedent în proporții Pe teremul din Ferentari au început a­­cum câteva zile lucrările pentru construi­rea celui mai mare și mai modern cartier de locuințe, din care are Capitala. Pen­tru început se ridică barăci pentru miise de lucrători și pentru zecile de mii de tone de materiale ce vor fi folosite la construirea primului cartier clădit de In­stitutul de credit al funcționarilor pu­blici. O linie ferată special construită leagă șantierul de cea mai apropiată sală — Filaret. Cinci cantina cu bucătari anga­jați prin concurs vor servi zilnic 6-7.000 mese lucrătorilor șantierului. Este o lucrare fără precedent la pro­porții, în materie de construcții. Ce se construește Se vor ridica aici 20 mari blocuri de câte 32 apartamente fiecare. Șe trebue să menționăm că cel mai mic apartament se compune din 2 camere, hall. bac, bucă­tărie și 2 de haras-uri. d­upă ,cum se vor găsi apartamente de Ä camere, hall. etc. Fiecare bloc are 3 etaje plus parter și subsol. Locuibile nu vor fi decât parterul și cele 3 etaje, fiind dispuse câte 8 apar­tamente la­ fiecare etaj. Pentru încălzire va fi folosit gazul me­tan, fiecare bloc având cazane, pentru în­călzire centrală. In acest scop urmează să înceapă lucrările de aducere a gazului me­tan pe Ferentari, după cum în scurtă vreme vor începe și lucrările de canali­zare. Când vor fi gata nouăle locuințe Deși pa șantier sunt folosite cele mai (Continuare în pagina 3-a) ȘANTIERUL A devenit aproape o tradiție ca sta­giunea muzicală să se încheie cu un con­­cert al Societății Compozitorilor Români. Aceasta într-un moment al anului, când căldurile nu mai oferă posibilitate unei audiții agreabile și când din aproape fie­care fotoliu, chiar când es­te ocupat, res­piră vacanța. Sunt desigur motive de ordin tehnic și administrativ, cari situiază aceste con­certe la date atât de nepropice. Fiindcă așa s’a procedat în fiecare an, în fața unor săli pe trei sferturi goale. Nu mai puțin însă, ar trebui găsit un mijloc pentru a programa aceste Interesante manifes­­tări, atât de importante pentru creația muzicală națională, la date mai favora­bile. Fiindcă ne închipuim Că nici Socie­­tata Compozitorilor nu organizează a­­ceste concerte numai pentru necesitatea formală de afirmare a instituției sau pen­­tru a satisface micile vanități ale auto­rilor. Așa cum au avut loc până acum, con­certele S. C. R. n’au corespuns adevă­ratului lor scop, propagarea muzicii ro­mânești. Și soluția nu este numai în programarea lucrărilor românești în ca­drul concertelor obișnuite ale „Filarmo­nicei” sau ale orchestrei „Radio”, așa cum­ s’a procedat până acum. Pe lângă­­ aceasta, este necesar ca Societatea Com­pozitorilor să se manifeste mai activ și m­ai oportun. Nu amintim c­ă, în urmă cu km, „S.C.R.” organiza 6—10 concerte pe an, toate cuprinzând prim-­­­ediții r«ser- SFÂRȘIT DE STAGIUNE zate de cei mai buni artiști ai noștri, și acum când se pregătește stagiunea vii­toare, poate că n’ar fi lipsit de interes să se revină la acele vechi practici Am făcut aceste reflecții, asistând la ultimul concert al vii­armonicei" consa­crat Societății compozitorilor români. In fața unei săli aproape goale, populate doar de câțiva fanatici și prietteni ai au­torilor, s’a desfășurat un program destul de interesant, alcătuit numai din prime audiții. Am ascultat „Poemul vesel” de Gheorghe Dumitrescu lucrare nu lipsită de calități și d­uzășuind viitoarele pro­ducții