România Liberă, septembrie 1949 (Anul 7, Nr. 1543-1568)
1949-09-01 / nr. 1543
PE STRADA SĂLCDȚEI ARDE LUMINA... Frumoasă este astăzi strada Sălcuței! Și asta se datorează numai muncii pe care au depus-o cetățenii de pe această stradă. Mai acum o lună de zile, când o mână de muncitori harnici s’au gândit să dea o înfățișare mai arătoasă străzii lor, unii i-au privit cu mirare. Alții cu neîncredere. „Cum o să putem noi, numai cu puterile noastre, să pavăm trotuarele, să aliniem gardurile, să nivelăm strada și mai ales să instalăm lumina electrică!” — spuneau aceștia din urmă. Luând legătura și urmând indicațiile Organizației de Partid din cartier, cetățenii din strada Sălcuței au văzut încetul cu încetul că frumoasa lor inițiativa, începe să prindă viață. Și-au dat seama că prin munca și donațiile fiecăruia vor reuși să înfăptuiască una din vechile lor dorinți. De aceea, în orele libere, oamenii muncii din acest cartier ieșeau la muncă voluntară, lucrând cu râvnă și dragoste. Rezultatele nu au întârziat să se arate. Numai după 30 de zile, timp în care s’au prestat 1870 ore de muncă voluntară, au putut fi terminate toate lucrările pe care cetățenii din acest cartier și le-au propus să le realizeze. Inaugurarea străzii Sălcuței, care a avut loc zilele trecute, a fost o zi de mare sărbătoare pentru locuitorii cartierului București-Triaj. Rodul muncii lor este o stradă nouă, de nerecunoscut față de ceea ce era numai cu o lună în urmă. Se gândeau cu toții la noroiul care nu se mai usca pe strada lor, la casele mele ieșite până în mijlocul străzii de nu lăsau loc de trecut nici pentru o căruță, iar altele retrase în fundul curților, la întunecimea ce învăluia strada odată cu venirea nopții. Astăzi, datorită muncii lor, strada este dreaptă dintr’un capăt la celălalt, cu gardurile aliniate și văruite. Verdele pomilor se îmbină plăcut cu albul proaspăt al ulucilor iar pe o parte a străzii, sunt stâlpii pe care este instalată lumina electrică. Urmând exemplul vecinilor lor din strada Sălcuței, cetățenii din strada Plopului au început și ei tot prin muncă voluntară să-și transforme strada. Iată-l pe muncitorul ceferist Ghiță Dumitru, care a venit săj ajute pe tovarășul său de lucru Bondoc Grigore la reparatul gardului. Maria Sebastian Continuare în pag 6 col. 4 £ CBC ANUL VI Nr. 1543 C. 8 PAGINI 4 LEI Taxa de francare plătită în numerar cu nf. aprobării Direcțiunii Generale P. T. T. 108.828, 16 Septembrie 1944,. Doi 1 Septembrie 1949 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ABONAMENTE: încep la 1 și 15 ale lunii București, Str. Constantin Mills 57-9 r— 1 lună lei 120 SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: ---- REDACTOR RESPONSABIL Centr. tel. 6.34.93 - 6.34.94 - 6.34.95 — * I an lei 1400 * I lună lei 100 * — NICULAE BELLU Cont. Cec Pental Nr. 7796 t _______________SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21_______________ __________________________________ iiiiiiii CONCERT DE MUZICĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ LA MOSCOVA MOSCOVA, 31. (Agerpres). _ In ziua de 30 August, a avut loc în marea sală a clubului muncitorilor feroviari din Moscova, un concert de muzică populară românească, executat de orchestra Institutului de Folclor din București. Asistența compusă din muncitori de la căile ferate din Moscova și funcționari ai ministerului comunicațiilor din URSS, umplea sala până la refuz. înainte de începerea programului, orchestra a fost salutată de Spiridova în numele Consiliului central al sindicatului muncitorilor feroviari din URSS. Muzica populară românească s’a bucurat de un mare succes, publicul aplaudând îndelung bucățile executate. DUPĂ ETAPA HOTĂRÎTOARE DE MUNTE KATOWICI-ZAKOPAN E ECHIPA REPUBLICII ȘI MARIN CONTINUA SA CONDUCĂ POPULARE ROMANE NICULESCUI IN „TURUL POLONIEI“ ZAKOPANE. (Prin telefon). Cea de a noua etapă a Turului ciclist al PolOniei s’a alergat eri, pe distanța Katowice — ZakopAne (186 km.). A fost etapa cea mai dură a circuitului, etapă socotită hotărâtoare