România Liberă, iulie 1946 (Anul 4, Nr. 577-602)
1946-07-01 / nr. 577
ANUL Ill-No. 5774 PAGINI 200 LEI Taxa francaza plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunii generale P.T.T. Nr. 108.828.15 Septembrie 0944. 11 Redacția și Administrația București, Str. Sărindar 579 Centrala telefonică: 6.34.936.34.946.34.95 Contrec poștal Nr. 7796 ABONAMENTE: încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: FIRME INDIVIDUALE? 60.000 lei lună 4.500 lei 1 lună 4.000 lei AUTORIT, INST SOCIEȚI :100.000 lei 1 3 luni 12.000 lei. 3 luni 10.000 lei 12 luni uiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiuimiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiuiiiiii Luni I lulis 1946 REDACTORI RESPONSABILI: BBI GORE PREOTEASA NICULAE BELLU IIIilIID IIlilIHlIHUIIIllIlimilUIMlIIIIIIIIIIIllIllilIIjllllilIllIIllUUlIIIIIIlIIlIilIUIllUlIJiUliiUimUlIlUlUlUlIiilIIlIlIllIUiUlEUllIIJIIimiL Intre programe realizări Tin ziar „istoric” găseau necesar să strecoare câteva săgeți boante împotriva Comitetului Central Electoral al R.P.D. chiar din primele zile ale constituirii acestuia. Procedeul nu ni s’a părut nici elegant, nici onest — din moment ce activitatea acestuia nu începuse, spr a putea fi judecată. Ne-am spus deci că atacul isvorăște numai din puterea obișnuinței. Au trecut câteva săptămâni. In perspectiva lor, săgețile de atunci ni se par nu numai justificate, din punctul de vedere al „istoricilor” noștri, ci mult prea modeste. Timpul nu este fără îndoială pierdut și atacurile „la sânge” se vor declanșa într’o bună zi, în paginile etern incitatoare ale presei de dreapta împotriva acestui Comitet Central Electoral, hotărât pare-se să sfarme „bunele tradiții” ale „democrației” pe care o patronau în țara românească, „istoricii” noștri. Pentru că, iată ce se întâmplă, Blocul Partidelor Democratice s’a hotărît să se prezinte țării nu numai cu um program de viitor, dar, legat puternic de însăși interesele generale ale țării, el nu a așteptat ținerea alegerilor pentru a trece la aplicarea pe teren a unora din cele mai însemnate puncte Existând această deosebire între spiritul care a inspirat platformaprogram și „manifestele” patetice, in care se promitea TOT, pentru a nu se preciza și mai ales pentru a nu se realiza nimic, câți nu vor fi crezut totuși că este vorba de o simplă deosebire de... stil. In fond și platforma, ca și programele și manifestele „istorice” de em, apăreau în preajma alegerilor. Erau adică — în mintea multora — destinate să nu fie aplicate niciodată. Iar înființarea unul Comitet Central Electoral n’ar fi avut, — iin mintea acelorași mulțimi, atât de înșelate în pseudo-democrația de omi, încât abia învață să creadă astăzi — decât rostul de a populariza platforma. Adică de a vorbi mereu despre ea, ca să nu bage oamenii de seamă că nu se aplică. Ori, iată, Comitetul Central Electoral al R.P.D. se pare că nu este de aceiași părere. Cu o vorbă glumeață, am putea spune că a luat în serios platforma, controlul energiei atomice. Comisiei pentru Drept care, prin comisia sa ecomo- energia atomică, creiată în conformitate cu mică, a începnut să propună măsuri practice pentru realizarea ei. Nu de mult, datorită acestei intervenții, degrevările de impozite asupra mărfurilor pentru economaie au devenit realitate. O realitate vie, impresionantă, pe care am deslușit-o pe chipurile unor salariați care au și început să fie aprovizionați cu mărfuri mult ieftinite, la nivelul salariilor lor. Și comisia economică, știm, se ocupă acum să lărgească aceste