ale tânărului compozitor, „Rapso­dia română” a d-lui G. Enacovici, in­spiratele „Cântece” pentru voce și or­chestră ale d-lui Marțian Negrea, prezen­tate cu multă înțelegere și muzicalitate <*e d-na Arta Florescu. Piesele cele mai interesante ale pro­gramului au fost, însă, „Simfonietta” de d. Mihail Andricu și „Marș și coral” de d. Sergiu Nadler. Lucrarea d-lui Andri­cu înfățișează calitățile sale cunoscute din opera sa anterioară. Ne-a plăcut foarte mult partea lentă a Simfoniettei, un mic cap­ de-operă, realizat cu mijloa­ce foarte simple, dar de un intens și au­tentic suflu liric, amintitor de naivitatea și prospețimea cântecelor negre. Este o piesă foarte inspirată, susținută și bine construită, putând avea o valoare și deta­­șată de construcția Simfonietei. Lucrarea d-lui Sergiu Nadler, prima care ne face cunoscut pe tânărul com­pozitor, este Aeasemeni foarte merituoasă și indică un real talent. Chiar dacă se resimt pe alocuri unele influențe, „Mar­șul Și Coralul" lasă să se vadă personali­tatea autorului, care dovedește și știință și o profundă muzicalitate în realizarea unei atmosfere autentice. Concertul a fost condus cu pricepere și cu dragoste pentru lucrările executate de dr. Eduard Uhdenberg, care trebue felicitat nu numai pentru reușita concer­tului, dar și pentru interesul, pe carte îl arată producții­i autohtone. Andrei Tudor LA NEW-YORK SE DESPRE ENERGIA de S­INȚESCU A­­dresându-se membrilor comisiei ener­giei atomice, și numindu-i »­camarazi de lucru și cetățeni ai lumii totoda­tă“. d. Baruch a prezentat în numele guvernului Statelor Unite, un plan destul de vast asupra unei probleme ce ne interesează pe toți deopotrivă, din toate colțurile lumii, controlul energiei atomice. Comisiei pentru DISCUTA ATOMICĂ hotăririle luate la Moscova la Conferința Mi­niștrilor de Externe din Decembrie trecut și la prima sesiune a Adunării Generale a O. N. U.-lui îi revine sarcina de a rezolva și discuta problema controlului acestei form­­­­la bile energii. . Deci atât datorită importantei chestiuni in sine, cât și faptului că planul prezentat de d. Baruch angajează pentru prima dată in mod oficial guvernul american, declarațiile reprezentantului său au fost urmărite cu a­­tenție. D. Baruch și-a încheiat declarațiile prin afirmația că planul de față nu const­­­tue decât o bază de discuție și nu are de cât de câștigat de pe urma unor critici con­structive sau de pe urma planurilor pentru controlul energiei atomice prezentate ulterior »i să sperăm la o dată cât mai apropiată“, a spus d. Baruch — de către alte națiuni. Și in adevăr, câteva zile mai târziu d. Gromsko a espus părerile sale, sau mai bine zis ale guvernului sovietic asupra aceleiași chestiuni: controlul energiei atomice pentru folosirea ei numai în scopuri pașnice., Delegatul sovietic a subliniat­ necesitatea încheierii unui acord adăugând că continua­rea folosirii energiei atomice pen­tru produ­cerea armelor de exterminare în massă ,,nu poate decât să sporească neîncrederea dintre state și menținerea popoarelor din în­treaga lume într’o stare de alarmă și de nesiguranță permanenta“. Dar dacă continuarea folosirii energiei a­­tomice pentru producerea armelor de exter­minare , *»nu poate decât să sporească neîn­crederea dintre state“ rolul unei organizași pentru controlul energiei atomice ar fi toc­mai acela de a restabili încrederea mutuală indispensabilă printr’un acord