România Liberă, august 1949 (Anul 7, Nr. 1518-1542)

1949-08-02 / nr. 1518

ELENA PAVEL, O PILDĂ DE PATRIOTISM ȘI AVÂNT REVOLUȚIONAR Astazi se împlinesc s ani a» când Elena Pavel, dârza ți neînfricata luptătoare pentru cauza celor ce muncesc ș­i a găsit moartea Intr’o Închisoare antonesciană din ploești. Abnegația si curajul, spiritul de sac* ii­ ca și fermitatea pe care le-a dovedit în lupta Împotriva dușmanu­lui de clasă, au făcut din scurta ei viață un exemplu luminos de de­­vo-amint fată de clasa muncitoare și față de Partidul ei Elena pavel s’a născut in anul 191* ca cel mai mic copil al învățâtoru­­lui Ion Sărbu. in casa părintească a Elenei, nu­meroși țărani și Intelectuali pro­gresiști își găseau Întotdeauna spri­jin și îndreptare Ideile Înaintate, progresiste, ale lui Ion Sârbu nu erau pe placul regi­­mului burghezo,m­ofieresc și din a­­ceastă cauză el a fost dat afară din învățământ. Greutățile întâmpinate în lupta pentru câș­igarea pâinei zilnice a familiei, a făcut ca Elena să.și dea seama, de mică, de nedreptatea regimului asupritor. Urmează cursurile școalei primare și liceul unde da­torită sârguinței sale este mereu în fruntea e­­velor. In timpul școalei Elena leagă prie­­tenii cai copii țăranilor muncitori. Adeseori când venea în vacanță, se vorbea despre viața fericită din uniu­nea Sovietică. S­e citea din revista ilegală „Școlarul Roșu“, înscrisă la Facultatea de Medicină d­n Iași. Elena Pavel începe să în­­țeleagă că o viață mai bună se poate cuceri numai prin lupta orga­­n­izată a oamenilor muncii împotriva jefuitorului poporului. Împotriva ca­­­­pitaliștilor și moșierilor, Elena se a­­­­vântă în această luptă intrând în­­ rândurile Uniunii Tineretului Comu­­­­nist. Zi de zi duce o intensă muncă lămurire printre studenți, citind un­­ ace aș timp din operile dascălilor proletariatului — Marx, Engels. Lenin S­a­in Tot mai viu și mai puternic devine­­ ataș­men­ul ei pentru cauza clasei muncitoare, începe să primească sar­­cini politice din ce în ce mai impor­­tante Și de mai mare răspundere. In­­deplinindu-se cu elanul ce-o caracte­­riza. Astfel, când Partidul îi dă sarcina de a pleca la București cu o muncă politică importantă, — aceas­­ta tocmai in timpul examenelor. — (Continuare în pag. 2-a cc­. 4-a) de \ I 1X ANUL VII Nr. 1518 C Taxa de francare Plătită 1b m­inimr conf. «pro&frl! n PAGINI A­LEI Direcțiunii Generale P. T. T. 108.828, 16 Septembrie WWL CEL MAI MARE ZIA* A­NTtfRMAȚIE 51 REPORTAJ llllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!lllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!lllllllllllllllllllllllllilllllll REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Constantin Mille 5-7-9 Centr. tel. 6.34.93-6.34.94-6.34.95 Cent. Cec Poștal Nr. 7796 A­BONAMENTE: luna lai 120 an lei 1400 trcep la I și 15 ale *unii SALARIAȚI ȘI STUDENȚI : * I lună lei 100 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.2! Mărți 9 AugUSt 1949 REDACTOR RESPONSABIL iMICULAE BEL­LU S­A ÎNAPOIAT la moscova și MOSCOVA. 1 (Agerpres).­­ TASS transmite: D mîîn­că s­ a înapoiat la Moscova, după un lung turneu în R­u­blica Populară Română și în Republica Pop­lară Ua­garia, corul popular rus de stat Piatni­ki. Răspunzând la întrebările puse de corespondentul Agen­iei TASS, Zaha­rov, conducătorul arti­tic al corului, laureat al premiu­li Stalin și artist al poporului, a declarat următoarele: „In curs­a turneului care a durat 55 de zile, colectivul nostru a vizitat numeroase orașe din RP Bulgaria și Republica Populară Română, unde a dat 45 de concerte la care au asistat