Romînia Liberă, septembrie 1962 (Anul 20, nr. 5562-5587)
1962-09-01 / nr. 5562
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ 4 pagini — 20 bani Sîmbătă 1 septembrie 1962 PETROCHIMIC DE LA BRAZI -IOTE PETROLIERE La Brazi, în apropierea Ploieştiului, a fost pus în funcţiune complexul de reformare catalitică a benzinei şi de hidrofinare a motorinei. In instalaţiile complexului, din benzină inferioară se obţin combustibili superiori şi o serie de produse care sunt folosite ca materii prime în industria noastră petrochimică, la fabricarea cauciucului sintetic, a maselor plastice, firelor şi fibrelor sintetice etc. Instalaţiile moderne cu care este înzestrat acest obiectiv industrial, funcţionează pe baza unor procedee tehnologice corespunzătoare nivelului actual al tehnicii din acest domeniu. Pentru a se asigura energia electrică şi aburul necesar funcţionării acestor instalaţii şi altor unităţi industriale din Ploieşti, a fost construita şi dată în funcţiune la Brazi o centrală electrica de termoficare. Noul obiectiv industrial cu o capacitate de prelucrare de un milion de tone pe an, prevăzut în documentele celui de-al III-lea Congres al partidului, aduce o contribuţie importanta la creşterea valorii produselor obţinute din fiecare tonă de ţiţei supusa prelucrării, îmbunătăţeşte calitatea benzinei şi motorinei şi asigură producerea unei game variate de alte produse. Printr-un decret al Consiliului de Stat pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul construirii şi punerii în funcţiune a complexului de reformare catalitică de la Brazi au fost conferite „Ordinul Muncii" clasele a II-a şi a lll-a unui număr de 63 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Înaltele distincţii au fost înmînate în cadrul unei solemnităţi de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat care, în numele C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Guvernului, al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, a felicitat călduros pe cei decoraţi, urîndu-le noi succese în activitatea lor de viitor. La solemnitate au participat tovarăşii : Anton Breitenhofer, membru al Consiliului de Stat, Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Nicolae Ionescu, şi Răducanu Cioroiu, adjuncţi ai ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, Dumitru Hagiu, vicepreşedinte al Comitetului Geologic. (Agerpres) AZI VA INFORMĂM DESPRE BRIGĂZI ştiinţifice In mijlocul colectiviştilor Casa raională de cultură din Haţeg organizează deplasarea unor brigăzi ştiinţifice în satele raionului. Printre localităţile recent vizitate de aceste brigăzi, sunt: Valea Dîljei şi Unciuc. La aceste întîlniri, colectiviştii au pus o serie de întrebări : „Cum se combat dăunătorii livezilor", „Cum poate fi combătut gîndacul de Colorado“, „Care sînt soiurile de grîu productive potrivite acestor locuri" şi încă multe alte întrebări din diferite domenii. La întrebări, au răspuns membrii brigăzilor compuse din agronomi, profesori, medici şi jurişti. (N. ROVENTA, tehnician) OBIECTIVE SOCIAL-CULTURALE IN CONSTRUCŢIE BACĂU (de la corespondentul nostru). — La Bacău au început lucrările de construcţie a unei case de cultură a sindicatelor. Aceasta va cuprinde o sală de festivităţi cu 800 de locuri, o sală de conferinţe cu 200 de locuri, bibliotecă, săli de lectură, precum şi săli pentru diferite alte activităţi culturale. Tot în oraşul Bacău se află în construcţie localul unei noi maternităţi cu o capacitate de 350 de paturi. Localul, avînd parter şi 4 etaje, va fi înzestrat cu aparataj medical modern. ALTE MODELE DE ÎNCĂLŢĂMINTE SIBIU (de la corespondentul nostru). — în ultimul timp, la fabrica de încălţăminte 13 Decembrie din