România Liberă, august 1948 (Anul 6, Nr. 1210-1235)
1948-08-01 / nr. 1210
4~ y v i I BÖQUOTEXA ■ ;• CITIT! .... ' ■ —■ ea V __ ...................^ J < BIBLIOTECA__________ ~~ l MARXISTĂ.LENINISTĂ j STALIN despre bazele leninismului I r. m \ . W' eoiTURA PABTlQutt» MUNCITORESC AOmAw I UNIVBRSil ATU i ANUL IV Nr. 1210 C. f * - J 10 PAGINI 4 LEI Taxa de francare plătită in numerar co fiî.‘'apr615ării Direcțiunii Generale P. X. T. Nr. 108.828. 16 Septembrie 1944* CEL MAI MARE ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Mille 57-9 Cent. tel. 6.34.93, 6.34,946,34,95 Contrec poștal Nr. 7790 încep la 1 și 15 ale lunii ABONAMENTE: 0 Ste' ofi 4n ° SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: Firme individuale lei 2000 1 an 1.400 1 ,ună lei 100 Autorități, instituții. Loc. „ 3000 Duminică 1 August 1948 REDACTOR RESPONSABIL: NICULAE BELLIS ------------------------BIBLIOTECA __________ MARXISTĂ - LENINISTA j . • -- . STALIN marxismul CHESTIUNEA NAȚIONALĂ l ^ . EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN I . 1. CITIȚI CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ A TINERETULUI MUNCITORESC Intre 8—18 August, se va desfășura la Varșovia prima Conferință Internațională de după război a Tineretului Muncitoresc, organizată de Federația Mondială a Tineretului Democrat. Zeci de milioane de tineri muncitori, din întreaga lume, se pregătesc intens în vederea acestui Congres, își alcătuesc delegații, planuri de muncă, bilanțuri de activitate. Din toate țările se anunță „Conferințe Naționale" pregătitoare, ale Tineretului Muncitoresc. Privită prin lumina ascuțirii luptei dintre cele două lagăre ale lumii — lagărul democratic, antiimperialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pe de o parte și lagărul imperialist, anti-D. Durai itrescu (Continuare în pag. 8} SĂRBĂTOAREA CĂILOR FERATE SOVIETICE Astăzi are loc în Uniunea Sovietică sărbătoarea feroviarilor. In fiecare an, muncitorii căilor ferate iau parte împreună cu tot poporul sovietic, la această sărbătoare, ce reprezintă pentru ei un popas in care privesc asupra realzărilor din trecut și-și iau noi angajamente de viitor. Sunt treizeci de ani de când toate căile ferate din Rusia au trecu în propietatea Statului sovietic , au început să fie utilizate în interesul desvoltării economiei naționale și nu pentru îmbogățirea capitaliștilor. In acești treizeci de M. Breer (Continuare în pag. 8) 1 UN NOU SUCCES AL POLITICII NOASTRE ECONOMIC! RAȚIILE DE PÂINE SE VOR DISTRIBUI ZILNIC NOUL REGIM AL PÂINII PENTRU SALARIAȚI ȘI FAMILIILE LOR INTRĂ IN VIGOARE DE ASTĂZI PE LUNA AUGUST SE VA DISTRIBUI O COTĂ SUPLIMENTARĂ DE ZAHĂR.EFTINIREA COSTULUI GAZULUI METAN CONSILIUL DE MINIȘTRI DE ESI A MAI APROBAT LEGEA PENTRU REFORMA DE TOATE GRADELE, LEGEA PENTRU REGIMUL GENERAL AL CULTELOR Și organizarea ministerului cultelor Politica economică inițiată de Partidul Muncitoresc Român și însușită și aplicată de către Guvernul Republicii noastre populare a înregistrat un nou și important succes. Creșterea simțitoare a producției industriale care a antrenat îmbunătățirea schimburilor dintre sat și oraș și deci o mai bună aprovizionare a plugărimei muncitoare cu mărfuri și unelte ca și reușita organizare a campaniei agricole și acum a campaniei de colectări reprezintă condiții care au permis obținerea acestui succes: aprovizionarea zilnică și în cantități îndestulătoare cu pâine a populației muncitoare. Eforturile susținute și conștiente ale muncitorimii și țărănimii au condus la această îmbunătățire simțitoare a aprovizionării. Și tot acelorași eforturi li se datorește și celelalte măsuri anunțate de comunicatul Consiliului de miniștri: cota suplimentară de zahăr și reducerea prețului la gaz metan. Aceste succese trebue să fie un îndemn în plus pentru toți oamenii muncii de a lupta consecvent pe linia trasată de Partidul Muncitoresc Român înzecindu-și eforturile pentru pregătirea temeinică a planificării pentru sporirea continuă a producției de bunuri. Este singurul drum sigur pentru obținerea de noi succese în domeniul ridicării nivelului de trai al maselor muncitoare. Președinția Consiliului de Miniștri comunică: Ieri, 31 iulie 1948, Consiliul de Miniștri s’a întrunit la orele 12, sub președinția domnului Prim Ministru Dr. Petru Groza. S’au examinat și aprobat următoarele proecte: I. — Decizia Consiliului de Miniștri prin care sa în sporit cu începere dela 1 August 1948, rafiile ZILNICE de pâine pentru populația muncitoare, fixându-se următoarele : — IOOO gr. pâine pentru muncitorii minieri, efectuând munci subterane și muncitorii asimilați acestora; — 700 gr. pâine pentru militarii sub arme, luminători și pentru turnători; — 500 gr. pâine pentru muncitorii ce efectuează munci grele; 350 gr. pâine pentru ceilalți muncitori și funcționari de toate categoriile; — 250 gr. pâine pentru membrii de familie ai salariaților prevăzuți mai sus. Muncitorii forestieri vor putea primi mălai în loc de pâine. Deasemenea s’a aprobat ca pentru luna August 1948, să se acorde o cotă suplimentară de zahăr. II. — Decizia Consiliului de Miniștri prin care s’a scăzut, cu începere dela 1 August 1948 costul gazului metan pentru consumul industrial cât și pentru cel casnic, fixându-se după cum urmează: a — Pentru consumul industrial: La București, Ploești și Câmpina 2 lei, metrul cub; In celelalte localități 1 leu metrul cub; Pentru rafinăriile de petrol 1 leu metrul cub. b — Pentru consum casnic (inclusiv iluminatul): La București, Ploești și Câmpina 2 lei metru cub. In celelalte localități 0,84 lei de metrul cub. c . Pentru încălzit magazine comerciale: In Ploești 3 lei metrul cub. Pentru categoriile de consumatori care beneficiau de reduceri (Continnuate în pag. 5 a învățământului LEGEA PENTRU POVESTEA UNEI PICĂTURI DE SÂNGE SAU CUM A DECURS CAMPANIA SANITARĂ DIN JUD. ARGEȘ ȘI CUM ESTE VERIFICATĂ SĂNĂTATEA OAMENILOR LA INSTITUTUL CANTACUZINO La ora când ciobanul de pe dealurile Argeșului își duce oițele la medina de amiază, el nu bănuește că la București cere câteva picături de sânge ce i s’au luat zilele trecute, sunt trecute prin alambicuri și locuri pentru ca la urmă rezultatul să fie consemnat într’un registru mare cu scoarțe negre. Un fel de catalog în care însă notele sunt înlocuite fie cu cruci, fie cu una din cele două litere. Nori P. Un uriaș examen medical, unic în istoria țării, se desfășoară în momentul de față și ciobanul de pe dealurile înverzite ale Argeșului este numai un exemplu din sutele de mii. Campania sanitară care a început cu județul Argeș și continuă acum cu județul Dâmbovița a fost pusă la punct cu minuțiozitate, devotament și rapiditate. Republica noastră populară vrea să știe câți bolnavi are, — și mai ales să-i depisteze pe cei mari. Reportaj de A. DUMBRĂVEANU