degrevări. Exact în clipa când salariații de la orașe începeau să simtă concret efectele aplicării platformei, țăranii au putut afla însă că aceiași comisie este preocupată acum de valorificarea recoltei lor. Știm că și în această privință lucrările sunt destul de avansate y. Borcea (■Continuare în pagina ultimă) Se construesc locuințe pentru funcționari Pe Ferentari au început lucrarilef la cel mai mare și mai modern cartier Am anunțat la timp că atât în Capitală cât și în principalele orașe din provincie ce au avut de suferit de pe urma bombardamentelor, urmează să se construească locuințe pentru funcționarii publici. Primele asemenea clăădiri trebuiau să înceapă a fi ridicate încă din primăvară; au intervenit însă anumite probleme de ordin tehnic și lucrările au fost amânate până zilele trecute. Un șantier fără precedent în proporții Pe teremul din Ferentari au început acum câteva zile lucrările pentru construirea celui mai mare și mai modern cartier de locuințe, din care are Capitala. Pentru început se ridică barăci pentru miise de lucrători și pentru zecile de mii de tone de materiale ce vor fi folosite la construirea primului cartier clădit de Institutul de credit al funcționarilor publici. O linie ferată special construită leagă șantierul de cea mai apropiată sală — Filaret. Cinci cantina cu bucătari angajați prin concurs vor servi zilnic 6-7.000 mese lucrătorilor șantierului. Este o lucrare fără precedent la proporții, în materie de construcții. Ce se construește Se vor ridica aici 20 mari blocuri de câte 32 apartamente fiecare. Șe trebue să menționăm că cel mai mic apartament se compune din 2 camere, hall. bac, bucătărie și 2 de haras-uri. după ,cum se vor găsi apartamente de Ä camere, hall. etc. Fiecare bloc are 3 etaje plus parter și subsol. Locuibile nu vor fi decât parterul și cele 3 etaje, fiind dispuse câte 8 apartamente la fiecare etaj. Pentru încălzire va fi folosit gazul metan, fiecare bloc având cazane, pentru încălzire centrală. In acest scop urmează să înceapă lucrările de aducere a gazului metan pe Ferentari, după cum în scurtă vreme vor începe și lucrările de canalizare. Când vor fi gata nouăle locuințe Deși pa șantier sunt folosite cele mai (Continuare în pagina 3-a) ȘANTIERUL A devenit aproape o tradiție ca stagiunea muzicală să se încheie cu un concert al Societății Compozitorilor Români. Aceasta într-un moment al anului, când căldurile nu mai oferă posibilitate unei audiții agreabile și când din aproape fiecare fotoliu, chiar când este ocupat, respiră vacanța. Sunt desigur motive de ordin tehnic și administrativ, cari situiază aceste concerte la date atât de nepropice. Fiindcă așa s’a procedat în fiecare an, în fața unor săli pe trei sferturi goale. Nu mai puțin însă, ar trebui găsit un mijloc pentru a programa aceste Interesante manifestări, atât de importante pentru creația muzicală națională, la date mai favorabile. Fiindcă ne închipuim Că nici Societata Compozitorilor nu organizează aceste concerte numai pentru necesitatea formală de afirmare a instituției sau pentru a satisface micile vanități ale autorilor. Așa cum au avut loc până acum, concertele S. C. R. n’au corespuns adevăratului lor scop, propagarea muzicii românești. Și soluția nu este numai în programarea lucrărilor românești în cadrul concertelor obișnuite ale „Filarmonicei” sau ale orchestrei „Radio”, așa cum s’a procedat până acum. Pe lângă aceasta, este necesar ca Societatea Compozitorilor să se manifeste mai activ și mai oportun. Nu amintim că, în urmă