Sibiu, au intrat în fabricaţie încă 22 de noi modele de pantofi şi sandale bărbăteşti, precum şi 27 de modele noi de valize, genţi, sacoşe şi alte produse de marochinărie. STAŢIE DE IMBUTELIERE A GAZELOR LICHEFIATE IAŞI (de la corespondentul nostru). Recent a fost terminată la Iaşi construcţia unei staţii de îmbuteliere a gazelor lichefiate cu o capacitate zilnică de 1200 butelii. In momentul de faţă se fac probele tehnice, astfel incit peste citeva zile noua staţie va putea intra in funcţiune. PENTRU SANĂTATEA COPIILOR De curînd un grup de specialişti de la Sanepidul Capitalei împreună cu observatori de la staţia de meteorologie Filaret, au început în zone verzi şi terenuri de joacă pentru copii, din Bucureşti o serie de cercetări pentru determinarea practică a regimului de microclimat şi raze ultraviolete. Cercetările sunt menite să creeze copiilor condiţii tot mai bune de sănătate prin amenajarea unor terenuri de joacă corespunzătoare precum şi prin orientarea cît mai bună a noilor construcţii de locuinţe ţinîndu-se seama de regimul de umbră şi însorire. CONSTANŢA. — Vineri seara a început în sala sporturilor din Constanţa turneul internaţional feminin de baschet, în primul meci, echipa R.S.S. Ucrainiene a învins cu scorul de 71-63 (33-32) echipa R. P. F. Iugoslavici. In jocul următor echipa R. P. Române a întîlnit formația R. P. Ungare. Baschetbalistele noastre au repurtat victoria cu scorul de 70-58 (29-22). Astăzi turneul programează următoarele partide: R. P. Ungară-R.S.S. Ucrainieană şi R. P. Romînă-R. P. F. Iugoslavia. Turneul se încheie duminică. A ÎNCEPUT RECOLTATUL PORUMBULUI Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective din regiunea Bucureşti au început recoltarea porumbului din soiurile timpurii şi a floriisoarelui. Fină acum a fost strîns porumbul de pe aproape 9.000 hectare şi floarea soarelui de pe mai mult de 10.000 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost recoltate în raioanele Alexandria, Călăraşi, Lehliu, Olteniţa şi Zimnicea. Pe suprafeţele eliberate, mecanizatorii au început imediat arăturile, pregătind terenul destinat însămînţării griului. La îndemnul inginerilor agronomi lucrătorii din G.A.S. Dulbanu, raionul Mizil şi colectiviştii din această comună au început recoltarea porumbului, în numai 2 zile ei au recoltat 220 hectare. (Agerpres) INOVAŢIA CU Nr. 1000 BÎRLAD (de la corespondentul nostru). — Tehnicienii Filip Ţiplea şi Victor Teodor de la Fabrică, de rulmenţi Bîrlad au prezentat zilele acestea cabinetului tehnic al întreprinderii o propunere de inovaţie privind confecţionarea unui dispozitiv cu filtru pentru ungerea rulmenţilor din broşe prin pulverizarea uleiului. Cu aceasta numărul inovaţiilor înregistrate de la începutul existenţei întreprinderii se ridică la 1000. Ele au adus întreprinderii pînă acum economii în valoare de 16 milioane lei. Numai în cursul acestui an, ca rezultat al aplicării în procesul de producţie a unui număr de 87 de inovaţii, se realizează economii însumînd peste 1.650.000 lei. ŞCOLI CARE SE VOR DA IN FOLOSINŢA O dată cu deschiderea noului an de învăţămînt, în Capitală se dau în folosinţă încă 11 şcoli cu peste 220 săli de clasă. Şase din noile localuri — şcolile cu 8, cu 16 sau 24 săli de clasă din comunele Chiajna şi Jilava, din cartierele Băneasa şi Militari, de pe şoseaua Ştefan cel Mare şi strada Nerva Traian — sunt gata să-şi primească elevii. La celelalte cinci se fac ultimele pregătiri : se instalează băncile şi mobilierul laboratoarelor, lucrări ce urmează a fi terminate pînă la deschiderea anului de învăţămînt. (Agerpres) SPORT La gospodăria de stat Mogoşoaia aflată în preajma Capitalei a început culesul strugurilor de masă. Foto : AGERPRES CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se prevede următorul timp probabil : vreme instabilă şi răcorea- naisă, cu cer temporar noros. Vor cădea ploi mai ales sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit, cu intensificări pînă la tare, din sectorul nordic. Temperatura în scădere la început, apoi în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar maximele între 18 şi 28 grade. Noi magazine în Capitala în ultimul timp, în Capitală au fost deschise patru magazine pentru desfacerea produselor industriale la parterul blocului de locuinţe D 10 din Şoseaua Mihai Bravu, precum şi cofetăria „Clăbucet“ din piaţa „3 Decembrie“ blocul D. De asemenea, a fost extinsă reţeaua magazinelor specializate, prin darea în funcţiune a unei parfumerii pe strada J. Curie nr. 5, a unui magazin de legume-fructe pe calea Rahovei 126, iar „Restaurantul universităţii“ a fost reamenajat ca restaurant-pensiune. Pentru îmbunătăţirea continuă a bunei serviri a consumatorilor, a fost extinsă vînzarea cu plata direct la vînzător în alte 20 de magazine, a fost introdus orarul în două schimburi la încă 7 magazine, şi s-au creat condiţii pentru aplicarea servirii exemplare în alte 19 unităţi, în ceea ce priveşte reţeaua de desfacere sezonieră, (fructe, legume, zarzavaturi), aceasta a intrat parţial în funcţiune, deschizîndu-se 160 de unităţi, urmînd ca numărul lor să crească în măsura în care volumul desfacerii mărfurilor o va impune. Cartea — forum al tuturor Activitatea bibliotecilor din raionul Caransebeş a înregistrat în ultimii ani rezultate deosebite. Dacă în 1959, erau în raion doar 11 biblioteci, astăzi, pe lîngă biblioteca raională, în raion există 13 biblioteci comunale şi 58 săteşti. Faţă de acelaşi an, a sporit, de asemenea, numărul cititorilor şi al cărţilor citite. In tot raionul, fondul de cărţi al bibliotecilor se ridică la 86.204, faţă de 68.671 volume câte erau cu trei ani în urmă. Numărul cititorilor s-a mărit cu mai bine de 6000. Deosebit de rodnică este activitatea desfăşurată în primul semestru din acest an , în raion au fost organizate peste 2400 de acţiuni de masă, (seri culturale, recenzii etc), obţinînd rezultate bune biblioteci ca cele din Obreja, Sacul, Marga, Glimboca şi altele. N. PÎRVU activist cultural La gospodăria de stat Urleasca, aflată cu pămînturile în raionul Brăila, am întîlnit nu numai recolte de grîu şi porumb, dar şi o puternică fermă de vaci. Sînt aici în momentul de faţă 402 vaci cu lapte, efectiv cu care crescătorii de animale ai gospodăriei se mîndresc pe bună dreptate, deoarece în decursul anilor ei au depus multă străduinţă pentru ameliorarea raselor şi sporirea producţiei de lapte. Printr-o riguroasă selecţie, s-a ajuns la metişi cu însuşiri superioare. Este cunoscut, de exemplu că înainte vreme în Bărăgan o producţie de 3—4 litri lapte pe zi de la o vacă era considerată bună. Iată însă că la Urleasca, la unele grupe de vaci, din rase locale ameliorate, se obţin astăzi zilnic pînă la 18 litri. Acesta este desigur un rezultat al îmbunătăţirii raselor, însă nu trebuie nici într-un caz trecuţi cu vederea şi ceilalţi factori, cum sunt: asigurarea unei furajări corespunzătoare, organizarea muncii în brigăzi după un program judicios alcătuit. Din discuțiile avute cu unii membri ai consiliului gospodăriei, cu crescătorii de animale, s-a desprins foarte clar faptul că la Urleasca, consfătuirile periodice organizate în brigăzi s-au dovedit în bună măsură eficiente. — La începutul fiecărei luni — ne spune tov. I. Pavel, inginer zootehnician al gospodăriei — la cele trei brigăzi de vaci, ca de altfel şi la celelalte ferme de animale, îngrijitorii-mulgători şi ceilalţi