aproape 500.000 spectatori. De câte ori corul executa „Cântecul de preamărire închinat lui Stalin”, spectatorii se ridicau in picioare a­­pa­rând îndelung exprimându-și astfel dragostea fierbinte față de Uni­nea Sovietică și Marele Stalin”. ansamblul pianistki^ ciioíd. mk $ANTICRI­I­M C9.NSTBDCTH AL IAVICSI M­IIXIILE „PlON­OVA“ și-aii hat ansaj ámentől umi lucrările dama la 23 an­oom I An­gsissmente asemanar soare și csu luat muncitorii de la fabricile „Strungul" — Brașov și „Textila"—Bahașî BOTOȘANI (prin telefon) Pe marele ș­ntier de construcție, al­­ fa­bricii de tex­ile ,,Moldo­va” di orașul nostru, lucrările se desfășoară intr’un ritm din ce in ce mai intens, mun­­citorii străduindu.se necontenit să termine cât mai curând lucrările de construcții pentru ca fabrica să poată intra in funcțiune, întrecerile socialiste pine organ­zate pe echipe de către organizația de Partid și sindicală au contribuit în mare măsură la reali­­­area unor succese importante în cadrul planu­­lui de construcții. In cursul lunii Iulie, planul de (Continuare în pag. 6-a, col. 5—7) Opera și viața lui Petőfi sunt o pildă despre feLul cum un luptător revoluționar Szebu ® să-și închine întreaga sa ființă poporului SOLEMNITĂȚILE COMEMORĂRII LUI PETŐFI LA SIGHIȘOARA ȘI ALBA-IULIA Oamenii muncii din Sighișoara, din Albești și din celelalte comune ale ju­dețului Târnava-Mare s'au pregătit încă de mult să sărbătorească centenarul marelui poet maghiar Petőfi Sándor căzut în luptele revoluționare din A­deal la 31 iulie 1849. Cu sprijinul Partidului Muncitoresc Român, al Uniunii Populare Maghiare și al tuturor organizațiilor de mase, muncitorii români și maghiari au des­fășurat o largă activitate pregătind fes­tivitățile închinate comemorării lui Petöfi Sándor, a îmbrăcat orașul Sig­i­­șoara și satele învecinate intr'o aleasă haină de sărbătoare. De la primul pas p e care îl faci in oraș, te întâmpină dovada dragostei cu care oamenii muncii au înțeles să cin­stească memoria marelui poet luptător. Arcurile de triumf împodobite cu ra­muri de brad, cu ghirlande tricolore și roșii, ridicate la întretăierea străzilor, dau un aspect festiv întregului oraș. In vitrine și pe pancarte se află expus por­tretul lui Petőfi Sándor, înconjurat de buchete de flori, de diferite tipărituri din operele sale apărute in românește și în limba maghiară. Pe străzile cert­urale, și câteva standuri, volumele de poeme și lucrările originale apărute in cinstea comemorării lui Pet­i Sándor sunt puse la dispoziția publicului Pe unele din marile clădiri ale orașul­ui așezate pe dealuri, fâlfâie deasupra culmilor împădurite nenumărate stea­guri roșii sau strălucesc lozincile de luptă ale clasei munitoare. Din orice p­unct al orașului privirea este atrasă de un uriaș portret al poe­tului, sub care scrie: Petőfi Sand­­i 1849—1949, și care a fost expus pe tur­nul vechii cetăți a orașului. Seara când primele sclipiri ale stelei roșii, instalate in vârful turnului încep să se abată a­supra orașului, chipul lui Petőfi, ilu­minat feeric, domină surpatele contra­forturi medievale ale Sighișoarei. Muncitorii români și ma­ghiari se înfrățesc sub steagurile lui Petőfi Serbările comemorative au început în seara zilei de Sâmbătă 30 Iulie. Odată cu lăsarea întunericului, în piața „Le­nin” s-au adunat mari mase de cetățeni din Sighișoara sau din alte părți ale țării veniți anume pentru această ani­versare. Se aflau aici, alături de munci­torii și muncitoarele din întreprinderile delegațiile tinere din întreaga lume nu pregătesc pentru participarea a Festivalul și