privitor la distrugerea armelor atomice existente. In a­­devăr, in mod logic noua organizație — sau ,,authority“ — ar trebui să-și propună două scopuri: 1. de a împiedeca continuarea pro­ducției armelor atomice de distrugere, care nu poate avea drept consecință decât o de­zastruoasă cursă a armamentelor; 2. de a asi­gura aplicarea energiei atomice la scopuri pașnice, contribuind astfel la progresul civi­lizației noastre. Numai că odată ce se presupune e­l toate țările reprezentate In comisie sunt de acord că fabricarea armelor atomice nu poate pro­­­voca decât o cursă a armamentelor, nu este oare logic ca distrugerea armelor atomici sa urmeze automat Înființării organizației? Și a­­ceasta cu atât mai mult cu cât nedistrugerea stocului de arme atomice, in afara inconve­nientului de a deslănțui cursa armamentelor, nu ar da actualului posesor decât un avantaj temporar și chiar acesta problematic. „Ar fi o nebunie să ignorăm riscurile la care ne-am expune" scrie în această chestiu­ne ziarul „Kansas City Star“ de pildă. „Este evident preferabil să facem uz de superiori­tatea noastră actuală pentru a asigura pune­rea în aplicare a unui sistem de control e­­fectiv, decât de a compromite acest control,­­provocând o cursă a armamentelor atomice". Căci In adevăr un sistem de control interna­țional presupune ideea de reciprocitate. Or, nu vedem de ce o țară oarecare ar admite să fie controlată „în mod temeinic în vederea evitării unei activități­­, periculoase“ a sa în domeniul atomic, cunoscând totodată că o altă țară sau alte țări își continuă activitatea pe cont propriu sau posedă arme in domeniul atomic? In această lumină trebuesc privite propu­nerile d-Itil Gromsko din Proectul propus de d-sa „asupra convenției internaționale de interzicere a fabricării și întrebuințării unei arme bazate pe folosirea energiei atomice cu scop de exterminare în massă". La articolul 1 citim: înaltele părți contractante proclamă în mod (Continuare în pagina 3-a) MAR! MANIFESTAȚII SPORTIVE DE ..ZIUA TINEREȚII" Cu prilejul, împlinirii unui an de la a­­pariție „Tinerețea” organizează, as­tăzi 30 iunie, „Ziua Tinereții“, m­ari ma­nifestații sportive, orele 10 dina, o mare ștafetă pe traseul: Plecarea, Jud. T.P., str. Gutember’g 1O — b-dul Elisabeta,— b-dul Brătianu, b-dul Take Ionescu— b-dul Lascăr Catargiu — Piața Victo­riei, calea Victoriei. Sosirea în fața re­­dacției ziarului „Tinerețea“. Orele 16: Pe stadionul S.T.B, finala campionatului de foot-ball, iarUS ttSr­­toarele T. P.­­ ------­Orele 16.30:. La statuia Aviatorilor (Jianu) va avea loc­­ o întrecere ciclistă. Toate întrecerile sportive sunt dotate cu­­ cupe oferite de ziarul „Tinerețea“. Orele 18: O frumoasă kermesă în par­cul Tineretului (Bufet, șos. Kîselef). Orchestră; dans; surprize; concursuri; jaz și un senzațional program artistic. Artiști de la teatrele din Capitală. Bufet bogat. Prețuri gygatós, Intrarea liberă, "" OMUL BINE INFORMAT ȘTIE CI­• La Galați începe con­struirea unui doc plu­titor de 7000 tone. • Statutul funcționari­lor publici fixează normele de pensio­nare. ATENȚIE LA TRAFICANT» ADOPȚIUNII IN FRANȚA. UN COPIL COSTA LA BURSA NEAGRA INTRE 58.000 SI 200.000 FRANCI Un serviciu special al asistenței publice încearcă sa-i descopere pe delicvenți o nouă bursă neagră — atât de p­ul­oasă incdt­eziți să o crezi posibilă — a apărut in Franța. Și e nu până prosper­itate. Un serviciu special al