lucrători din acest sector se întîlnesc şi discută despre felul cum au muncit cu o lună în urmă, fac propuneri pentru înlăturarea unor deficienţe, stabilesc sarcinile de plan pe luna în curs. Trebuie reţinut că la toate aceste consfătuiri participă cîte un membru al consiliului gospodăriei şi acest lucru are drept urmare o analiză mai temeinică a îndeplinirii periodice a planului la toţi indicii. La secţia Măzăreni se află cea mai mare parte a efectivului de vaci cu lapte, împărţită în două brigăzi. Am reluat aici firul discuţiei, de data aceasta, cu brigadierul Emil Simion. — în brigada noastră — ne-a spus el — consfătuirile periodice ne ajută mult în muncă. Vreau să dau cîteva exemple concrete. La sfîrşitul lunii iunie, am constatat că brigada noastră are un deficit de peste 9.000 litri Din experienţa gospodăriei de stat din Urleasca lapte faţă de sarcina pe perioada respectivă. Toţi care eram de faţă a trebuit să recunoaştem că ne cam lăsasem pe tînjală. Nu se respecta programul, raţiile se alcătuiau la întîmplare. Aşa că am hotărît să verificăm cum se fac îngrijirea, hrănirea, mulsorile la fiecare grupă de vaci, să scoatem vitele la păşunatul de noapte pe o lucernieră. Procedînd după aceea aşa cum am hotărît, lucrurile s-au schimbat, producţia de lapte a crescut treptat şi am ajuns ca la 25 august să obţinem de la fiecare vacă furajată cîte 9,2 litri în medie socotit de la începutul anului, în loc de 8,5 şi asta ne-a permis să recuperăm restanţa pe care o avusesem cu două luni în urmă. La o altă consfătuire, îngrijitorii mulgători au discutat anumite probleme care se refereau la repararea liniei de decovil, la unele măsuri pentru sporirea gradului de mecanizare a transportului hranei, la confecţionarea unei platforme de gunoi după reguli stabilite. Arătam că la Urleasca s-a ajuns la o producţie de 18 litri lapte pe capi de vacă furajată în medie. Aceasta este cantitatea pe care o obţine îngrijitorul-mulgător Ion Zimcencu, de la grupa sa care cuprinde 14 vaci. El a ajuns la asemenea rezultate’nu pentru că‘vacile pe care le are’în primire s-ar deosebi de celelalte, ci în primul rînd datorită atenţiei ce o acordă fiecăreia în parte, grijii cu care alcătuieşte raţiile pe măsura producţiei, într-un cuvînt pasiunii ce o are faţă de meseria aleasă, întotdeauna la consfătuirile periodice Zimcencu are ceva interesant de povestit din experienţa muncii sale şi ceilalţi nu numai că-l ascultă cu toată atenţia, dar se străduiesc să pună în practică cele aflate. Ion Zimcencu a vorbit, bunăoară, despre importanţa ce o are masajul ugerului şi după muls pentru obţinerea de lapte cu cel mai mare procentaj de grăsime. Ion Toma, Constantin Gh. Ene, urmînd exemplul lui Zimcencu, au devenit ei înşişi fruntaşi. Influenţa ce o exercită asupra celorlalţi lucrători, expunerile făcute în consfătuiri este evidentă. Dacă cu luni în urmă îngrijitorii mulgători Ion Puşcaşu, Aurica Căpraru, Mihai Dogaru, Ion Cîrtoagă erau departe de a-şi îndeplini sarcinile de producţie, astăzi ei realizează, în medie, cantităţile de lapte ce le au planificate, şi aceasta tocmai datorită aplicării învăţămintelor desprinse din experienţa fruntaşilor. Consfătuirile periodice au dat rezultate şi în celelalte două brigăzi, în unele cazuri însă consfătuirile au un caracter formal şi nu-şi ating scopul. In brigada condusă de tov. Ion Savuc, preţul de cost al litrului de lapte obţinut pînă acum este de 1,40 lei, faţă de 1,25 lei planificat. Aceasta se datoreşte desigur şi faptului că în consfătuiri s-a pus prea puţin accent pe aspectele concrete ale reducerii preţului de cost şi nu întîmplător la această brigadă se I. BASSERO corespondentul „Romîniei libere" (Continuare în