Congresul de la Budapesta Înfrățiți de idealul comun al luptei pentru pace, 50.000.000 de tineri din toată lumea vor demonstra prin gla­surile delegațiilor pornite din mijlocul lor, că Congresul care se va de­sfășura la Budapesta reprezintă o unitate in­ternațională de nesdruncinat și in ace­­laș timp o puternică forță care s-a ală­turat rândurilor strânse ale lagărului păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. Sarcinile Federației Mondiale a Ti­neretului Democrat, programul ei. Con­gresul și Festivalul pe care l-a progra­mat, toate acestea întăresc zi de zi le­găturile de prietenie ce s'au legat intre milioanele de tineri și tinere din toate colțurile lumii, întăresc participarea tineretului din uzinele, școlile și de pe ogoarele de pretutindeni, în lupta dusă de întreaga omenire progresistă pentru pace și înfrățirea între popoare. Num­el'Crase telegrame cr.G'1 arată pregătirile tineretului din întreaga lume in preajma celui de al doilea Con­gres și Festival F.M.T.D tot mai nu­meroase au devenit știrile vestind en­tuziasmul tu care întâmpină tineretul de pretutindeni acest eveniment. Astfel, de la organizația muncitorilor din industriile americane de electrici­tate, radio și mașini a sosit următoarea telegramă- „Salutăm cu entuziasm Con­gresul și Festivalul Mondial al Tine­retului Democrat care va contribui e­­fectiv la desvoltarea sentimentelor de prietenie între tinerii din toate țările, arătându-le calea care e face spre o viață fericită și pașnică Xavier Guerrero, vestitul pictor me­xican, a expediat următoarea telegra­mă : „Salut tineretul de pretutindeni care duce lupta eroică pentru pace și democrație". In Grecia democrată, Comitetul Cen­tral al EPON-ului a emis următoarea circulară: „Noi ne vom pregăti pentru Festivalul și Congresul Mondial al Ti­neretului Democrat ajutând pe tovară­șii noștri din teritoriile ocupate să a­­jungă și ei la Budapesta". Și asemenea telegrame au sosit din partea organizațiilor de tineret din toate colțurile lumii. „Caravanele păcii” se vor îndrepta spre Buda­pesta din întreaga lume atât din Uniu­­nea Sovietică și țările de democra­­ție populară cât și din țările impe­rialiste sau coloniale, de pretutin­deni „Caravanele păcii” se vor în­­drept­a spre Budapesta. Din Uniunea Sovietică vor pleca 500 tineri dintre care 120 studenți sportivi. In ceea ce privește tineretul din ță­rile capitaliste și cele subjugate de imperialiști, cu toate greutățile pe care le ridică regimurile reacționare din aceste țări pentru a împiedica pregătirile pașnice ale tineretului, ni­mic nu poate stăvili entuziasmul mi­lioanelor de tineri și tinere de a par­ticipa la Congres, de a-șî exprima în­ hotărâre voința lor de pace. In Franța de pildă, in ciuda ma* j (Continuare in pag. 2-a col 5-7) j Muncitorii, tehnicienii și funcționării de a Reșița și-au supraîmpinit angajamentele luate Exemplul întrecerii da la Reșița este urmat de alte întreprinderi siderurgice REȘIȚA (prin telefon). — întrece­­rile pornite la Reșița sub lozinca „Să gospodăriți­ uzina noastră fără n­iciun Împrumut” au antrenat în muncă pe toți muncitorii, tehnicienii și funcționa­rii care depun toate eforturile pentru c­a obiectivul întrecerii să fie atins. îndrumate de organizațiile de Partid, toate secțile au depus în decursul lu­nii iulie o acțiune mai puternică ca ori­când, încât după o lună de zil­e bilanțul muncii să arate rezultate pozitive Alsi­erens prelacrateste ași­derășit a­ngajam­e si­tele cu 21 la sută Printr’o mai mare colaborare între muncitori și tehnicieni, printr’o mai pu­­ternică încordare