România Liberă, iulie 1947 (Anul 5, nr. 880-904)
1947-07-01 / nr. 880
peîîfcî'oa populaţia neu*, scrisă ora eoeitomal© Prefectura Poliţiei Capitalei, Oficiul da Control al Pâinii comunică următoarele! Populaţia nevoiaşe care primeşte zilnic raţia de mălcii se va prezenta Luni 30 Iunie a. c. Intre orele 8—13 şi 16—20, la comisariatul sau postul de jandarmi în rasa căruia domiciliază, cu cartela cu care a ridicat mălaiul până în prezent, pentru a primi în schimb noua cartelă pe luna Iulie. Marţi 1 Iulie a. c. va fi valabil bonul nr. 1 din noua cartelă, pentru 200 gr. mălai. ELIBERAREA CARTELELOR DE MĂLAI PE LIGHA IULIE * IPACI, NELINIŞTI» Concluziile la situaţia politica pot fi adesea d după cum şi concepţii suspectate fie partizanat. Am putea de pildă, sa spunem azi că datorită eforturilor organizate şi specifice regimului, o grea perioadă de dificultăţi a fost lăsată în urmă, viitorul prezentându-ni-se într’o lumină mult mai favorabilă. Am putea să adăugăm că realitatea aceasta îşi face loc toi conştiinţa oamenilor, netezind pa aia cam ascuţişul temerilor faţă de „.esperisnţ©”, că mai puternică şi valabilă decât rutina şi nivelul redus — pa care îi exploatează cum poate extrema dreaptă — se dovedeşte a fî totuşi noţiunea îndrăzneaţă a stângii, urmărind în acelaş timp şi refacerea ţării 51 modificarea sistemului de repartiţie a sarcinilor şi bunurilor în aşa fel încât azi puţinul să nu satisfacă exclusiv necesităţile foştilor privilegiaţi, iar mâine belşugul să se întoarcă de proporţia maximă spre gospodăriile mulţimilor, râsturnânifiu-se astfel vectara normă de repartiţie şi promovând la rangul de privilegiat, imensa majoritrte a poporului dinlăuntrul batajelor României. „Generas fi partizane” — ni se poate răspunde: „Optica rândurilor de mai sus este viciată tnrţial de direcţia de stânga a judecăţii care le a stat la bară”. Cum să reacţionăm? Vom folosi mărturiile opoziţiei, ale celei mai categorice şi înverşuri.În opoziţii. Liberalul No. 404. Articolul poartă titlul: „Eliberarea de teamă”. „Ţara trăieşte aparent momente de acalmie. A plouat şi o bună parte din recoltă s’a mai putut salva. Din străinătate vin ştiri numeroase despre unele ajutoare ce se vor da ţârilor in suferinţă. Tratatele de pace aşteaptă ultimele formalităţi pentru a intra în vigoare şi a îndrepta ţara la un drum de stabilitate şi de libertate, care să pună capăt abuzului şi convulsiunlor din ulitimul timp. -----------„firesc ar fi ca aceste date să aibe unele repercusiuni asupra spiritului public. Ca o redresare şi înviorare generală să se resimtă. Şi totuşi ritmic nu limpezeşte atmosfera de pâclă şi nelinişte ce ne înconjoară. ,,Apăsarea o resimţim din ce în ce mai greu. Oare poate fi explicaţia? Urna singură: climatul politic creat de guvern. Şi nesfârşit, concluzia: „E linişte la ţară, dar aşteptăm firi neclintite să vină odată şi eliberarea de teamă”. Fireşte , articolul citat (căruia î-am reprodus întreagă prima sa jumătate, pentru a face inoperantă mult utilizata justificare a gazetelor de dreapta: trunchierea) abundă în insinuări şi face apel la toesacratăp. Ajunge să spunem că articolul vorbeşte de „ştiri numeroase despre unele ajutoare CE SE VOR DA