pag. a 3-a) Iată noul cuptor de la Fabrica de ciment din Fieni ce a intrat anul acesta în funcţiune şi care are o capacitate de 800 tone de clincher pe zi. Aceasta reprezintă o treime din întreaga producţie a fabricii. El este primul din seria marilor cuptoare ce urmează să fie construite. Avînd o lungime de 150 m., noul cuptor este prevăzut cu un înalt grad de automatizare I rj’ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooţ P e nepusă masă, nevralgia s-a pornit după miezul nopţii. La început, o zvîcnitură abia perceptibilă în maxilar, apoi dureri în toată regula. Ce să facă omul ? Neprevăzător, nu avea nici un antinevralgic în casă. Aşa că hai la farmacie. Unde ? Păi foarte simplu. La farmacia nr. 1. Acolo este program şi ziua şi noaptea. Sau mai precis „Serviciu farmaceutic permanent". Zis şi făcut. Şi-a pus în grabă vată în urechi, iar ca măsură supremă de siguranţă — un fular în jurul obrazului vătămat. Tîrişgrăpiş, („lasă că trece"), a ajuns icnind de durere la vitrina luminată. Şi-a făcut o socoteală: încă o clipă şi gata, a înghiţit bulinul şi a scăpat. Numai că aici a înghiţit un... anunţ: „Închis pentru inventar“. Nu ştim cum, dar numai în ultimele luni farmacia cu orar permanent nr. 1 de pe strada Joliot Curie se tot inventariază. Atunci ce-i de făcut ? Să citim tot aici un anunţ anexat: „In timpul acesta (adică al inventarierii — n.n.), adresaţi-vă la farmacia nr. 2, cea mai apropiată, cu orar semi-permanent“. Oricum, dacă farmacia permanentă nu-i deschisă, atunci cum o fi la cea semi-permanentă ? Dar să încercăm. Tot umblînd după o farmacie deschisă prin oraş, s-a făcut ora 7 dimineaţa. Şi aici sînt obloanele trase. In sfîrşit, la ora 7,30, mult visatul locaş al lui Esculap îşi deschide porţile. Farmacista de la unitatea numărul 2 întreabă, după sfertul de oră de aşteptare, cit şi-a făcut buzele : — Ce doriţi ? — Am umblat toată noaptea după o farmacie deschisă. Aş vrea un antinevralgic. — Şi aţi umblat numai pentru atîta lucru ? — Ce să fac ? Rîndul viitor am să caut să contractez o maladie mai gravă. Poate un accident... Să vezi minune : după atîta umblet, ca prin farmec, a dispărut și nevralgia. Păi, cred și eu. Și un ac îl găsești mai repede într-un car cu fîn. Căci dacă farmacia deschisă permanent este... închisă, atunci de ce nu se afişează la loc vizibil care sunt farmaciile de serviciu noaptea, pentru ca cetăţeanul să ştie unde să se ducă (la farmaciile 1 şi 2 şi încă la multe altele nu există nici o indicaţie în acest sens). Ceea ce înseamnă că şi farmaciile uneori îi pot da... dureri de cap. Ceea ce nu e bine. D. TABACU CI CO OCOC OC OC OO OO OO OO OO OO 02 CO OCCOOCCOOO O© OC 30 00303000005300 CC 3030 3C OC 30 3C 30 3C 32 7C 3C3C303COG 30 30 2C 3C 3C3C OC OC SCOC OC OG 30003C 30003C 30 OCOC 0033000030 30 3030 Fotó ! AGERPRES 15.000 metri ţesături peste plan CISNĂDIE (de la corespondentul nostru). — La Uzinele textile din Cisnădie se obţin noi realizări în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, în îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea de însemnate economii. Astfel, desfăşurînd larg întrecerea socialistă, colectivul Uzinelor textile din Cisnădie a realizat pînă in prezent aproape 15.000 metri țesături peste sarcinile de plan. De asemenea, în lunile care au trecut din acest an colectivul uzinelor a economisit fire în valoare de peste 136.000 lei. Extind forajul cu turbină Petroliştii întreprinderii de foraj Ploieşti au raportat îndeplinirea cu 18 zile înainte de termen a planului de foraj pe primele 8 luni din acest an. Prin reducerea preţului de cost, sondorii acestei întreprinderi au realizat peste plan economii în valoare de mai bine de 2.100.000 lei. Aceste