pentru rezultatul final al marii alergări. Având de parcurs o șosea accidentată de munte, cu urcușuri grele și pante repezi, cicliștii participanți au pus în joc toate resursele lor fizice și toate calitățile lor tactice în această etapă- Greutatea tuturor asalturilor a căzut asupra reprezentanților R.P.R. care aveau de apărat dublul lor patrimoniu de conducători ai clasamentului general pe echipe și de deținători ai „tricoului galben“, — apanaj al primului din clasamentul general individual. Aparându-se cu extremă tenacitate, dar mai ales folosind la maximum avantagiile spiritului de echipă, reprezentanții Republicii Populare Române au reușit să-și mențină pozițiile lor fruntașe. Echipa R-P.R. iși menține primul loc la o distanță apreciabilă de circa 27 minute față de cea de a doua clasată, — echipa Italiei. Iar Marin Niculescu păstrează „tricoul galben” urmat ca o umbră de acelaș, Locatelli, care s-a apropiat a 50 secunde de leader. In schimb, Șandru a căzut de la locul 4 la locul 6, ceea ce nu a influențat insa asupra clasamentului pe echipe. Continuare în pag. 6 col. 5——7 GHDUL colonizatorului american de I. LAVRETSCU In Statele Unite, au apărut în ultimul timp, zeci de diferite birouri de informație și ghiduri pentru atragerea „turiștilor” americani, și pentru inițierea lor în „afacerile Europei Occidentale”. In seria acestei literaturi ocupă un loc important recentul „Ghid pentru Europa” scris de un oarecare T. Fielding, și editat de către una din cele mai mari edituri americane „William Stone”. Temple Fielding declară de la început că, cultura, muzeele, galeriile de tablouri nu sunt decât simple absurdități romantice. Turistul american fiind un „om practic” trebue să i se dea în consecință informații și indicațiuni precise, de pildă, cum poate trece marfa de contrabandă, cum și cu cât poate fi mituit funcționarul vamal, unde se găsesc și care este activitatea burselor negre, unde și ce se poate vinde cu un mare profit, unde pot fi vizionate „spectacole desfrânate" și unde se găsesc „case sportive” (sub această expresie, autorul subînțelege case de toleranță și nicidecum cluburi sportive sau măcar tricouri) — „Să fim sinceri — continuă autorul — bursa neagră e bursa neagră, prostituatele sunt prostituate, gunoiul e gunoi și bandiții sunt bandiți — toate acestea le veți găsi în cartea mea, așa cum le-am văzut și le-am găsit eu în Europa Occidentală“. Fielding începe prin a face cunoscut turistului american că exporta în Europa al „armelor, narcoticelor, fotografiilor pornografice, și al femeilor fără pașaport, este din păcate socotit contrabandă". De aceea el sfătuește în continuare „turistul” american, sa-și facă în priul rând rost de un impermiabil prevăzut, cu 6 buzunare, care ar fi denumit de orice om cinstit — gangsteresc, în al doilea rând un geamantan „B4" prevăzut cu compartimente secrete, care ar permite evitarea controlului vamal. Acest impermiabil și acest geamantan — după lămuririle lui Fielding sunt fabricate special pentru uzul turiștilor, care pleacă din Statele Unite în Europa Occidentală, de către specialiștii cunoscutei firme americane „&aks”, care, după spusele lui, ar furniza asemenea „rechizite" generalului Eisenower, și altor asemenea turiști americani importanți. Fielding susține în continuare că americanul care pleacă în călătorie în Europa, nu are neapărată nevoe să cunoască limba țării respective, îi va fi suficient un teanc de dolari și el va fi înțeles la Paris, sau la Roma întocmai ca la New York sau Chicago. Stăpânindu-ne desgustul pe care ni-l provoacă lectura unei asemenea „literaturi”, să continuăm totuși să-l urmărim pe Fielding, care terminând cu informația generală asupra „zonei Marshall din Europa”, trece la descrierea amănunțită, în parte, a fiecărei țări din Europa Occidentală, căreia îi dedică câte un capitol. Iată câteva din temele tratate în aceste capitole, pe care le vom reda păstrând limba și stilul. „Anglia, este o țară sărăcită, sleită. Oriunde voi veți îndrepta veți întâlni foametea și mizeria. Să o recunoaștem cinstit — continuă Fielding — Anglia se găsește astăzi într’o stare jalnică. Totul este raționat, pentru orice cumpărătură trebuiesc cartele. In Anglia este aproape imposibil actualmente să cumperi îmbrăcăminte, încălțăminte, ciorapi, lingerie, porțelanuri, prosoape, cearșeafuri, săpunuri, jucării, băuturi spirtoase și multe altele. „In continuare, Fielding descrie în mod amănunțit „mecanismul” bursei negre, continuând să vorbească despre femeile engleze într’un stil pornografic. ...