România Liberă, august 1949 (Anul 7, Nr. 1518-1542)
1949-08-02 / nr. 1518
ELENA PAVEL, O PILDĂ DE PATRIOTISM ȘI AVÂNT REVOLUȚIONAR Astazi se împlinesc s ani a» când Elena Pavel, dârza ți neînfricata luptătoare pentru cauza celor ce muncesc și a găsit moartea Intr’o Închisoare antonesciană din ploești. Abnegația si curajul, spiritul de sac* ii ca și fermitatea pe care le-a dovedit în lupta Împotriva dușmanului de clasă, au făcut din scurta ei viață un exemplu luminos de devo-amint fată de clasa muncitoare și față de Partidul ei Elena pavel s’a născut in anul 191* ca cel mai mic copil al învățâtorului Ion Sărbu. in casa părintească a Elenei, numeroși țărani și Intelectuali progresiști își găseau Întotdeauna sprijin și îndreptare Ideile Înaintate, progresiste, ale lui Ion Sârbu nu erau pe placul regimului burghezo,mofieresc și din această cauză el a fost dat afară din învățământ. Greutățile întâmpinate în lupta pentru câșigarea pâinei zilnice a familiei, a făcut ca Elena să.și dea seama, de mică, de nedreptatea regimului asupritor. Urmează cursurile școalei primare și liceul unde datorită sârguinței sale este mereu în fruntea evelor. In timpul școalei Elena leagă prietenii cai copii țăranilor muncitori. Adeseori când venea în vacanță, se vorbea despre viața fericită din uniunea Sovietică. Se citea din revista ilegală „Școlarul Roșu“, înscrisă la Facultatea de Medicină dn Iași. Elena Pavel începe să înțeleagă că o viață mai bună se poate cuceri numai prin lupta organizată a oamenilor muncii împotriva jefuitorului poporului. Împotriva capitaliștilor și moșierilor, Elena se avântă în această luptă intrând în rândurile Uniunii Tineretului Comunist. Zi de zi duce o intensă muncă lămurire printre studenți, citind un ace aș timp din operile dascălilor proletariatului — Marx, Engels. Lenin Sain Tot mai viu și mai puternic devine atașmenul ei pentru cauza clasei muncitoare, începe să primească sarcini politice din ce în ce mai importante Și de mai mare răspundere. Indeplinindu-se cu elanul ce-o caracteriza. Astfel, când Partidul îi dă sarcina de a pleca la București cu o muncă politică importantă, — aceasta tocmai in timpul examenelor. — (Continuare în pag. 2-a cc. 4-a) de \ I 1X ANUL VII Nr. 1518 C Taxa de francare Plătită 1b minimr conf. «pro&frl! n PAGINI ALEI Direcțiunii Generale P. T. T. 108.828, 16 Septembrie WWL CEL MAI MARE ZIA* ANTtfRMAȚIE 51 REPORTAJ llllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!lllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!lllllllllllllllllllllllllilllllll REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Constantin Mille 5-7-9 Centr. tel. 6.34.93-6.34.94-6.34.95 Cent. Cec Poștal Nr. 7796 ABONAMENTE: luna lai 120 an lei 1400 trcep la I și 15 ale *unii SALARIAȚI ȘI STUDENȚI : * I lună lei 100 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.2! Mărți 9 AugUSt 1949 REDACTOR RESPONSABIL iMICULAE BELLU SA ÎNAPOIAT la moscova și MOSCOVA. 1 (Agerpres). TASS transmite: D mîîncă s a înapoiat la Moscova, după un lung turneu în Rublica Populară Română și în Republica Poplară Uagaria, corul popular rus de stat Piatniki. Răspunzând la întrebările puse de corespondentul Ageniei TASS, Zaharov, conducătorul artitic al corului, laureat al premiuli Stalin și artist al poporului, a declarat următoarele: „In cursa turneului care a durat 55 de zile, colectivul nostru a vizitat numeroase orașe din RP Bulgaria și Republica Populară Română, unde a dat 45 de concerte la care au asistat aproape 500.000 