cu km, „S.C.R.” organiza 6—10 concerte pe an, toate cuprinzând prim-ediții r«ser- SFÂRȘIT DE STAGIUNE zate de cei mai buni artiști ai noștri, și acum când se pregătește stagiunea viitoare, poate că n’ar fi lipsit de interes să se revină la acele vechi practici Am făcut aceste reflecții, asistând la ultimul concert al viiarmonicei" consacrat Societății compozitorilor români. In fața unei săli aproape goale, populate doar de câțiva fanatici și prietteni ai autorilor, s’a desfășurat un program destul de interesant, alcătuit numai din prime audiții. Am ascultat „Poemul vesel” de Gheorghe Dumitrescu lucrare nu lipsită de calități și duzășuind viitoarele producții ale tânărului compozitor, „Rapsodia română” a d-lui G. Enacovici, inspiratele „Cântece” pentru voce și orchestră ale d-lui Marțian Negrea, prezentate cu multă înțelegere și muzicalitate <*e d-na Arta Florescu. Piesele cele mai interesante ale programului au fost, însă, „Simfonietta” de d. Mihail Andricu și „Marș și coral” de d. Sergiu Nadler. Lucrarea d-lui Andricu înfățișează calitățile sale cunoscute din opera sa anterioară. Ne-a plăcut foarte mult partea lentă a Simfoniettei, un mic cap de-operă, realizat cu mijloace foarte simple, dar de un intens și autentic suflu liric, amintitor de naivitatea și prospețimea cântecelor negre. Este o piesă foarte inspirată, susținută și bine construită, putând avea o valoare și detașată de construcția Simfonietei. Lucrarea d-lui Sergiu Nadler, prima care ne face cunoscut pe tânărul compozitor, este Aeasemeni foarte merituoasă și indică un real talent. Chiar dacă se resimt pe alocuri unele influențe, „Marșul Și Coralul" lasă să se vadă personalitatea autorului, care dovedește și știință și o profundă muzicalitate în realizarea unei atmosfere autentice. Concertul a fost condus cu pricepere și cu dragoste pentru lucrările executate de dr. Eduard Uhdenberg, care trebue felicitat nu numai pentru reușita concertului, dar și pentru interesul, pe carte îl arată producțiii autohtone. Andrei Tudor LA NEW-YORK SE DESPRE ENERGIA de SINȚESCU Adresându-se membrilor comisiei energiei atomice, și numindu-i »camarazi de lucru și cetățeni ai lumii totodată“. d. Baruch a prezentat în numele guvernului Statelor Unite, un plan destul de vast asupra unei probleme ce ne interesează pe toți deopotrivă, din toate colțurile lumii, controlul energiei atomice. Comisiei pentru DISCUTA ATOMICĂ hotăririle luate la Moscova la Conferința Miniștrilor de Externe din Decembrie trecut și la prima sesiune a Adunării Generale a O. N. U.-lui îi revine sarcina de a rezolva și discuta problema controlului acestei formla bile energii. . Deci atât datorită importantei chestiuni in sine, cât și faptului că planul prezentat de d. Baruch angajează pentru prima dată in mod oficial guvernul american, declarațiile reprezentantului său au fost urmărite cu atenție. D. Baruch și-a încheiat declarațiile prin afirmația că planul de față nu consttue decât o bază de discuție și nu are de cât de câștigat de pe urma unor critici constructive sau de pe urma planurilor pentru controlul energiei atomice prezentate ulterior »i să sperăm la o dată cât mai apropiată“, a spus d. Baruch — de către alte națiuni. Și in adevăr, câteva zile mai târziu d. Gromsko a espus părerile sale, sau mai bine zis ale guvernului sovietic asupra aceleiași chestiuni: controlul energiei atomice pentru folosirea ei numai în scopuri pașnice., Delegatul sovietic a subliniat necesitatea încheierii unui acord adăugând că continuarea folosirii energiei