și Franța? Autorul începe" prin a avertiza turistul american că francezii nu au o atitudine prea prietenoasă față de americani, de aceia e sfătuește turiștii să nu facă prea mare caz de carnetele lor de cerțuri și să nu se laude cu „superioritatea lor americană” .In Franța domnește o sărăcie deplină. Prețurile la brânzeturi, încălțăminte, ceai, orez, unt și la alte produse au crescut foarte mult s sunt aproape inaccesibile francezulu de rând. Turistul american nu avunsă motive de îngrijorare: schimbând dolarii săi la bursa neagră, e va putea obține orice pe nimic. „Prostituția, — ne spune Fielding — este în Franța o întreagă și imensă întreprindere. Este adevărat că înainte guvernul, sub presiunea comu. (Continuare în pag. 6 col. 5-6) Plecarea delegației R.P.R. la Congresul Federației Mondiale a Tineretului Democrat de la Budapesta In seara zilei de Marți 30 August coloane de tineri se îndreptau spre Gara de Nord. Cu steagurile înălțate în bătaia vântului, purtând uriașe placarde pe care erau scrise lozinci, cu flori roșii în mână tineri muncitori din fabricile și uzinele din Capitală, au venit la gară să conducă delegația tineretului muncitor din țara noastră, care pleca la Budapesta pentru a participa la lucrările Congresului Federației Mondiale a Tineretului Democrat. Delegația , are în fruntea sa pe tov. Petre Lupu, secretar al C. C. al UTM. Pe peron erau de față tov. Teohari Georgescu secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, ministru al Afacerilor Interne, tov. Pavel Lala, Paul Cornea, Victor Orșa, secretari ai Comitetului Central al UTM. Pe peronul Gării de Nord se revărsau într-una, fluvii de tineri în șalopete coloane de atemiști mândri că reprezentanții lor vor putea să-și spuie cuvântul la Budapesta alături de reprezentanții tineretului democrat din lumea întreagă. Lozincile isbucneau din toate colțurile, le repetau sutele și miile de tineri: „Pentru pace luptăm noi, Jos cu cei ce voi război! Pentru pace! Sub steagurile desfășurate, vocile se uineau mai hotărîte, mai puternice: „U. R. S. S.! Stalin! Stalin!” Numele iubit al Uniunii Sovietice și numele iubit al marelui Stalin îi scandau miile de voci, îi repetau necontenit miile de tineri și tinere. O floare pentru un tânăr din Vietnam Intr’un colț iată un grup de tinere țesătoare. Cu buchete de flori în mână și cu fețele pline de o nestăvilită bucurie, ele au venit să conducă delegații și delegatele țării noastre. — „Am plecat direct de la fabrică — ne spune țesătoarea Ionescu Emilia. Și pe drum, înainte de a intra în oraș, an cules pe câmp câteva flori ca să le aducem tovarășilor noștri care pleacă” — „Și eu am adus o garoafă roșie — intervine Anghel Tudora — și aș vrea mult ca delegații noștri atunci când vor ajunge la Budapesta să o ofere unui delegat dintr’o țară asuprită de imperialiști. Ași vrea să-i dea această floare, unui tânăr din Vietnam. Să i-o dea unui tânăr din sutele de mii de tineri din această țară, să i-o dea unui tânăr care luptă pentru descătușarea patriei cotropite de imperialiști, care luptă cu arma în mână pentru libertate, pentru pace”. .,iată’'si*ea noastră este inestrămn&sferă (Se a lupta pentru pace” Mai sunt 15 minute si la 23 si 20 trenul cu delegații, la Congres va pleca spre Budapesta. Sunt atâția tineri pe peron încât nu mai ai loc să faci nici un pas. De la geamul unui compartiment, țesătoarea Câmpeanu Viorica de la Filatura Română de Bumbac, îți ia rămas bun de la tovarășele sale. Ea va pleca la Budapesta să ducă alături