ţărilor şi suferinţă”, când se cunoşteau pe toate străzile măsurile luate în sectorul aprovizionării, ca urmare directă şi masivului ajutor în cereale acordat Mroape instantaneu de Uniunea sovietică, la cererea guvernului român. Probabil însă că ajutoarele în cereale, livrate în timp record şi cu cantităţile cerute, de U. S., interesează ideologia „Libaralului” mai puţin decât „unele ajutoare CE SE VOR DA”. Lăsând însă inexactităţile şi insinuările le judecata cetitorului, să ne întoarcem la temă. Pfieas Sa e 'Bellu 'Continuare în pagina 3-a) (IOül!??3!!|jIS!illl!IIS?l!l!!l!3I!l|III!!1!IIIIUIIl!l!!l!l!lll||;iU!llliillll!Il||lilllll!im9r : illli ||||||f||!!!l!!lî||||||||||||||||!ll||l|||||||||HIIIIIiîllimilîllllil!!lll!lllimillllMII!lllllllllll!l!lllâl?lî; IIIIIIIIIIIIMliílillllIIIir.llllIlllllllillllllllllllllllllllllllllljlllllilllllllllllllllllllllllilMUiliMIIIIIIIIIIIIIinimmmiimJ va Cerce înoamenilor REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Sărindar 5-7-9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 6.34.95. Cont Cec poştal Nr. 7796 ABONAMENTE» CAPITALA Şl PROVINCIA! 11 lună 125.000 lei luni 300.000 lei PAGINI 5000 LNar conf. apr. JDtr.pen. P.T.T. Nr. 108. 828/15.9.44 încep la 1 şi 15 ale lunii şi se fac sub rezerva urcării preţului MUNCITORI Şl STUDENT!: ^‘i?^D,!rNDii^U^E ^^OOO lei I! lună 100.000 lei AUT° T" ,Nst* ^ 2 50a000 lei ANUL V Ir. 880 Marți 1 Iulie 1347 REDACTORI RESPONSABILI: GR 0GORE PREOTEASA N5QULAE BELLII P. 0 F0T06RAFIE HECON&LUDENTA... In ciuda faptului că Brătescu după cum se poate vedea si în fotografia de mai sus — a trecut tematchul cu cehoslovacul Sochor prin mai multe faza dificile, victoria nu l-a putut scăpa totuși, tatarecându-și detaşat adversarul. (Filmul tenatchului pe pagina 2-a). LA IN I D' STRIBUREA ZAHĂRULUI DE B U N U R 0 Ministerul Industriei şi Comerţului face cunoscut că la data de 1 Iulie va începe distribuirea zahărului pentru toată populaţia ţării pe luna Mai. Raţia ©sie tie 25© gir. sie persoană pentru popuasfsa dela oraşe ş» 5® gr. pentru cea dela sale» In Capîtala, zahărul va fi distribuit pe bava bănuiţii Nr. 1 din cartela nouă. VOR FI VALABILE .Dîstribuţia se va face prin economate pentru membrii înscrişi şi prin cooperative pentru restul populaţiei. Economatele vor colecta bonurile şi le vor înainta Oficiului Economic al Municipiului Bucureşti din str. V. Boerescu, pentru verificare. Pe baza autorizaţiei eliberată da Oficiul Economic, Incop-ul va livra zahăr economatelor la preţul fixat de ministerul industriei şi comerţului. In provincie zahărul se va elibera pe baza bonului Nr. 3 zahăr din cartela nouă, eliberată, de Oficiu economic al judeţului respectiv. Membrii ecomomatelor din mediul rural vor primi zahăr dela economatele respective. Zilele şi ordine’ de distribuţie a zahărului în Capitală, se vor anuhiţa printr’un comunicat oficial. , I C U I L I P Perspectivele recoltei e ist ansi! acesta Starea semănăturilor înainte de ploaie. «— Starea lor după ploile din Iunie.