succese se datoresc în cea mai mare parte extinderii forajului cu turbina, metodă care a cuprins în această perioadă aproape 40 la sută dinvolumul total de foraj. Uniformele şcolare Anul acesta, pentru elevi s-a adus un număr sporit de uniforme (numai în unităţile comerciale şi în depozitele de specialitate bucureştene — cu aproape 60 la sută mai multe decît anul trecut). Pentru a se asigura o cît mai bună aprovizionare, întreprinderile comerciale bucureştene au organizat vînzarea acestorarticole în unităţi anume desemnate pentru aceasta. Măsura e foarte nimerită. Cu o singură condiţie — cumpărătorul să poată afla uşor care sînt acele unităţi. Fără îndoială, în asemenea situaţie vitrina reprezintă mai mult decît o carte de vizită. Şi dacă la „Lumea copiilor“, „Romarta copiilor”, „Victoria“ şi la alte numeroase unităţi vitrinele reuşesc să fie o invitaţie atrăgătoare la vizitarea raioanelor unde se vînd uniforme şcolare, la magazinul „Bucureşti” nu afli nici cel mai mic semn în legătură cu aceasta, în schimb, o vitrină întreagă e rezervată încă... produselor pentru ştrand. Plecînd de la constatarea că depozitele I.R.C.T.I. dispun de uniforme şcolare în cantităţi absolut suficiente şi la orice măsură, se poate presupune că aceeaşi situaţie este şi în magazine. Să facem o vizită la magazinul „Victoria”. La standul de confecţii pentru copii, vînzătoarele au aşezat marfa destinată şcolarilor astfel încît să se obţină un aspect plăcut şi totodată servirea să se poată face rapid. La fel se petrec lucrurile şi la unitatea nr. 2 O.C.L. Confecţia din calea Rahovei, ca şi în alte magazine. Cum unele dintre aceste magazine sunt chiar profilate pentru vânzarea articolelor pentru copii, te-ai aştepta ca tocmai acolo aprovizionarea şi servirea să merite nota maximă. Şi într-adevăr, aşa se şi întîmplă. Nu e mai puţin adevărat însă că există din păcate şi excepţii. La magazinul „Doi iepuraşi“ din Lipscani, bunăoară, zilele acestea au lipsit fustele „Pionier”, măsura 34. De ce ? Motivul rezultă şi din lectura notelor de comandă. Gestionarii n-au avut grijă să facă la vreme solicitările de cuviinţă. Tot din cauza modului defectuos al alcătuirii comenzilor, la unitatea „Vulturul demare” sortimentul de numere şi talii e descompletat. Oare e prima dată cînd se vînd la acest magazin uniforme şcolare încît să fie scuzabil că nu sînt cunoscute în suficientă măsură cererile cumpărătorilor ? în scurta perioadă care a mai rămas pînă la începerea noului an şcolar, întreprinderile comerciale trebuie să se preocupe îndeaproape de realizarea unei aprovizionări ritmice a magazinelor cu uniforme, astfel ca în fiecare să existe în permanenţă un sortiment complet. Problema aprovizionării cu uniforme şcolare comportă şi unele observaţii referitoare la fabricile producătoare. Nu evorba de respectarea contractelor — în acest domeniu lucrurile merg bine — ci despre unele detalii care ţin de aspectul comercial al mărfii în cauză. De pildă, nimic mai logic ca uniformele să fie... uniforme la înfăţişare. Şi totuşi nu este aşa. La unul şi acelaşi magazin, poţi găsi, la costumele pentru băieţi, chiar şi 6—7 nuanţe diferite la material. Este aşa de greu să se obţină o coloratură la unison ? Evident, nu , mai ales că se foloseşte stofă de acelaşi tip la toate. Amintind despre materialele utilizate, e momentul să arătăm că în ultimul timp fustele „Pionier” (articolul 123—08—07) sunt confecţionate dintr-o stofă necorespunzătoare, foarte aspră. Cumpărătorii n-au întîrziat să-şi exprime nemulţumirea în legătură cu calitatea articolului menţionat. Ministerul Industriei Uşoare are datoria de a studia modalităţile de soluţionare a problemelor menţionate. CORNELIA PREDA