de ceilalți delegați, cuvântul de pace al tinerilor muncitori din Republica Populară Română. Pe bluza albă a Vioricăi Câmpeanu strălucește Ordinul Muncii clasa III-a — „L-a primit pe merit — ne asigură o tovarășe de la F. R. B. — cu 11 si 120 la sută a depășit Viorica norma in fiecare zi”. — „Trădască fruntașii in producție’’— răsună o voce și ovațiile isbucnesc tumultoase din miile de piepturi. — „Sunt mândră că plec la Budapesta, le spunie Aurica Câmpeanu, tovarășelor sale. Sunt mândră deoarece știu că și la firele mele de bumbac și acolo la Congres, lupt alături de poporul muncitor pentru pace, adică pentru făurirea unei lumi mai drepte și mai bune. Și sunt bucuroasă că având in frunte gloriosul tineret comsomolist, având alături reprezentanții tineretului democrat din lumea întreagă, vom putea să dăm un usturător răspuns planurilor răsboinue ale imperialiștilor”.— „Și tinerii țărani muncitori de pe ogoare — intervine țăranul muncitor Cezar Ștefănescu din comuna Strehaia, jud. Mehedinți, sunt bucuroși că vor avea ocazie să-și spuie Congresul de la Budapesta vrerea lor nestrămutată de a apăra pacea, care le garantează trăinicia Dem. Tabacu Continuare în pag 6 col. 4 CINCI ANI DE LA REFACEREA MIȘCĂRII DIN TARA Oamenii muncii din întreaga țară sărbătoresc azi aniversarea a a cinci ani de la refacerea unității mișcării sindicale. Eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică a dat posibilitate clasei muncitoare, condusă și îndrumată de Partidul Comunist Român, să pornească la reconstituirea și reorganizarea mișcării sindicale. Dușmanii clasei muncitoare au simțit încă de la început pericolul ce-l reprezenta pentru ei o mișcare sindicală unitară și puternică. Ei au căutat prin toate mijloacele să spargă unitatea clasei muncitoare, să dea mișcării sindicale un caracter așa zis apolitic, să o rupă de lupta revoluționară a avantgărzii proletariatului. Lupta dusă de comuniștii din sindicate cu sprijinul elementelor cinstite din P.S.D. împotriva social democraților de dreapta și a tuturor celorlalți diversioniști, dușmani ai clasei muncitoare, s’a soldat cu o strălucită victorie.Sciziunea întreținută atâția ani de către elementele reformiste a fost lichidată și mișcarea sindicală s’a reconstituit la 1 Septembrie 1944 pe baza unității, în spiritul luptei de clasă. Cei cinci ani parcurși de mișcarea sindicală dela 1 Septembrie 1944 și până în prezent reprezintă un lung șir de realizări, un bogat bilanț de succese. Până la naționalizarea principalelor mijloace de producție, sindicatele au dus o acțiune susținută pentru mobilizarea muncitorilor în lupta pentru refacerea și desvoltarea economiei noastre,, pentru educarea maselor în spiritul luptei de clasă, pentru îngrădirea exploatării SINDICALE NOASTRĂ patronilor capitaliști prin sprijinirea revendicărilor muncitorești. Actul istoric al naționalizării a adus sarcini noul și importante mișcării sindicale. In perioada de trecere de la capitalism la socialism, rolul sindicatelor a crescut, ele constituind principala pârghie pentru transmiterea în masa muncitorilor a învățăturilor Partidului Sub îndrumarea Partidului, sindicatele s’au pus cu hotărîre in fruntea luptei pentru organizarea și desvoltarea întrecerilor socialiste, deșteptând în mase o nouă atitudine față de muncă, luptând pentru crearea muncitorilor de tip nou, a muncitorilor socialiști. Rezoluția ședinței plenare a C. C. al P. M. R. din 22—24 Decembrie 1948 asupra problemei sindicale a însemnat un moment de cotitură importantă pentru mișcarea noastră sindicală. Trasând în mod precis sarcinile ce revin sindicatelor în momentul istoric în care principalele mijloace de producție au încetat de a mai aparține exploatatorilor, devenind un bun comun al poporului muncitor, în momentul în care s’a pășit pentru prima dată la planificarea economiei noastre. Comitetul Central al Partidului a adus un ajutor de neprețuit luptei pe care mișcarea sindicală trebuia să o ducă pentru realizarea Planului de Stat, pentru introducerea întrecerilor