spectatori. De câte ori corul executa „Cântecul de preamărire închinat lui Stalin”, spectatorii se ridicau in picioare aparând îndelung exprimându-și astfel dragostea fierbinte față de Uninea Sovietică și Marele Stalin”. ansamblul pianistki^ ciioíd. mk $ANTICRIIM C9.NSTBDCTH AL IAVICSI MIIXIILE „PlONOVA“ și-aii hat ansaj ámentől umi lucrările dama la 23 anoom I Angsissmente asemanar soare și csu luat muncitorii de la fabricile „Strungul" — Brașov și „Textila"—Bahașî BOTOȘANI (prin telefon) Pe marele șntier de construcție, al fabricii de texile ,,Moldova” di orașul nostru, lucrările se desfășoară intr’un ritm din ce in ce mai intens, muncitorii străduindu.se necontenit să termine cât mai curând lucrările de construcții pentru ca fabrica să poată intra in funcțiune, întrecerile socialiste pine organzate pe echipe de către organizația de Partid și sindicală au contribuit în mare măsură la realiarea unor succese importante în cadrul planului de construcții. In cursul lunii Iulie, planul de (Continuare în pag. 6-a, col. 5—7) Opera și viața lui Petőfi sunt o pildă despre feLul cum un luptător revoluționar Szebu ® să-și închine întreaga sa ființă poporului SOLEMNITĂȚILE COMEMORĂRII LUI PETŐFI LA SIGHIȘOARA ȘI ALBA-IULIA Oamenii muncii din Sighișoara, din Albești și din celelalte comune ale județului Târnava-Mare s'au pregătit încă de mult să sărbătorească centenarul marelui poet maghiar Petőfi Sándor căzut în luptele revoluționare din Adeal la 31 iulie 1849. Cu sprijinul Partidului Muncitoresc Român, al Uniunii Populare Maghiare și al tuturor organizațiilor de mase, muncitorii români și maghiari au desfășurat o largă activitate pregătind festivitățile închinate comemorării lui Petöfi Sándor, a îmbrăcat orașul Sigișoara și satele învecinate intr'o aleasă haină de sărbătoare. De la primul pas p e care îl faci in oraș, te întâmpină dovada dragostei cu care oamenii muncii au înțeles să cinstească memoria marelui poet luptător. Arcurile de triumf împodobite cu ramuri de brad, cu ghirlande tricolore și roșii, ridicate la întretăierea străzilor, dau un aspect festiv întregului oraș. In vitrine și pe pancarte se află expus portretul lui Petőfi Sándor, înconjurat de buchete de flori, de diferite tipărituri din operele sale apărute in românește și în limba maghiară. Pe străzile certurale, și câteva standuri, volumele de poeme și lucrările originale apărute in cinstea comemorării lui Peti Sándor sunt puse la dispoziția publicului Pe unele din marile clădiri ale orașului așezate pe dealuri, fâlfâie deasupra culmilor împădurite nenumărate steaguri roșii sau strălucesc lozincile de luptă ale clasei munitoare. Din orice punct al orașului privirea este atrasă de un uriaș portret al poetului, sub care scrie: Petőfi Sandi 1849—1949, și care a fost expus pe turnul vechii cetăți a orașului. Seara când primele sclipiri ale stelei roșii, instalate in vârful turnului încep să se abată asupra orașului, chipul lui Petőfi, iluminat feeric, domină surpatele contraforturi medievale ale Sighișoarei. Muncitorii români și maghiari se înfrățesc sub steagurile lui Petőfi Serbările comemorative au început în seara zilei de Sâmbătă 30 Iulie. Odată cu lăsarea întunericului, în piața „Lenin” s-au adunat mari mase de cetățeni din Sighișoara sau din alte părți ale țării veniți anume pentru această aniversare. Se aflau aici, alături de muncitorii și muncitoarele din întreprinderile delegațiile tinere din întreaga lume nu pregătesc pentru participarea a Festivalul și Congresul