a tuturor forțelor de muncă, mobilizați fiind de organizațiile de Partid prin grupurile sindicale, oțe­­larii au depășit angajamentele luate cu 21 la sută. Cel mai mare succes l-a obținut fa­brica de mașini elect­ice care a depășit programul lunar cu 227 la sută și an­gajamentele luate cu 118 la sută. Fa­brica veche de mașini a depășit progra­mul lunar cu 48 la sută. Fabrica de roți montate cu 1 la sută, fabrica de locomotive cu 6 la sută, fa­brica nouă de mașini la sută, fa­brica de șuruburi din Anina cu 5 la sută, singura care nu a putut realiza an­gajamentele fiind fabrica de mașini a­gricole Bocșa Română, deși și aceasta și-a depășit programul lunar cu 1 la sută. Serviciul produselor si­derurgice a livrat cu 2 la sută peste angajament Dela 1—25 Iulie, serviciul produselor siderurgice s-a angajat să predea, din de­pozitul de produse de­ fier laminat o cantitate de 9500 tone laminat. Datorită elanului în muncă a fuma. ■nare în pag.­ Ultime Știri) In pag. a 3'a : Prețul noilor Buletine de Identitate Decizia Ministerului Afacerilor Interne Toy, Miron Constantinescu desvelind placi fer monumentul lui Petőfi i PENTRU UNITAT INTERNAȚIONAL A CLASEI MUNCITOARE Problema de cea mai mare importanță ridicată la Congresul Federației Sindicale Mondiale, ținut de curând la Milano, a fost aceea a unității internaționale a clasei muncitoare. Unitatea internațio­nală a clasei muncitoare, care antre­nează după sine marile masse populare din toate țările lumii, stă la baza forței sale și este chezășia sigură a viitoarelor succese ale acestor mase în lupta pentru pace, pentru drepturile democratice, pentru libertate și independență națio­­nală, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii. Federația Sindicală Mondială, în cali­tatea ei de organizație fără partid care cuprinde pe toți muncitorii fără deose­bire de convingeri politice de naționali­­tate, rasă sau religie, este cea mai largă bază pentru unirea organizatorică a for­­țelor internaționale ale clasei muncitoare. Acest lucru este confirmat și de crește­rea efectivului ei care se ridică la 71.500.000 muncitori și funcționari din 47 de țări. Organizația sindicală interna­țională, care reunește pe muncitorii din cele 5 continente ale lumii, este una din cele mai mari victorii ale clasei munci­­toare din lumea întreagă. Federația Sindicală Mondială a luat ființă, îndată după cel de al doilea război mondial, într-un moment, când capita­­lismul, care încetase de a mai fi unicul sistem în lume, în urma Revoluției So­cialiste din Octombrie și a formării Sta­tului Sovietic, tocmai suferise noi eșe­curi. învățămintele aspre ale sclaviei fasciste și ale celui mai sângeros raz­­boi au convins milioanele de muncitori că politica de sciziune dusă înainte de război de socialiștii de dreapta le-a pri­cinuit un rău ireparabil. Rolul condu­­că­tor­­­i clasei muncitoare în evenimen­tele de însemnătate mondială ca victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei hit­­leriste, formarea țărilor de democrație populară, puternicul avânt al mișcării de eliberare națională în China și în colo­­­­nii, au dovedit în mod concret muncito­rilor din întreaga lume, că unitatea rândurilor lor este chezășia sigură a vic­toriei. Puternica tendință spre unitate, coeziunea din ce în ce mai strânsă și organizarea din ce în ce mai bună a cla­­­­ri muncitoare care, în perioada de după război, s'a manifestat mai cu seamă în țările de democrație populară, în Franța și Italia, în China și alte țări din Orient, sunt o strălucită dovadă a scăderii ver­tiginoase a influenței