socialiste ca o metodă permanentă de muncă, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale salariaților. Sprijinul acordat de Partid mișcării Paul Marian Continuare în pag. 6 col. GED In satul Vaduri din județul Neamț se construește o fabrică modernă de cherestea Societatea Sovromlemn a început construirea unei fabrici de cherestea înzestrată cu utilajul cel mai modern, după modelul celor din Uniunea Sovietică, în satul Vaduri din județul Neamț. Pentru construcția acestei fabrici a sosit în țară un colectiv de ingineri sovietici iar utilajul tehnic este adus în întregime din Uniunea Sovietică. Datorită utilajului modern și mecanizării tuturor fazelor de producție, randamentul fabricii va fi egal cu acel al tuturor fabricilor de cherestea din județul Neamț la un loc. Problema deșeurilor de la gatere, circulare și combine va fi rezolvată tot printr-un procedeu mecanic în sensul că deșeurile nu rămân la suprafață, în hale, ci ele cad în subsolul fabricii unde sunt retezate mecanic și apoi trimise fabricior de hârtie și ceuloză ca materie primă. Această revalorificare va contribui la micșorarea prețului de cost al cherestelei. Odată cu construirea fabricii, a început și construirea unei băi, cantine, teatru, cinematograf, dispensar, săli de ședință, terenuri sportive, locuințe pentru muncitori și funcționari, etc. întregul ansamblu de clădiri va fi așezat pe trei platouri. Pe unul se va găsi fabrica, baia și cantina, precum și o terasă acoperită pentru vară. Pe al doilea platou va fi construit un teatru, un cinematograf cu o capacitate de 500 persoane, un dispensar cu sală pentru tratament medical, o sală pentru tratament chirurgical, una pentru tratament dentar și camere speciale pentru bolnavi. Pe acelaș platou, în „clădirea socială”, vor fi amenajate săli speciale pentru Organizația de Partid și cele de masă, o sală pentru bibliotecă, sală de lectură, un club cu fumoar și bufet, etc. Pe acelaș platou se construiește și o clădire pentru creșa copiilor muncitorilor din fabrică. In sfârșit, tot pe platoul al doilea, se amenajează un stadion sportiv cu terenuri de foot-ball, volley-ball, basket-bal și o pistă de alergare. Pe terenul sportiv se vor construi vestiare și o tribună. A treia terasă este rezervată construcțiilor ce vor servi la locuințe muncitorilor și funcționarilor. Trei clădiri mari pentru locuințele muncitorilor permanenți și o clădire cu o capacitate de 200 paturi pentru muncitorii flotanți. Apartamentele din clădirile muncitorilor permanenți vor avea câte 2—3 camere, baie, cămară, etc. Toate clădirile vor avea instalație electrică și instalație de apă și canal. L. MOLDOVANU corespondent Vom duce până la capăt lupta pentru pace, pentru viața și viitorul nostru Momente și imagini de neuitat de la Festivalul Mondial al Tineretului Democrat — DE LA TRIMISUL NOSTRU AL. N. TRESTIENI — Festivalul dela Budapesta a lăsat în inimile miilor de tineri participanți momente de neuitat, am întâi cu o adâncă semnificație. Pentru fiecare în parte,desfășurarea Festivalului a constituit un prilej de mari și prețioase învățături. Pentru fiecare in parte Festivalul a însemnat o școală, atât prin cunoștințele cu care s-a îmbogățit, cât și prin manifestările comune, prin discuțiile purtate, prin dovezile dragostei și a simpatiei reciproce. Au fost momente multe, împrejurări multe care au prilejuit tinerilor cunoașterea reciprocă, înțelegerea adâncă a lucrurilor despre care înainte știau prea puțin. Fiecare în parte venise la Festival cu mesagiul luptei, al realizărilor și al perspectivelor existente în patria sa. Fiecare a plecat după petrecerea celor două săptămâni la Budapesta cu o experiență nouă. Vor rămâne vii în amintirea tuturor spectacolele la care au participat, meetingurile uriașe, focurile de tabără, excursiile și vizitele făcute. Pe străzile Budapestei s-au împreunat coloanele reprezentând sute de milioane de tineri din toată lumea, care doresc pacea și care sunt hotărîți să lupte pentru a o câștiga. Au fost însă