de la Budapesta Înfrățiți de idealul comun al luptei pentru pace, 50.000.000 de tineri din toată lumea vor demonstra prin glasurile delegațiilor pornite din mijlocul lor, că Congresul care se va desfășura la Budapesta reprezintă o unitate internațională de nesdruncinat și in acelaș timp o puternică forță care s-a alăturat rândurilor strânse ale lagărului păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. Sarcinile Federației Mondiale a Tineretului Democrat, programul ei. Congresul și Festivalul pe care l-a programat, toate acestea întăresc zi de zi legăturile de prietenie ce s'au legat intre milioanele de tineri și tinere din toate colțurile lumii, întăresc participarea tineretului din uzinele, școlile și de pe ogoarele de pretutindeni, în lupta dusă de întreaga omenire progresistă pentru pace și înfrățirea între popoare. Numel'Crase telegrame cr.G'1 arată pregătirile tineretului din întreaga lume in preajma celui de al doilea Congres și Festival F.M.T.D tot mai numeroase au devenit știrile vestind entuziasmul tu care întâmpină tineretul de pretutindeni acest eveniment. Astfel, de la organizația muncitorilor din industriile americane de electricitate, radio și mașini a sosit următoarea telegramă- „Salutăm cu entuziasm Congresul și Festivalul Mondial al Tineretului Democrat care va contribui efectiv la desvoltarea sentimentelor de prietenie între tinerii din toate țările, arătându-le calea care e face spre o viață fericită și pașnică Xavier Guerrero, vestitul pictor mexican, a expediat următoarea telegramă : „Salut tineretul de pretutindeni care duce lupta eroică pentru pace și democrație". In Grecia democrată, Comitetul Central al EPON-ului a emis următoarea circulară: „Noi ne vom pregăti pentru Festivalul și Congresul Mondial al Tineretului Democrat ajutând pe tovarășii noștri din teritoriile ocupate să ajungă și ei la Budapesta". Și asemenea telegrame au sosit din partea organizațiilor de tineret din toate colțurile lumii. „Caravanele păcii” se vor îndrepta spre Budapesta din întreaga lume atât din Uniunea Sovietică și țările de democrație populară cât și din țările imperialiste sau coloniale, de pretutindeni „Caravanele păcii” se vor îndrepta spre Budapesta. Din Uniunea Sovietică vor pleca 500 tineri dintre care 120 studenți sportivi. In ceea ce privește tineretul din țările capitaliste și cele subjugate de imperialiști, cu toate greutățile pe care le ridică regimurile reacționare din aceste țări pentru a împiedica pregătirile pașnice ale tineretului, nimic nu poate stăvili entuziasmul milioanelor de tineri și tinere de a participa la Congres, de a-șî exprima în hotărâre voința lor de pace. In Franța de pildă, in ciuda ma* j (Continuare in pag. 2-a col 5-7) j Muncitorii, tehnicienii și funcționării de a Reșița și-au supraîmpinit angajamentele luate Exemplul întrecerii da la Reșița este urmat de alte întreprinderi siderurgice REȘIȚA (prin telefon). — întrecerile pornite la Reșița sub lozinca „Să gospodăriți uzina noastră fără niciun Împrumut” au antrenat în muncă pe toți muncitorii, tehnicienii și funcționarii care depun toate eforturile pentru ca obiectivul întrecerii să fie atins. îndrumate de organizațiile de Partid, toate secțile au depus în decursul lunii iulie o acțiune mai puternică ca oricând, încât după o lună de zile bilanțul muncii să arate rezultate pozitive Alsierens prelacrateste așiderășit angajame sitele cu 21 la sută Printr’o mai mare colaborare între muncitori și tehnicieni, printr’o mai puternică