poate că nici nu știu încă ce-i boala ce mocnește încă ascunsă — ...Să-i depisteze și să-i tămăduiască. Sate în care de când e lumea nu s’a văzut medic, comune în care domnea doar moașa empirică și agentul ce era, când veterinar, când sanitar, au fost cercetate cu de amănuntul de echipe de medici. Sute de mii de oameni au trecut prin fața lor și li s’a luat sânge... N’a fost o operație ușoară. Oamenii trebuiau lămuriți că e vorba de sănătatea lor. Mulți, mai aveau prejudecăți despre doftori și doftorii. Alții căzuseră victime unei propagande, inițiată mai ales de chiaburimea satelor. Chiaburimea lansase cele mai fanteziste svonuri în legătură cu „luarea sângelui”. Ei mergeau până acolo încât spuneau că... se adună sânge din țară pentru export! Mă rog, se exportă sânge omenesc cu vagonul!. Explicabil deci că atunci când echipele sant(Continuare în pag. 8) à . Jh. ■IBBBK VINUM BONUM.. ----------------- de JOACHIM BOTEZ --------------- Vinul, cu însușirile lui aducătoare de veselie ori dureri de cap, a fost subiect de scris sau de taifas încă din cele mai depărtate vremuri. I se mai spune de către unii cheflii sămânță de vorbă”. Homer care credea în Dionysos starostele ceresc al băuturii, spune undeva că cu nimic vinul nu merge mai bine ca cu ceapă. Noi însă am pomenit un podgorean speculant a cărui conștiință era ca agurida, sau ca cocleala otrăvită cu care-și stropea viile, el zicea că porumbul copt drege cel mai bine gustul vinului, chiar dacă e poșircă. Așa cu știuleți pârjoliți la jar și muiați în strachina cu saramură, desfăcea el toamna boloboacele cu vin prost. Și Xenofon vorbește despre vin în Banchetul său zicând că cel care umple cupele trebue să fie ager ca un vizitiu ăibaciu. Și Aristot...Dar cine, mă rog,,n’a scris n’a vorbit despre vin de când s’a sădit pe pământ butucul blagoslovit al podgoriilor?... ..Vinum bonum et suave’”... Și iată că acum, chiar zilele acestea, gazetele au scris și despre butoaiele cu vin ale reverenzilor părinți dela Episcopia catolică din Iași, în reverendissima pivniță de acolo s’a aflat câteva mii de ocale de vin nedeclarat, fără factură, fără catastif, ca un prunc abia născut. Dar vinul era bătrân. Mai-mai să se prefacă în coniac. Poliția, scoborând pe gârliciul beciului care cică era camuflat nu a dat crezare, întocmai ca Tomna din scripturi, că vinul era păstrat acolo numai pentru sfânta împărtășanie a credincioșilor, ci a pus degetul pe doage, a destupat vranele, a mirosit, a trântit peceți de ceară roșie cum e gamoaia de viță țărănească, și a făcut proces de dare în judecată. A pățit-o deocamdată intendentul general al sfintei Episcopii, sau cum se spune pe la mănăstirile noastre, chelarul. Dar s’ar putea s’o pară și alți reverendissimi, căci vinul e ceva be clucaș, se urcă la cap... Pe vremuri, ar fi de-atunci douăzeci-treizeci de ani, a fost și în Franța o pricină la fel: doi episcopi prinși de organele fiscului... Ajunge o măciucă la un car de oaie! Destulă rușinare pentru niște obraze bisericești. Fratele Jean însă, cel care bea șî mânca cu Gargantua, cu Grandgousier, cu Ponocrat și alți mari fugaci nu făcea așa. Rabelais povestește că era un călugăr nehabotnic, cinstit, vesel, cu doxă, care striga: „Beau la tocite vadurile ca un cal de reviztor!... Nu pui gura pe dulciuri! Toarnă, băete! Adu fripturi pipărate!