-Munca uriaşă a țăranului român Se pare că am intrat cu dreptul 5 epoea mariîor călduri, obir.r*--" site ale lunii lui - ^ după ploii- 5 xu in+- inprnerccare.., a, primite jeput, sfârşitfietui celor fi prea multă grânele? Nu s’p toteres real şi bine .Marelui public pentru muritor şi mai ales pe nivele recoltei viitoare, csat oamenilor de specialinstaţilor din diverse colţuri, cultivatorilor în trecere prin ieşii. Rezumăm în cele ce urmea , părerile lor. Proiis excepţionale cfteau lunile întinderea suprafeţelor udate de ploi, durata lor şi cantitatea apreciabilă die apă pe care au răspândit-o în cursul lunii iunie, construe un fenomen foarte rar: pentru ţara noastră, importanţa acestor precipitaţiuni este cu atât mai mare,u cât aversa a venit după epoca de relativă secetă a Hunilor Aprilie şi Mai, când plantele abia răsărite, nu se putuseră desvolta din lipsă de umiditate. Un Iunie NORMAL, adică cu, ploi puţine, ar fi putut compromite noua recoltă. ...Şi iată că în ajunul marilor călduri, când soarele, lumina şi seninul cerului ajută numai plantelor cu rezerve suficiente de apă îi stilul hrănitor, au venit ploile binefăcătoare de deunăzi. Starea semânâirilor mascate de ploi Situaţia înaintea ultimelor ploi era cea următoare. In Banat, Transilvania şi Oltenia, vegetaţia se desvoltă în condiţiuni mulţumitoare. Grâul de toamnă nu suferise nimic în cursul iernii, porumbul primise şi el câteva ploi bunişoare şi cartofii, sfecla de zahăr şi alte câteva plante rădăcinoase promiteau o recoltă mulţumitoare. In Moldova, situaţia era oarecum confuză, , căci unele regiuni nu fuseseră udate aproape deloc. Marea preocupare însă o consti(Continuare la pag. 2*4} t«uii,jniiii lin I ■■ «ii jiw~~iitMMi*L«MMMBnBMBMJBaaajaBtjBaiaaaaMBMmBauwBMapawi I PRIMULUI MINISTRU Cu ocazia zilei onomastice a d-lui prim ministru dr. Petru Groza, ziarul „România Liberă“ ti urează „La mulț ani“. „PROGRESE CONSIDERAi BILE“ IN DISCUŢIILE ASUPI TRATATULUI CU AUSTRO VIENA 28 (Itador). — Coresport doatul Agenţiei REUTER comunică: Comisia Tratatului de pace acriace a făcut progrese considerabile de când a început să ţină şedinţe crete cu privire la problema proprietăţii terenurilor petrolifere atriace, acum zece zile, după cu s-a anunţat Sâmbătă aci. Se crede că examinarea probemelor petrolifere va dura în zece zile, după care comisia începe discutarea problemei navigaţiei pe Dunăre. După planurile actuale, cornit ar urma dă-şi termine lucrăr spre sfârşitul lunei August, timp deci pentru ca propunerile’ poată fi supuse conferinţei minştrilor de externe din Noembrie. ! PRIETENA de RADU IEŞU ROMÂNIA are din nou, azi, motive să se felicite pentru politica sa şi prieteniile pe care a izbutit să şi le asigure. Una din problemele grave, care a tulburat aproape toate sectoarele vieţii publice româneşti, a fost însfârşit soluţionată în condiţiuni optime. Odată cu întoarcerea delegaţiei ministeriale române de la Moscova, a. Gh. Gheorghiu-Dej a anunţat un import de 6000 vagoane grâu şi 2000 vagoane orz, cantitate suficienţa pentru hrana populaţiei pe următoarele două luni, ţinându-se seană că între timp vor mai sosi cereale pe baza unor acorduri cu alte ţări. S-a reţinut şi comentat în opinia publică românească faptul că acest import este acordat de Uniunea Sovietică în condiţiuni cu totul excepţionale, anume la un preţ mult inferior preţului grâului pe piaţa mondială, preţ mai scăzut chiar decât acela al porumbului importat din Statele Unite. S-a reţinut de asemenea — din declaraţia d-lui Gh. Gheorghiu-Dej — faptul că ministrul pentru comerţul exterior al U. R. S. S., Ar. Mikoian, explica această situaţie subliniind „că guvernul sovietic nu priveşte această convenţie ca o tranzacţie comercială, ci ca un act de ajutorare a României”. Geace dealtfel se observa din primul moment, raportând preţurile sovietice la cele mondiale şi în special la porumbul nord-american, al cărui preţ extrem de ridicat a influenţat în mod nefavorabil piaţa românească, împrejurarea solicită o comparaţie din ale cărei concluzii prestigiul Uniunii Sovietice iese întărit, verificându-se în acelaş timp cum se traduce în domeniul relaţii ternaţionale prietenia întrăitoare. Dealtfel elementele de conţţie nu se doresc aici. In tir Uniunea Sovietică a avut să la rândul ei de pe urma unor diţii climaterice neprielnice, izând o recoltă slabă, Statele a putut beneficia de condiţie time, de un utilaj agricol de puţin deteriorat sau dist război, fără ca această situai fi determinat din partea guvei respectiv o atitudine mai înfloare faţă de ţările în acutarinţă, o atitudine eliberată nascutela şi atât de discutatei scule politice. Iată de unde încă o dată, pe nu ştim câta oară, apare prin Prietenul României, prietenii poarelor. . „Prietenul la nevoie se cunt spunea d. Gh. Gheorghiu-Decheiându-şi declaraţiile asupultatelor de la Moscova. Şi odată această veche cugetare a porului nostru nu şi-a avut vie, o mai deplină consacrare. IU ©F€iiLia’iaiSiiI a €®©v©0iiS © realst»!© 5 SÄHE ESTE SSTUI m PIETELE CAPITA! (Reportajul în pag. a 3-a! — - - — MOSCOVA. IN TIMPUL VERII NUMEROASE PARCOTE DE ODIHNA, TEATRE Si GRĂDINI DI VARA STAU LA DISPOZIŢIA CETĂŢI-inilor care nu pot pârâsî in timpul viris ni floreşte ...o CULTURA EROICA Despre cărfi si carturare.-Cum se revoltă © cultură muifinaţi®miIă0-gchspeSe «ar® «aută talente*« fostul convenţiei su România "Sunt sigur că prietenia pe care au manifestat-o de atâtea ori popoarele noastre, la care se adaugă dorinţa sinceră de colaborare dintre România şi Iugoslavia, vor contribui la menţinerea libertăţilor câştigate prin luptă şi la progresul cultural al ţărilor noastre“ , a spus d. Vladimir Râbnicar, stat timp de mai mulţi ani, în entitate de corespondent de presă. D. Vladimir Râbnicar a binevoit să ne comunice, în afară de o sumedenie de noutăţi asupra vieţii culturale din Iugoslavia, mesagiu de caldă prietenie pentru România al intelectualilor iugoslavi. ,Acum sunt de foarte puţin timp de România — a început d-sa — «a* m’am interesat întotdeauna de viaţa poporului român, pe care am început să-l cunosc casă dinainte de războiu de pe când îmi făceam la Bucureşti stagiul de corespondent de presă. De aceea m’am bucurat că aan întâlnit aici un spirit nou, un veritabil spirit democratic. M’am bucurat cu atât mai mult cu cât una din trăsăturile acestui spirit este prietenia pe care o cultivă ţara dvs. faţă de ţările vecine şi faţă de Iugoslavia marelui Tito”. Despre drumurile culturii iugoslave Trimisul Iugoslaviei este un vechi prieten al ţării noastre unde a IN JUGOSLAVIA" se declară d. Vladimir Rilaicar, preşedint