încordare a tuturor forțelor de muncă, mobilizați fiind de organizațiile de Partid prin grupurile sindicale, oțelarii au depășit angajamentele luate cu 21 la sută. Cel mai mare succes l-a obținut fabrica de mașini electice care a depășit programul lunar cu 227 la sută și angajamentele luate cu 118 la sută. Fabrica veche de mașini a depășit programul lunar cu 48 la sută. Fabrica de roți montate cu 1 la sută, fabrica de locomotive cu 6 la sută, fabrica nouă de mașini la sută, fabrica de șuruburi din Anina cu 5 la sută, singura care nu a putut realiza angajamentele fiind fabrica de mașini agricole Bocșa Română, deși și aceasta și-a depășit programul lunar cu 1 la sută. Serviciul produselor siderurgice a livrat cu 2 la sută peste angajament Dela 1—25 Iulie, serviciul produselor siderurgice s-a angajat să predea, din depozitul de produse de fier laminat o cantitate de 9500 tone laminat. Datorită elanului în muncă a fuma. ■nare în pag. Ultime Știri) In pag. a 3'a : Prețul noilor Buletine de Identitate Decizia Ministerului Afacerilor Interne Toy, Miron Constantinescu desvelind placi fer monumentul lui Petőfi i PENTRU UNITAT INTERNAȚIONAL A CLASEI MUNCITOARE Problema de cea mai mare importanță ridicată la Congresul Federației Sindicale Mondiale, ținut de curând la Milano, a fost aceea a unității internaționale a clasei muncitoare. Unitatea internațională a clasei muncitoare, care antrenează după sine marile masse populare din toate țările lumii, stă la baza forței sale și este chezășia sigură a viitoarelor succese ale acestor mase în lupta pentru pace, pentru drepturile democratice, pentru libertate și independență națională, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii. Federația Sindicală Mondială, în calitatea ei de organizație fără partid care cuprinde pe toți muncitorii fără deosebire de convingeri politice de naționalitate, rasă sau religie, este cea mai largă bază pentru unirea organizatorică a forțelor internaționale ale clasei muncitoare. Acest lucru este confirmat și de creșterea efectivului ei care se ridică la 71.500.000 muncitori și funcționari din 47 de țări. Organizația sindicală internațională, care reunește pe muncitorii din cele 5 continente ale lumii, este una din cele mai mari victorii ale clasei muncitoare din lumea întreagă. Federația Sindicală Mondială a luat ființă, îndată după cel de al doilea război mondial, într-un moment, când capitalismul, care încetase de a mai fi unicul sistem în lume, în urma Revoluției Socialiste din Octombrie și a formării Statului Sovietic, tocmai suferise noi eșecuri. învățămintele aspre ale sclaviei fasciste și ale celui mai sângeros razboi au convins milioanele de muncitori că politica de sciziune dusă înainte de război de socialiștii de dreapta le-a pricinuit un rău ireparabil. Rolul conducători clasei muncitoare în evenimentele de însemnătate mondială ca victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei hitleriste, formarea țărilor de democrație populară, puternicul avânt al mișcării de eliberare națională în China și în colonii, au dovedit în mod concret muncitorilor din întreaga lume, că unitatea rândurilor lor este chezășia sigură a victoriei. Puternica tendință spre unitate, coeziunea din ce în ce mai strânsă și organizarea din ce în ce mai bună a clari muncitoare care, în perioada de după război, s'a manifestat mai cu seamă în țările de democrație populară, în Franța și Italia, în China și alte țări din Orient, sunt o strălucită dovadă a scăderii vertiginoase