“... Fratele Jean a fost unul din ctitorii vestitei, mănăstiri de la Thélémé unde oamenii nu umblau cu șahăr-mahăr. Știa și stăpânirea mireană ce aveau popii în beciuri, măcar că nu plăteau bir ca proștii, de țărani franțuși. Așa că, degeaba se vor fi supărat sfințiile lor de la Episcopia din Iași că le-a intrat poliția în beciu. Tot țăranii franțuși au o zicală cum că și un câine are drept să privească un episcop. DEMASCÂND SABOTORII DE LA SATE TARANIMEA MUNCITOARE LUPTA PENTRU REUȘITA COLECTĂRILOR CUM SE DESFĂȘOARĂ CAMPANIA DE COLECTARE A CEREALELOR IN JUDEȚELE ARAD, TUTOVA ȘI BUZĂU Campania de colectare a cerutate de organele de Partid și larg . O atenție deosebită se acordă realelor continuă în întrea sprijinite de țărănimea muncitoare lămuririi sătenilor asupra cotelor, ga țară în condițiuni satisfă- își fac, în general, datoria desfă- --------------------cătoare. Comisiile de colectare, ușurând o activitate intensă. f (Continuare în pag. 8) ,,r 1 FUZIONAREA SOCIETĂȚILOR «DISTRIBUȚIA «ARAGAZ» ȘI COMPETROL» DEPOZITELE DE DESFACEREA PRODUSELOR PETROLIFERE CU AMĂNUNTUL ALE ÎNTREPRINDERILOR «PRAHOVA» ȘI «UNIREA» VOR FI EXPLOATATE DE «COMPETROL -O NOUĂ REPARTIZARE A STAȚIILOR DE DESFACERE In ședința din 28 Iulie 1948, în urma rapoartelor miniștrilor Finanțelor, Minelor și Petrolului și Comerțului, Consiliul de Miniștri a dat o decizie în baza căreia întreprinderile naționalizate „Distribuția”, „Aragaz” și „Competrol” fuzionează. Fuzionarea se face prin absorbirea acestor întreprinderi de către Societatea Comercială de Stat „Competrol” Deasemenea, depozitele de desfacere a produselor petrolifere cu amănuntul ale întreprinderilor naționalizate „Prahova“ și „Unirea“ trec în administrația Ministerului (Continuare în pag. 8) » Vineri s’a deschis Conferința Dunării D. VĂȘINSKI CERE RESPECTAREA PRINCIPIULUI EGALITĂȚII TUTUROR PARTICIPANȚILOR.-D-NA ANA PAUKER CONTESTĂ «DREPTURILE CÂȘTIGATE» IMPERIALISTE.-PROPUNERILE ȚĂRILOR DEMOCRATE AU OBȚINUT MAJORITATEA ALE PUTERILOR BELGRAD 31 transmite: (Rador). TASS Conferința internațională pentru elaborarea convenției asupra navigației pe Dunăre (Conferința Dunării) s'a deschis Vineri la Belgrad. Chestiunea regimului navigației pe Dunăre a fost ridicată de delegații Statelor Unite și Marii Britanii pe vremea când se lucra la elaborarea tratatelor de pace cu România, Bulgaria și Ungaria. Statele Unite și Marea Britanie au stăruit pentru menținerea regimului inechitabil de navigație pe Dunăre, care exista înainte de război, când această parterat fluvială, de o extremă importanță ffe pentru viața economică a Cehosiaciei^Iugoslaviei, Ungarei,^Bulgariei* României,* Uniunii Sovietice și Austriei, era de fapt stăpânirea unor state situate la sute și mii de kilometri depărtare de Dunăre și nu în stăpânirea țărilor dunărene. Reprezentanții Statelor Unite și Marii Britanii cereau introducerea, în tratatele de pace cu România, Bulgaria și Ungaria, a unor clauze speciale prin care să se impună guvernelor acestor țări obligații incompatibile cu suveranitatea lor. La aceste cereri nedrepte, delegația sovietică la consiliul miniștrilorj de externe s-a opus și a stăruit ca problema navigației pe Dunăre să fie soluționată cu participarea tuturor statelor dunărene. In conformitate cu hotărârea luată de sesiunea din Kew York a consiliului miniștrilor de externe în Decembrie 1946, pregătirea unei roții convenții asupra regimului r • • incontinuare in pag. y?T