pe care agenții imperialismului socialiștii de dreapta, o aveau asupra clasei muncitoare. *) Articol de fond apărut în ziarul „Pentru pace trainică, pentru democra­ție pop Țară !” Nr. 15 (42) din 1 August Organizația sindicală mondială a căpă­tat o deosebită importanță, din momen­­tul în care s-a situat în primele rânduri ale uriașelor mase populare care luptă împotriva imperialiștilor americani și bri­tanici, ațâțători la un nou război. Dis­punând de puternice mijloace de mobili­­zare a oamenilor muncii pe scară inter­națională, Federația Sindicală Mondială a devenit unul din cei mai însemnați factori de apărare a păcii, o piedică de neînlăturat în calea planurilor de agre­siune ale Wall-Street-ului. Uneltirile scizioniștilor, care încă în 1945, la primul Congres sindical mon­dial ținut la Paris își rosteau discursuri­le și jurămintele lor mincinoase, se expli­­că tocmai prin avântul oamenilor muncii care se sprijină pe unitatea clasei mun­citoare pe scară națională și internațio­­n­ală. Dar cu cât imperialismul american își intensifica mai mult politica de ex­pansiune, cu atât mai limpede apărea adevărata față a acoliților reacțiunii din mișcarea sindicală. Agenții Federației Muncii din America (A.F.L.) căptușiți din belșug cu banii primiți din safe­ urile miliardarilor, și-au stabilit filiale în Franța, Germania, America Latină, Ja­ponia, India în scopul de a sprijini pe leaderii sindicali de dreapta și de a ațâța ura în rândurile organizațiilor muncito­­rești. Reprezentanții Sindicatelor indus­triale americane, ai trade union-urilor brit­anice și ai sindicatelor din alte câteva țări marshallizate au sabotat în mod sis­tematic munca Federației Sindicala Mondiale în toate chestiunile fundamen­­tale. Scizioniștii au propus dizolvarea F.S.M. și executând directivele patro­nilor lor, au părăsit-o tocmai în momen­tul când pregătirea unui război este în toi și când reacțiunea desfășoară o cam­­panie împotriva drepturilor și libertăților democratice, încercând astfel să slăbea­scă clasa muncitoare, să o pună în im­posibilitate de a lupta împotriva unui nou și serios pericol de a fi subjugată. Această mârșavă trădare a fost puter­nic înfierată de Congresul de la Milano. Unitatea clasei muncitoare a devenit o necesitate arzătoare pentru zecile de milioane de muncitori din lumea înt­reagă, inclusiv pentru cei din Statele Unite și din Marea Britanie. Nicio min­­ciună, nicio manevră de felul întemeierii unui centru „sindical“ galben la Geneva nu poate opri procesul de unire a clasei muncitoare, și nici creșterea nemulțu­mirii maselor muncitoare față de politica trădătoare a scizioniștilor. Unitatea sindicală mondială care s-a închegat în epoca marilor victorii isto­rice ale clasei muncitoare, va lua o tot (Continuare în pag. 6-a, col. 5—7) iEhianft.——a N­­­imUTwni D­u­im­­ iil­e Gospodării a I s'au constituit ze zece Agricole Colective Alți țărani muncitori au pornit pe drumul trasat de Partidul clasei muncitoare, pe drumul îmbă­­virii de sărăcie și exploatare, pe drumul recon­strucției socialis­te a satului. Duminica ac­easta a avut loc intr’o atmosferă de entuziasm sărbătoresc, în prezența a mii de frani muncitori și a delegațiilor de muncitori din fabrici, construirea a încă 10 Gospodării Agricole Colect­ive născute din voința puternic muncitori din satele respect Comitetul Central al Parti­firmată a țăranior­­re și aprobate de ului și Guvern. Au luat ființă Gospodăriile Agricole Colective: ,,23 August” din Corni-Urlești jud- Forurlui, „Progresul“, din comuna Progresul jud. Ialo­mița, „1907”, din