a influenței pe care agenții imperialismului socialiștii de dreapta, o aveau asupra clasei muncitoare. *) Articol de fond apărut în ziarul „Pentru pace trainică, pentru democrație pop Țară !” Nr. 15 (42) din 1 August Organizația sindicală mondială a căpătat o deosebită importanță, din momentul în care s-a situat în primele rânduri ale uriașelor mase populare care luptă împotriva imperialiștilor americani și britanici, ațâțători la un nou război. Dispunând de puternice mijloace de mobilizare a oamenilor muncii pe scară internațională, Federația Sindicală Mondială a devenit unul din cei mai însemnați factori de apărare a păcii, o piedică de neînlăturat în calea planurilor de agresiune ale Wall-Street-ului. Uneltirile scizioniștilor, care încă în 1945, la primul Congres sindical mondial ținut la Paris își rosteau discursurile și jurămintele lor mincinoase, se explică tocmai prin avântul oamenilor muncii care se sprijină pe unitatea clasei muncitoare pe scară națională și internațională. Dar cu cât imperialismul american își intensifica mai mult politica de expansiune, cu atât mai limpede apărea adevărata față a acoliților reacțiunii din mișcarea sindicală. Agenții Federației Muncii din America (A.F.L.) căptușiți din belșug cu banii primiți din safe urile miliardarilor, și-au stabilit filiale în Franța, Germania, America Latină, Japonia, India în scopul de a sprijini pe leaderii sindicali de dreapta și de a ațâța ura în rândurile organizațiilor muncitorești. Reprezentanții Sindicatelor industriale americane, ai trade union-urilor britanice și ai sindicatelor din alte câteva țări marshallizate au sabotat în mod sistematic munca Federației Sindicala Mondiale în toate chestiunile fundamentale. Scizioniștii au propus dizolvarea F.S.M. și executând directivele patronilor lor, au părăsit-o tocmai în momentul când pregătirea unui război este în toi și când reacțiunea desfășoară o campanie împotriva drepturilor și libertăților democratice, încercând astfel să slăbească clasa muncitoare, să o pună în imposibilitate de a lupta împotriva unui nou și serios pericol de a fi subjugată. Această mârșavă trădare a fost puternic înfierată de Congresul de la Milano. Unitatea clasei muncitoare a devenit o necesitate arzătoare pentru zecile de milioane de muncitori din lumea întreagă, inclusiv pentru cei din Statele Unite și din Marea Britanie. Nicio minciună, nicio manevră de felul întemeierii unui centru „sindical“ galben la Geneva nu poate opri procesul de unire a clasei muncitoare, și nici creșterea nemulțumirii maselor muncitoare față de politica trădătoare a scizioniștilor. Unitatea sindicală mondială care s-a închegat în epoca marilor victorii istorice ale clasei muncitoare, va lua o tot (Continuare în pag. 6-a, col. 5—7) iEhianft.——a NimUTwni Duim iile Gospodării a I s'au constituit ze zece Agricole Colective Alți țărani muncitori au pornit pe drumul trasat de Partidul clasei muncitoare, pe drumul îmbăvirii de sărăcie și exploatare, pe drumul reconstrucției socialiste a satului. Duminica aceasta a avut loc intr’o atmosferă de entuziasm sărbătoresc, în prezența a mii de frani muncitori și a delegațiilor de muncitori din fabrici, construirea a încă 10 Gospodării Agricole Colective născute din voința puternic muncitori din satele respect Comitetul Central al Partifirmată a țăraniorre și aprobate de ului și Guvern. Au luat ființă Gospodăriile Agricole Colective: ,,23 August” din Corni-Urlești jud- Forurlui, „Progresul“, din comuna Progresul