atomice pentru producerea armelor de exterminare în massă ,,nu poate decât să sporească neîncrederea dintre state și menținerea popoarelor din întreaga lume într’o stare de alarmă și de nesiguranță permanenta“. Dar dacă continuarea folosirii energiei atomice pentru producerea armelor de exterminare , *»nu poate decât să sporească neîncrederea dintre state“ rolul unei organizași pentru controlul energiei atomice ar fi tocmai acela de a restabili încrederea mutuală indispensabilă printr’un acord privitor la distrugerea armelor atomice existente. In adevăr, in mod logic noua organizație — sau ,,authority“ — ar trebui să-și propună două scopuri: 1. de a împiedeca continuarea producției armelor atomice de distrugere, care nu poate avea drept consecință decât o dezastruoasă cursă a armamentelor; 2. de a asigura aplicarea energiei atomice la scopuri pașnice, contribuind astfel la progresul civilizației noastre. Numai că odată ce se presupune el toate țările reprezentate In comisie sunt de acord că fabricarea armelor atomice nu poate provoca decât o cursă a armamentelor, nu este oare logic ca distrugerea armelor atomici sa urmeze automat Înființării organizației? Și aceasta cu atât mai mult cu cât nedistrugerea stocului de arme atomice, in afara inconvenientului de a deslănțui cursa armamentelor, nu ar da actualului posesor decât un avantaj temporar și chiar acesta problematic. „Ar fi o nebunie să ignorăm riscurile la care ne-am expune" scrie în această chestiune ziarul „Kansas City Star“ de pildă. „Este evident preferabil să facem uz de superioritatea noastră actuală pentru a asigura punerea în aplicare a unui sistem de control efectiv, decât de a compromite acest control,provocând o cursă a armamentelor atomice". Căci In adevăr un sistem de control internațional presupune ideea de reciprocitate. Or, nu vedem de ce o țară oarecare ar admite să fie controlată „în mod temeinic în vederea evitării unei activități, periculoase“ a sa în domeniul atomic, cunoscând totodată că o altă țară sau alte țări își continuă activitatea pe cont propriu sau posedă arme in domeniul atomic? In această lumină trebuesc privite propunerile d-Itil Gromsko din Proectul propus de d-sa „asupra convenției internaționale de interzicere a fabricării și întrebuințării unei arme bazate pe folosirea energiei atomice cu scop de exterminare în massă". La articolul 1 citim: înaltele părți contractante proclamă în mod (Continuare în pagina 3-a) MAR! MANIFESTAȚII SPORTIVE DE ..ZIUA TINEREȚII" Cu prilejul, împlinirii unui an de la apariție „Tinerețea” organizează, astăzi 30 iunie, „Ziua Tinereții“, mari manifestații sportive, orele 10 dina, o mare ștafetă pe traseul: Plecarea, Jud. T.P., str. Gutember’g 1O — b-dul Elisabeta,— b-dul Brătianu, b-dul Take Ionescu— b-dul Lascăr Catargiu — Piața Victoriei, calea Victoriei. Sosirea în fața redacției ziarului „Tinerețea“. Orele 16: Pe stadionul S.T.B, finala campionatului de foot-ball, iarUS ttSrtoarele T. P. ------Orele 16.30:. La statuia Aviatorilor (Jianu) va avea loc o întrecere ciclistă. Toate întrecerile sportive sunt dotate cu cupe oferite de ziarul „Tinerețea“. Orele 18: O frumoasă kermesă în parcul Tineretului (Bufet, șos. Kîselef). Orchestră; dans; surprize; concursuri; jaz și un senzațional program artistic. Artiști de la teatrele din Capitală. Bufet bogat. Prețuri gygatós, Intrarea liberă, "" OMUL BINE INFORMAT ȘTIE CI• La Galați începe construirea unui doc plutitor de 7000 tone. • Statutul funcționarilor publici fixează normele de