com­. Slobozi­a-Mândra jud. Teleorman, „6 Martie" din comuna Șelimbăr jud. Sibiu, „Victoria” din comuna Lenauheim jud. Timiș, „Răsăritul“ din comuna Ciumurlia de Jos jud- Tulcea, „Ș­andor Petőfi”, din comuna Botiz- Satu Mare, in­ainte“ din comuna Berdeni jud. Sălaj, „1907” in Căldărești-jud- Buzău și „Flacă­ra“ din comuna Săraș-jud- Târnava Mare. firiot re faransi mmsasícaforS di­n ce fin­sna Pr­ogresu­l­­§ «a I­o­cub­if - D­E L­Ă­T­R­Î­M­O­S­U­L N­O­S­T­R­U - Adu­s mulți ani de-atunci. Dar cât ar fi de mulți, oamenii ii n’ar putea uita. AT ar putea uita nici procesul acela venit din te niri ce, nici sentința lui și nici mai­­ es urmările. Peste toate năcazurile lor de ță­­rani săraci, care cu greu își încru­­peau traiul de azi pe mâine a venit și sentința care-l făcea pe boierul Aurelian Bentoiu, ministrul justiției în vremea aceea, stăpân pe pămân­tul lor. Ei erau trimiși, hăt, încolo la Poligonul Hagisan, cale de 15 ki­lometri departe de sat Când venea timpul muncilor agri­­cole, venea și vremea chinului ăi mai mare. Acasă nu puteau locui, căci oricât de cu zori s’ar fi sculat, tot n’ar fi ajuns la câmp înainte ca soarele să se fi suit sus de tot pe cer. Și­ atunci își luau uneltele și vitele și copiii și mâncarea și plec­au de acasă Lunea și, dacă se întâm­pla, se întorceau Duminică. Dacă nu acolo rămâneau și mai departe. Drumul încolo și încoace, în câmp deschis i-a costat de multe ori să­nătatea și nu de puține ori chiar viața. „Mulți și-au lăsat hoitul pe drum", spune Stan Panait. Te prin­dea „picul" *) și gata erai [UNK] Mi-amin­­tesc ca azi cum a murit in 32, O­­prea Popescul — Da’ eu­­! Eu nu era să mă duc — intervine Neculai Mihai — când m’a prins furtuna a mare? Noroc de mine că m’a găsit băiatul lui Nea Costică Badea... * A câștigat prin vicleșug și dre­­gători tocmiți boierul, locul. Au pierdut țăranii pământul Dar dure­rile nu s’au terminat. Rămăseseră fără islaz. Era islaz în deal, era islaz vale. — Ce islaz vreți, !-s întrebat boe­rul. In deal sau în vale? Mirați de-atât,a bunătate, oamenii au răs­puns întrun glas: — Fe cel din vale! — Bine, să-l luați atunci pe ăia din deal! Geaba au încercat țăranii săracii că numai în cel din vale pot să-și hrănească vitele. Boierul era de ne­înduplecat. Intr’un târziu au ajuns la o înțe­legere. Boierul le da un drum de 5 pogoane înspre islazul dîn vale. Frețul: 10 pogoane din pământul cel mai buni. * Dureri și necazuri din astea au mai fost multe, multe, că nici nu se pot povesti așa ușor. LUMINI DIN RĂSĂRIT Ion Olteanu a plecat pe front când s’a pornit războiul în contra Uniunii Sovietice. A plecat fiindcă așa îl si­­leau jandarmii. Dar Ion Olteanu _ ca și atâția mulți alții — își dădea seama că răul se trage, de aici din apropiere. De la boierii și chiaburii care sugeau vla­ga satelor. Ajuns cu trupele în Rusia, Ion Olteanu a căutat să se apropie de oa­menii de acolo, să-i vadă cum trăiesc și cum vorbesc, dacă-și iubesc țara și dacă-s mulțumiți. Oamenii și-au dat seama că au în față un prieten, nu un dușman. Și au început să-i povestească despre viața lor, despre traiul lor, și-au deschis sufletul. Cu toată cotropirea care­ o sărăcise, oamenii din satele so­vietice mai aveau multe bunuri, mult mai multe decât nevoiașii din „Progre­sul”. Ion Olteanu asculta ce-i spuneau, se uita cu luare aminte­ si se gândea la cei de acasă. Când s’a întors a început să le po­vestească oamenilor ce­ a văzut și­­ ce-a auzit. Sătenii-l asaltau și se minunau. Se vorbea Olteanu despre casele Iru­ M.Fecșa I (Continuare in pag. 2,a col. 4^7)ț' [ 1

Next