de Comisiunii pentru Cultură şi Arte a Republicei Federative iugoslave CAPITALA Se apropie vara şi sezonul concediilor. Lucrătorii din birourile, fabricile şi uzinele din Moscova, vor intra pe rând în vacanţa pe care o vor petrece la ţară, în munţii Caucazului sau pe litoralul însorit ai Mării Negre. O parte însă rămân pe loc. Unde îşi vor petrece aceştia zilele libere din timpul verii, unde se vor odihni şi recruta după munca din timpul săptămânii? Ce spectacole vor putea vedea, de vreme ce marile teatre sunt în vacanţă sau în turneu in alte oraşe ale Uniunii? Parcurile de cultură In sovietul orăşenesc al Moscovei există o secţie specială, care se ocupă cu organizarea activităţii întreprinderilor culturale, întinsa şi bogata ei activitate prin spectacolele de vară, prin parcurile de cultură răspunde întrebărilor de mai sus. Parcurile de cultură sunt o instituţie specific sovietică, nelipsită de nici un oraş şi destinată distracţiei şi recreaţiei populare, fiecărui oraş care vrea să-şi întrebuinţeze plăcut şi util timpul liber. Moscova, de pildă posedă înăuntrul şi in împrejurimile sale cinci mari parcuri de cultură afară de grădinile publice şi de teatrele de vară, amenajate în grădini, sub cerul liber. Majoritatea parcurilor au fost amenajate pe locurile, care înainte vreme, aparţineau ţarului sau boierilor, nefiind accesibile poporului. Parcul central de cultură „Gork” In centrul Moscovei, de pildă, pe chiar malul râului Moscova, se află Parcul central de cultură al Capitalei Uniunii. Parcul Gorki numit astfel în amintirea marelui scriitor. Pe acest loc se afla odinioară grădina Nescucinăi a împărătesei Ecaterina a II-a, locul de excursii al boerilor ruşi din veacul al XVIII-lea.. Astăzi, acest parc enorm este un loc de recreaţie şi distracţie a populaţiei Moscovei. Aci se află „Teatrul Verde", sub cerul liber, teatrele dramatice de vară, circul ”Schapiro“ ac. au loc concursuri nautice, antrenamente nautice, de notaţie, cu paraşuiCo, etc. Tat aci au loc diferite între 13. R. S. S. ceri sportive, jocuri de copii, precum şi carnavalul-mascat anual al Moscovei. Pe aleile lui, pe bărci, publicul se odihneşte, privind spectacolele sportive sau jocul copiilor. Sofcolnikig Serekcetev, ism£siE©wsk Sumţt numele altor trei parcuri de odihnă, şi distracţie pentru populaţia Moscovei. Aceste parcuri nu se mai află în centrul oraşului, ci la periferia lui sau chiar mai departe, dar legate prin linia rapidă a metroului. Parcul Seremetev este situat în satul Puşkino de lângă Moscova şi a făcut parte din moşia contelui Seremetiev. Parcul are o vechime de 150 ani şi se află în mijlocul unei păduri de benaizi de 625 hectare. Tot aci se păstrează palatul şi teatrul, pe care, pe vremea lui Seremetev, jucau actorii şerbi de pe moşiile sale. Actualmente în parc s-a amenajat un teren de foot-ball, colţuri de odihnă cu bănci şi pavilioane, precum şi un cinematograf de vară. La capătul liniei de metro ,,Sokolijiki“, se găseşte parcul cu acelaş nume. El se află la afara Moscovei. Pe vremuri acolo era o mică localitori anuare in pagina 3-a. Ştafeta tradiţională de canotaj a studenţilor din Moscova. L’am întrebat apoi pe d. Râhnica.r micos. " ■ arkiv"