pensionare. ATENȚIE LA TRAFICANT» ADOPȚIUNII IN FRANȚA. UN COPIL COSTA LA BURSA NEAGRA INTRE 58.000 SI 200.000 FRANCI Un serviciu special al asistenței publice încearcă sa-i descopere pe delicvenți o nouă bursă neagră — atât de puloasă incdteziți să o crezi posibilă — a apărut in Franța. Și e nu până prosperitate. Un serviciu special al Prefecturei Poliției, o brigadă a asistenței publice, iși unesc eforturile încercând să oblige. Dar ea se camuflează cu atâta abilitate încât rezultatele sunt anevoioase. De ce trafic e vorba?. Pur și simplu bursa neagră a noulor născuți, de la terminarea războiului — dorința de a avea copii. S-a spus că greutățile actuale îi obligă pe francezi să stea acasă mai mult decât înaintea războiului și că aceasta le-a deschis gust pentru cămin. Pe de altă parte, anumiți îmbogățiți, impresionați de mizeria din jurul lor, ar vrea să Se reabiliteze — cel puțin in proprii lor ochi — făcând o faptă bună, alții mai simplu, vor un moștenitor, pentrea averea lor să nu intre în patrimoniul Statului sau în cel a rudelor colaterale. In sfârșit, oricare ar fi cauzele, jocul cererii ți ofertei, în materie de adopțiune, este astăzi într’un total desechilibru. Sunt prea putini copii abandonați, și sunt mii de cereri. Ce face oare un candidat, mamă sau tată, care s’a decis să adopte un copil? Există în fiecare departament un serviciu, dependent de Asistenta publică însărcinat cu plasarea copiilor părăsiți. Aceste servicii fac o anchetă serioasă și funcționează cu mare prudență și cinste. Pe lângă acest serviciu al statului, există instituțiile particulare, reprezentând tot atâtea garanții. Dar, în afara lor, au luat ființă o mulțime de instituții particulare, clinici, creșe, case de odihnă, care scapă de sub controlul autorităților și pot ușor face trafic cu copiii. D-na Leclerc, șefa serviciului de supraveghere a operilor de binefacere ale Asistentei publice, împreună cu o asistentă a ei, a binevoit să ne explice felul în care operează aceste asistente și să ne semnaleze câteva cazuri edificatoare. **V Binefacerea răufăcătoare Aici se exploatează momentul de des(Continuare In pagina ultimă) DiaLog ciudat Tot așa cum există medici clandestini și moașe care produc avorturi, există și maternități clandestine. Intr’una din ele, iată ce dialog poate fi auzit: — Doamnă directoare, ași vrea să adopt un copil . —Acest sentiment vă onorează doamnă (sau domnule), dar să nu uitați că cererile de adopțiune sunt numeroase. Nu avem copii disponibili... — Faceți imposibilul, veți fi recompensată. Copilul ar găsi un cămin ales. — Vă cred doamnă (sau domnule), dar e greu de găsit un copil. Voi avea cheltuieli... — Le voi plăti. — Cheltuieli destul de mari, ca să vă obțin prioritatea adopțiunii. — Voi plăti toate cheltuielile. — Ei bine vă promit să încerc. 200.000 de franci, vi se pare prea mult? Iată scenariul inițial al comerțului cu hoinăscuți. Dar pentru a înțelege Întregul mecanism al acestui trafic, trebue mers mai departe. Zece cereri pentru un copil listă astăzi în Franța zece cereri de dopțiune pentru un copil părăsit, rămâne sociologilor să studieze de ce familiile fără copii își manifestă, așa de odată, — mai ales In tramvai 1* 9m 9 yre uiți-va buzunarele! Câteva date asupra hoților de buzunare din Capitală Reportaj de HILL COBAN . De ce s-o fi înghesuind lumea în București, nu știu. Pentru că dacă stai bine și te gândești, bucureșteanul are de suportat o groază de neajunsuri necunoscute provincialilor: prețul astronomic al chiriilor zgomotul infernal al