manifestări și momente care și-au căpătat în sufletele tinerilor un joc mai mare decât altele și care vor rămâne în amintirea lor mai vii, mai bogate în conținut. Una dintre acestea a fost prilejuită de delegația tineretului vietnamez. „Pace in Vietnam”! In ziua de 1» August, In sala clubului muncitoresc din Budapesta, mica delegație a tineretului din republica democrată Vietnam, sărbătorea aniversarea a patru ani de la revoluția de eliberare din August 1945. Sărbătoarea tinerilor vietnamezi a devenit o sărbătoare a Festivalului Mondial al Tineretului. Aniversarea a patru ani de la proclamarea Republicii Democratice Vietnam s’a transformat într’o puternică demonstrație de solidaritate a tineretului în lupta pentru pace, pentru libertate, pentru un viitor mai bun In sala clubului, erau adunați sute de tineri francezi, partizani greci, tineri țărani și muncitori români, mineri polonezi și francezi, luptători din armata Chinei Libere, tineri americani, tineri din zeci de țări coloniale și din republicile populare. Emoția pe care o trăiau tinerii vietnamezi a cuprins în aceeași măsură și asistența. Nu existau în sală priviri indiferente. Nu exista inimă de tânăr care să nu palpite puternic. La tribună a luat loc Lu Duc Phoe conducătorul delegației tineretului vietnamez, unul din tinerii care au făcut șase luni de zile pe drum până la Budapesta. Pentru a ieși din țară și a ocoli blocada creată de colonialiștii francezi a parcurs pe jos prin munți și prin păduri peste 1.000 km. Spre el ca și spre ceilalți tineri vietnamezi s’au îndreptat pline de dragoste, de căldură, de admirație privirile tuturor tinerilor din sală. In numele miilor de tineri care plătesc cu sângele lor, cu viața lor, libertatea țării, el vorbește despre realizările Republicii Democratice Vietnameze și despre durerile poporului său care duce cu eroism lupta de apărare împotriva colonialiștilor francezi care vor să transforme din nou Vietnamul într’o colonie, într’o sursă de materii prime. „Noi facem deosebire însă, a arătat el, între colonialiștii francezi și poporul francez care suferă mizeria exploatării ca și Vietnamul, care are acelaș dușman: capitalismul“. In numele miilor de tineri și al poporului său Lu Duc Phoc a arătat că poporul vietnamez va lupta fără încetare până la victoria finală. In zona eliberată, Vietnamul trece în momentul de față printr-o serie de transformări mari. Clasa muncitoare conduce țara pe calea democrației, pe calea arătată de marea Uniune Sovietică in fruntea căreia se află marele prieten al omenirii, tovarășul Stalin. Cuvântarea șefului delegației vietnameze a fost urmată de puternice aclamații și aplauze. Deodată, asistența ridicată în picioare a început să strige cuvintele pe care le-au adus în sală peste 200 tineri francezi. La Paix au Vietnam! La Paix au Vietnam Pace în Vietnam. Luând cuvântul cu toată emoția pe care o trăia alături de tovarășii vietnamezi, tânărul muncitor francez Gellg a exprimat în numele tineretului acelei Franțe care muncește din greu, care luptă împotriva exploatării capitaliste, poziția pe care o au ei față de lupta eroică a poporului vietnamez. „Noi, tinerii francezi am luptat împotriva acestui război murdar, am vărsat sângele nostru și vom continua lupta până când vom reuși să cucerim pacea, să răsturnăm imperialismul. Tinerii marsiliezi au împiedicat prin greve mai multe vapoare să transporte arme și trupe spre Vietnam. Cu aceasta noi am dovedit un semn de recunoștință pentru lupta poporului vietnamez și ne-am arătat adeziunea noastră puternică la lupta aceasta. Sunt multe exemple care arata cu câtă dragoste privesc tinerii muncitori francezi înota tovarășilor lor din Vietnam, luptă care este și a lor în același timp. Un parașutist Continuare un pag. 6, col. I—3 . Pe peronul Gării de Nord la plecarea delegației R.P.R. la Congresul de la Budapesta, tov. Teohari Georgescu, secretar al C.C. al P.M.R., Ministru al Afacerilor Interne, de vorbă cu tovarășii Petre Lupu Pavel Lala și Paul Cornea, secretari ai C.C. al U.T.M.