jud. Ialomița, „1907”, din com. Slobozia-Mândra jud. Teleorman, „6 Martie" din comuna Șelimbăr jud. Sibiu, „Victoria” din comuna Lenauheim jud. Timiș, „Răsăritul“ din comuna Ciumurlia de Jos jud- Tulcea, „Șandor Petőfi”, din comuna Botiz- Satu Mare, inainte“ din comuna Berdeni jud. Sălaj, „1907” in Căldărești-jud- Buzău și „Flacăra“ din comuna Săraș-jud- Târnava Mare. firiot re faransi mmsasícaforS din ce finsna Progresul§ «a Iocubif - DE LĂTRÎMOSUL NOSTRU - Adus mulți ani de-atunci. Dar cât ar fi de mulți, oamenii ii n’ar putea uita. AT ar putea uita nici procesul acela venit din te niri ce, nici sentința lui și nici mai es urmările. Peste toate năcazurile lor de țărani săraci, care cu greu își încrupeau traiul de azi pe mâine a venit și sentința care-l făcea pe boierul Aurelian Bentoiu, ministrul justiției în vremea aceea, stăpân pe pământul lor. Ei erau trimiși, hăt, încolo la Poligonul Hagisan, cale de 15 kilometri departe de sat Când venea timpul muncilor agricole, venea și vremea chinului ăi mai mare. Acasă nu puteau locui, căci oricât de cu zori s’ar fi sculat, tot n’ar fi ajuns la câmp înainte ca soarele să se fi suit sus de tot pe cer. Și atunci își luau uneltele și vitele și copiii și mâncarea și plecau de acasă Lunea și, dacă se întâmpla, se întorceau Duminică. Dacă nu acolo rămâneau și mai departe. Drumul încolo și încoace, în câmp deschis i-a costat de multe ori sănătatea și nu de puține ori chiar viața. „Mulți și-au lăsat hoitul pe drum", spune Stan Panait. Te prindea „picul" *) și gata erai [UNK] Mi-amintesc ca azi cum a murit in 32, Oprea Popescul — Da’ eu! Eu nu era să mă duc — intervine Neculai Mihai — când m’a prins furtuna a mare? Noroc de mine că m’a găsit băiatul lui Nea Costică Badea... * A câștigat prin vicleșug și dregători tocmiți boierul, locul. Au pierdut țăranii pământul Dar durerile nu s’au terminat. Rămăseseră fără islaz. Era islaz în deal, era islaz vale. — Ce islaz vreți, !-s întrebat boerul. In deal sau în vale? Mirați de-atât,a bunătate, oamenii au răspuns întrun glas: — Fe cel din vale! — Bine, să-l luați atunci pe ăia din deal! Geaba au încercat țăranii săracii că numai în cel din vale pot să-și hrănească vitele. Boierul era de neînduplecat. Intr’un târziu au ajuns la o înțelegere. Boierul le da un drum de 5 pogoane înspre islazul dîn vale. Frețul: 10 pogoane din pământul cel mai buni. * Dureri și necazuri din astea au mai fost multe, multe, că nici nu se pot povesti așa ușor. LUMINI DIN RĂSĂRIT Ion Olteanu a plecat pe front când s’a pornit războiul în contra Uniunii Sovietice. A plecat fiindcă așa îl sileau jandarmii. Dar Ion Olteanu _ ca și atâția mulți alții — își dădea seama că răul se trage, de aici din apropiere. De la boierii și chiaburii care sugeau vlaga satelor. Ajuns cu trupele în Rusia, Ion Olteanu a căutat să se apropie de oamenii de acolo, să-i vadă cum trăiesc și cum vorbesc, dacă-și iubesc țara și dacă-s mulțumiți. Oamenii și-au dat seama că au în față un prieten, nu un dușman. Și au început să-i povestească despre viața lor, despre traiul lor, și-au deschis sufletul. Cu toată cotropirea care o sărăcise, oamenii din satele sovietice mai aveau multe bunuri, mult mai multe decât nevoiașii din „Progresul”. Ion Olteanu asculta ce-i spuneau, se uita cu luare aminte si se gândea la cei de acasă. Când s’a întors a început să le povestească oamenilor ce a văzut și ce-a auzit. Sătenii-l asaltau și se minunau. Se vorbea Olteanu despre casele Iru M.Fecșa I (Continuare in pag. 2,a col. 4^7)ț' [ 1