Prefecturei Poliției, o brigadă a asistenței publice, iși unesc eforturile încercând să o­blige. Dar ea se camuflează cu atâta abilitate încât rezultatele sunt ane­voioase. De ce trafic e vorba?. Pur și simplu bursa neagră a nou­lor născuți, de la terminarea războiului — dorința de a avea copii. S-a spus că greutățile actuale îi obligă pe francezi să stea acasă mai mult decât înaintea războiului și că aceasta le-a deschis gust pentru cămin. Pe de altă parte, anumiți îmbogățiți, impresionați de mizeria din jurul lor, ar vrea să Se reabiliteze — cel puțin in proprii lor ochi — făcând o faptă bună, alții mai simplu, vor un moștenitor, pentrea averea lor să nu intre în patrimo­niul Statului sau în cel a rudelor colaterale. In sfârșit, oricare ar fi cauzele, jocul cererii ți ofertei, în materie de adopțiune, este as­tăzi într’un total desechilibru. Sunt prea pu­tini copii abandonați, și sunt mii de cereri. Ce face oare un candidat, mamă sau tată, care s’a decis să adopte un copil? Există în fiecare departament un serviciu, dependent de Asistenta publică însărcinat cu plasarea copiilor părăsiți. Aceste servicii fac o anch­etă serioasă și funcționează cu mare prudență și cinste. Pe lângă acest serviciu al statului, există instituțiile particulare, reprezentând tot­ atâ­tea garanții. Dar, în afara lor, au luat ființă o mulțime de instituții particulare, clinici, creșe, case de odihnă, care scapă de sub controlul autorităților și pot ușor face trafic cu copiii. D-na Leclerc, șefa serviciului de suprave­ghere a operilor de binefacere ale Asisten­tei publice, împreună cu o asistentă a ei, a binevoit să ne explice felul în care operează aceste asistente și să ne semnaleze câteva cazuri edificatoare. **V Binefacerea răufăcătoare Aici se exploatează momentul de des­­(Continuare In pagina ultimă) D­iaLog ciudat Tot așa cum­ există medici clandestini și moașe care produc avorturi, există și ma­ternități clandestine. Intr’una din ele, iată ce dialog poate fi auzit: — Doamnă directoare, ași vrea să adopt un copil . —Acest sentiment vă onorează doamnă (sau domnule), dar să nu uitați că cererile de adopțiune sunt numeroase. Nu avem copii disponibili... — Faceți imposibilul, veți fi recompensată. Copilul ar găsi un cămin ales. — Vă cred doamnă (sau domnule), dar e greu de găsit un copil. Voi avea cheltuieli... — Le voi plăti. — Cheltuieli destul de mari, ca să vă obțin prioritatea adopțiunii. — Voi plăti toate cheltuielile. — Ei bine­ vă promit să încerc. 200.000 de franci, vi se pare prea mult? Iată scenariul inițial al comerțului cu­ hoi­­născuți. Dar pentru a înțelege Întregul mecanism al acestui trafic, trebue mers mai departe. Zece cereri pentru un copil listă astăzi în Franța zece cereri de dopțiune pentru un copil părăsit, rămâne sociologilor să studieze de ce familiile fără copii își manifestă, așa de­ odată, — mai ales In tram­vai 1* 9­m 9 y­r­e uiți-v­a buzunarele! Câteva date asupra hoților de buzunare din Capitală Reportaj de HILL COBAN­ . De ce s-o fi înghesuind lumea în București, nu știu. Pentru că dacă stai bine și te gândești, bucureșteanul are de suportat o groază de ne­ajunsuri necunoscute provincialilor: prețul astronomic al­ chiriilor zgo­­motul infernal al orașului, lipsă de apă, de lemne, specula cu alimentele și câte altele. Dacă, de bine de rău, te-ai putut obișnui cu toate astea, picătura care umple paharul și pune vârf la toate este­ plaga pungașilor de buzunare. In ultimul timp, trăim o adevărată invazie a pungașilor. Mai ales în tramvaie terenul cel mai ideal pen­tru furturi. Rubrica faptelor diverse este zilnic asaltată de zeci de cazuri reclamate. De fapt însă marea ma­joritate a păgubașilor se lasă... pă­gubași să mai urce scările Prefectu­rei și să lipească timbre pe reclama­­ ții­ Pe urmele pungașilor de buzunare Probabil că eu n'am prezentat niciodată încrederea unui hoț de buzunar­, pen­­tru că... n’am fost operat niciodată (să nu-mi fie de deochi). Am vrut totuși să se fac c­unoștință. Și dacă ei n’au venit la mine, m’am dus eu la el precum mun­tele­ la Mohamed. Onorurile de gazdă mi le-a făcut comisarul șef Tache Ionescu în:— apartamentul d-sale din Prefectura Pol­ției. Când m’a văzut intrând pe ușe, în loc de cuvintele: ,bună ziua” d-sa m’a întâmpinat cu: — Ce­­ i s’a furat? — Nu, au mi s’a furat nimic. Dimpo­trivă, am găsit. — Ce? — Un subiect de reportaj. Comisarul-șef, mi-a făcut semn să iau loc. — Ai picat bine, tocmai făceam o an­chetă. Intr’adevăr, in fata biroului zăresc un domn foarte elegant Desigur un proaspăt reclamant, gândesc eu. — Iată, îmi spune comisarul, fi-l re­comand pe j­adu Ion, unul din pri mai dibtei Pungași de buzunar). Eu care tocmai mă pregăteam să spun: îmi pare bine de cunoștință, rămân o cli­pă suspendat. Comisarul observă uimirea mea și mă lămurește­ . — E unul din pungașii „de lux”. Spe­n­dantatsai furturi in trenuri «I­­n tram­ vae. O veche cunoștință a poliției, „Domnul” din fața mea, văzând că iau voie, adaugă cu importanță: — Sunt internațional am lucra­ în toată Europa. Avea aerul că mi-a făcut o importantă declarație. Comisaru­l-șef îl dă in primire unui agent și rămânem singuri. — Individul a fost șofeur, proprietar de taxi. A vândut mașina cu 17 milioane și a pierdut în aceeași noapte la ..stors” s1 milioane. isi prezint 2î de pungași Deși sunt acum peste 120 de pun­gași de buzunare internați în lagăr, furturile n’au fost stăvilite. In fie­­care an apar mereu noi recolte de pungași, care ne rămân, un timp, ne­cunoscuți Agenții mei — din păcate prea puțini numeroși. — au arestat numai azi 21 de pungași. — In flagrant delict? •—Nu, asta nu se întâmplă aproape niciodată, le ridicăm din stațiile de tramvai. Un pungaș de buzunare in stație e presupus în exercițiul func­­țiunei. Un ordin al comisarului șef și „re­­colta” de peste zi e adusă în birou. (Continuare in pagina 3-a) PROFESORUL SVETLOV TINE UN CICLU DE CON­FERINȚE LA BUCUREȘTI In grădina ARLUS din atr. C. A. Rosetti nr. 5 are loc în zilele de 2, 3, 4 și 5 iulie 1846, un ciclu de con­­ferinte din problemele filosofiei­­i­­nuta­ta d. V. I. Svetlov profesor al Universității din Moscova și al Insti­tutului de Filosofie al Academiei de Științe din URSS, cu următoarele su­biecte: 1. — Critica fitos of lei gemute, (Kant, Hegel. Feuerbach). 2. — Nașterea filosof­iei marxiste. 3. — Principiile de bază ale filo­sofiei marxiste leniniste. .­­ a) Metoda dialectică: "«S. b) Materialismul filosofic; T­" c) Concepția materialistă a isto­riei: începutul: în zilele de 3. % Și 5 Iulie la orele 6.30 seara, in ziua de 3 Iulie la ora 6 seara. Invitam — la sediul ARLUS din str. C­ol. Rosetti nr. 5. EXPERIENȚA CU BOMBA ATOMICĂ Experiența cu bomba atomică ce va face mâîne pe a­îhî­­pelagul Bîkinî.­­ * (Ziarele) indigenii di­n Bikinii In sfârșit> vin** §i fa mi­om­­­a#tifta/t** - -

Next