orașului, lipsă de apă, de lemne, specula cu alimentele și câte altele. Dacă, de bine de rău, te-ai putut obișnui cu toate astea, picătura care umple paharul și pune vârf la toate este plaga pungașilor de buzunare. In ultimul timp, trăim o adevărată invazie a pungașilor. Mai ales în tramvaie terenul cel mai ideal pentru furturi. Rubrica faptelor diverse este zilnic asaltată de zeci de cazuri reclamate. De fapt însă marea majoritate a păgubașilor se lasă... păgubași să mai urce scările Prefecturei și să lipească timbre pe reclama ții Pe urmele pungașilor de buzunare Probabil că eu n'am prezentat niciodată încrederea unui hoț de buzunar, pentru că... n’am fost operat niciodată (să nu-mi fie de deochi). Am vrut totuși să se fac cunoștință. Și dacă ei n’au venit la mine, m’am dus eu la el precum muntele la Mohamed. Onorurile de gazdă mi le-a făcut comisarul șef Tache Ionescu în:— apartamentul d-sale din Prefectura Polției. Când m’a văzut intrând pe ușe, în loc de cuvintele: ,bună ziua” d-sa m’a întâmpinat cu: — Ce i s’a furat? — Nu, au mi s’a furat nimic. Dimpotrivă, am găsit. — Ce? — Un subiect de reportaj. Comisarul-șef, mi-a făcut semn să iau loc. — Ai picat bine, tocmai făceam o anchetă. Intr’adevăr, in fata biroului zăresc un domn foarte elegant Desigur un proaspăt reclamant, gândesc eu. — Iată, îmi spune comisarul, fi-l recomand pe jadu Ion, unul din pri mai dibtei Pungași de buzunar). Eu care tocmai mă pregăteam să spun: îmi pare bine de cunoștință, rămân o clipă suspendat. Comisarul observă uimirea mea și mă lămurește . — E unul din pungașii „de lux”. Spendantatsai furturi in trenuri «In tram vae. O veche cunoștință a poliției, „Domnul” din fața mea, văzând că iau voie, adaugă cu importanță: — Sunt internațional am lucra în toată Europa. Avea aerul că mi-a făcut o importantă declarație. Comisarul-șef îl dă in primire unui agent și rămânem singuri. — Individul a fost șofeur, proprietar de taxi. A vândut mașina cu 17 milioane și a pierdut în aceeași noapte la ..stors” s1 milioane. isi prezint 2î de pungași Deși sunt acum peste 120 de pungași de buzunare internați în lagăr, furturile n’au fost stăvilite. In fiecare an apar mereu noi recolte de pungași, care ne rămân, un timp, necunoscuți Agenții mei — din păcate prea puțini numeroși. — au arestat numai azi 21 de pungași. — In flagrant delict? •—Nu, asta nu se întâmplă aproape niciodată, le ridicăm din stațiile de tramvai. Un pungaș de buzunare in stație e presupus în exercițiul funcțiunei. Un ordin al comisarului șef și „recolta” de peste zi e adusă în birou. (Continuare in pagina 3-a) PROFESORUL SVETLOV TINE UN CICLU DE CONFERINȚE LA BUCUREȘTI In grădina ARLUS din atr. C. A. Rosetti nr. 5 are loc în zilele de 2, 3, 4 și 5 iulie 1846, un ciclu de conferinte din problemele filosofieiinutata d. V. I. Svetlov profesor al Universității din Moscova și al Institutului de Filosofie al Academiei de Științe din URSS, cu următoarele subiecte: 1. — Critica fitos of lei gemute, (Kant, Hegel. Feuerbach). 2. — Nașterea filosofiei marxiste. 3. — Principiile de bază ale filosofiei marxiste leniniste. . a) Metoda dialectică: "«S. b) Materialismul filosofic; T" c) Concepția materialistă a istoriei: începutul: în zilele de 3. % Și 5 Iulie la orele 6.30 seara, in ziua de 3 Iulie la ora 6 seara. Invitam — la sediul ARLUS din str. Col. Rosetti nr. 5. EXPERIENȚA CU BOMBA ATOMICĂ Experiența cu bomba atomică ce va face mâîne pe aîhîpelagul Bîkinî. * (Ziarele) indigenii din Bikinii In sfârșit> vin** §i fa mioma#tifta/t** - -