Romînia Liberă, octombrie 1962 (Anul 20, nr. 5588-5612)
1962-10-02 / nr. 5588
mima Proletarii din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Intr-o atmosferă sărbătorească, de prietenie Djakarta intimpină pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer DJAKARTA 1. — Trimisul special Agerpres, Ion Gălăteanu, transmite : Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şiCorneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, face o vizită de prietenie In Indonezia la invitaţia preşedintelui şi primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodobit sărbătoreşte. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia şi Republicii Populare Române, drapelul forţelor armate ale Republicii Indonezia. Lingă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Române şi Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelenţei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne". In intimpinarea înalţilor oaspeţi romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, preşedintele şi primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, locţiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vieţii politice, culturale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpului diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romíno în Indonezia, şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai agenţiilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine, ziarişti români. Avionul „IL—18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacţie aparţinînd forţelor armate indoneziene şi după citeva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu. Înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneşte. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat de asemenea cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne a prezentat dr-umui Sukarno persoanele care 11 însoţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezentînd toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de preşedintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi". Preşedintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon şi a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus: Suntem foarte bucuroşi că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scumpii noştri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit in Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de Vest, ne-am bucurat în permanenţă de sprijinul şi simpatia poporului şi guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că, în scurta dv. vizită în Indonezia, vă vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă prietenie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, muncim şi luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romînia şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc cordial pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, în numele poporului român, vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare Însemnătate istorică în viaţa ţării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrşit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest. împărtăşim din toată inima, alături de dv., bucuria pentru acest mare eveniment şi ne exprimăm deplina satisfacţie pentru realizarea acestei juste năzuinţe naţionale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveşte cu simpatie eforturile poporului indonezian, îndreptate spre prosperitatea economică şi social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa internaţională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, preşedintele Sukarno, în promovarea înţelegerii şi colaborării între popoare, pentru coexistenţă paşnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între ţările noastre, situate în regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relaţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ataşamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării şi consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se preşedintelui Indoneziei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a spus : Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacţia să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaţionale coincid, contribuţia puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre ţările şi popoarele noastre. îngăduiţi-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuţie la consolidarea şi dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre Romînia şi Indonezia, în interesul păcii şi înţelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inima pentru căldura şi sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinaţi. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indoneziană: Salam hangat kepoba radejat Indonesia! (Salut călduros poporului indonezian) şi a adresat urări pentru prietenia romîno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno şi-au strîns mîinile cu căldură. Preşedintele Sukarno a prezentat tovarăşului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalităţi care au venit în intimpinarea înalţilor oaspeţi români. Copiii personalului ambasadei R.P. Romíne din Djakarta au oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer buchete de flori. A urmat un moment impresionant: solii poporului român, însoţiţi de preşedintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei", care, după cum se spune aici, se deschide numai în faţa prietenilor. Tradiţionala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu alcătuit din băieţi şi fete îmbrăcaţi în splendide vestminte naţionale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere în costume naţionale multicolore a oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer tradiţionalele ghirlande de flori cu care sunt încununaţi în Indonezia oaspeţii de seamă. După ceremonia primirii, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno au luat loc în maşini şi cortegiul oficial, escortat de motociclişti, s-a îndreptat spre palatul Merdeka, reşedinţa oficială a preşedintelui Sukarno. Pretutindeni, de-a lungul celor aproape 5 km. străbătuţi puteau fi citite urări de bun sosit: „Bun venit preşedintelui Gheorghe Gheorghiu- Dej", „Poporul indonezian salută călduros poporul român", „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian şi poporul român". Locuitorii capitalei Indoneziei au ieşit pe şoseaua Patrice Lumumba, pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai Republicii Populare Romíne. La principalele intersecţii, se aflau grupuri de interpreţi de muzică populară care cîntau din instrumente naţionale, specifice diferitelor regiuni ale ţării. Miile de steguleţe române şi indoneziene pe care le fluturau, aclamaţiile lor entuziaste au constituit o expresie grăitoare a sentimentelor de prietenie nutrite de poporul Indoneziei faţă de poporul român. La intrarea în palatul Merdeka, solii poporului român au fost salutaţi de tinere indoneziene, îmbrăcate în tradiţionalele saronguri. La reşedinţa preşedintelui Indoneziei, conducătorii ţării noastre au avut o scurtă convorbire cu dr. Sukarno. Apoi, însoţiţi de acesta, s-au îndreptat spre palatul Istara Negara, care va fi reşedinţa oaspeţilor romîni în timpul vizitei In Indonezia. Vizita în „Ţara verii veşnice", cum i se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă sărbătorească, de prietenie, caracteristică pentru bunele relaţii existente între cele două ţări. TELEGRAMA Excelenţei Sale Domnului SEKU 'TURE, Preşedintele Republicii Guineea CONAKRY Cu ocazia celei de-a patra aniversări a independenţei Republicii Guineea vă adresez: Excelenţă, în numele meu, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române şi poporului român, calde felicitări şi sincere urări de fericire pentru dv. şi de prosperitate pentru harnicul popor guineez. îmi exprim convingerea că relaţiile de bună colaborare ce s-au stabilit intre Republica Populară Romînă şi Republica Guineea se vor dezvolta şi în viitor spre binele popoarelor noastre şi al păcii în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române A intrat în funcţiune o noua fabrică de mobilă La Arad a intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Ea are o capacitate de 15 000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici şi gradului ridicat de calificare a muncitorilor se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară, începind de la depozitul de sortare a materialului lemnos şi pînă la asamblarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată şi automatizată. Maşini şi agregate moderne taie, croiesc, fasonează, lustruiesc şi combină piese de diferite dimensiuni şi profiluri, pentru viitoarele garnituri de mobilă. Noua fabrică de mobilă dată în funcţiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid şi guvern pentru valorificarea superioară a materialului lemnos. (Agerpres) Aspect din secţia pieselor a noii fabrici de mobilă de la Arad Foto . AGERPRES 4 pagini 20 bani Marii 2 octombrie 1062 iWWa/Wwwwwv AZI VĂ INFORMĂM DESPRE EXCURSII DUMINICALE PITEŞTI. — Turismul a luat o largă dezvoltare în comunele şi satele regiunii Argeş. Anul acesta, spre exemplu, peste 30.000 oameni ai muncii argeşeni au făcut excursii prin O.N.T.-Carpaţi în Bucureşti, pe litoralul Mării Negre, la Bicaz, pe Valea Prahovei, vizitînd Muzeul de Istorie a Partidului, muzeul Doftana, monumente ale naturii şi diferite locuri pitoreşti din ţară. Duminică 100 de oameni ai muncii din oraşul Piteşti au făcut o excursie cu modernele autocare ale O.N.T.-Carpaţi. Excursioniştii au vizitat oraşele Craiova, Turnu Severin, Orşova, staţiunea Herculane şi alte locuri pitoreşti. ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI Locuitorii oraşului Salonta mobilizaţi de deputaţi îşi aduc o contribuţii preţioasă la înfrumuseţarea şi gospodărirea oraşului lor. Ei au participat la lucrările de extindere a parcului din centrul oraşului, au amenajat două noi parcuri precum şi numeroase ronduri de flori. Sute de cetăţeni au participat la lucrările de extindere a trotuarelor şi la refacerea stadionului sportiv. Valoarea lucrărilor executate în acest an cu sprijinul cetăţenilor se ridică la aproape 400.000 lei. SATE ELECTRIFICATE In ultimul timp intr-un număr de 17 localităţi rurale din regiunea Suceava, printre care satele Huţani, Cucorani, Petricani şi Iaslovăţ, s-a aprins pentru prima dată lumina electrică. In cursul trimestrului IV în alte 8 sate din regiune se vor executa lucrări de extindere a reţelei electrice, multe din aceste lucrări fiind racordate la sistemul energetic naţional. CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR Sub conducerea dirijorului cehoslovac Miloslav Berind, Filarmonica de stat „Oltenia" a dat în ultima zi din săptămîna trecută un concert simfonic extraordinar pentru iubitorii de muzică din Craiova. Concertul a cuprins poemul simfonic „ Vltava" de Smetana, Concertul pentru pian şi orchestră în mi minerde Chopin, Simfonia a IlI-a de C. Frank. (Agerpres) MITING AVIATIC TG. MUREŞ. Duminică pe aerodromul din Tg. Mureş a avut loc un miting aviatic care a fost urmărit de peste 15.000 spectatori. Maeştri emeriţi şi maeştri ai sportului, recordmani mondiali printre care Gh. Iancu, C. Calotă, O. Băcanu, Al. Bede şi alţii au făcut demonstraţii cu aeromodele, zboruri în formaţie cu planoare de performanţă remorcate de avioane, zboruri acrobatice şi lansări cu paraşuta. (Agerpres) La G. A. S. Odobeşti Elena Cristea şi Steluţa Buturugă la cules de struguri (In pagina a 3-a : „PRIN PODGORIILE gălăţene") Foto : NICU VASILE Prima zi din noul an universitar „Bine aţi venit" — a fost urarea prezentă ieri dimineaţă pe frontispiciul facultăţilor, pe feţele cadrelor didactice, pe buzele studenţilor — ca un vesel leit-motiv care sublinia evenimentul redeschiderii cursurilor universitare. Cu aceeaşi urare s-au întîmipinat şi cei doi colegi din anul V al facultăţii de Agricultură — Ion Pădineanu şi Ismet Sucuri. Cei doi băieţi au multe elemente comune: amîndoi vin din regiunea Dobrogea — primul era ajutor de maistru la S.M.T.-Chirnogeni, celălalt tehnician cu organizarea teritoriului agricol la raionul Negru Vodă. Amîndoi sînt adevăraţi „aşi" la învăţătură, Părdineanu terminînd anul precedent cu media generală 10, iar Sucuri cu 9,90. Amîndoi doresc din toată inima ca, după absolvire, să se întoarcă în regiunea lor. După cum vedeţi ei se gîndesc încă din prima zi a noului an, la ultima... Dar sunt foarte mulţi şi din acei care ieri au păşit pentru prima oară pragul Institutului Agronomic „N. Bălcescu", studenţii anului I: Florica Andrei, Marin Aurelian, Maria Stoica, Nicolae Florea şi mulţi alţii. De acum înainte vor începe o nouă etapă de învăţătură, la sfîrşitul căreia vor trebui să se dovedească cadre bine pregătite pentru agricultura noastră socialistă. Intr-adevăr, potrivit cerinţelor actuale şi de viitor ale agriculturii începind cu acest nou an universitar, institutele de invăţămînt superior agricol vor pregăti ingineri agronomi, ingineri horticultori şi medici veterinari, iar institutele politehnice şi institutul de construcţii vor forma ingineri mecanici agricoli şi ingineri hidrotehnici. Citeva minute stăm de vorbă cu studentul Ilie Rus din anul II al facultăţii de Horticultura: — Mă bucur de reînceperea cursurilor. . Acum, cind m-am întors, am găsit căminul aranjat şi pus la punct ca pentru oaspeţi de seamă. Noi trebuiesă răspundem acestei griji intr-un singur fel, învăţînd bine şi temeinic. Sintem pe deplin de aceeaşi părere si le dorim tuturor studenţilor in această primă zi de curs, mult succes la învăţătură în noul an ! PIA RADULESCU __ muHhHhHmmHBSH! foto : AGERPRES (Continuare în pag. a 2-a) D ezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului şi ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii din ţara noastră pun cu tărie problema asigurării resurselor materiale şi băneşti necesare îndeplinirii acestor sarcini de bază ale planului de şase ani. In anul 1962, pentru finanţarea economiei naţionale, a acţiunilor de invăţămînt, cultură, sănătate, pentru întreţinerea organelor de administraţie etc., au fost necesare de patru ori mai multe fonduri decit în anul 1950, în condiţiile societăţii socialiste, procurarea acestor fonduri constituie o problemă de stat, o problemă a întregului popor. De rezolvarea ei depind, în mare măsură, ritmul reproducţiei socialiste lărgite şi totodată ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Statul socialist dispune de o bază trainică de venituri : producţia materială. Alocînd an de an fonduri sporite pentru dezvoltarea economiei, statul asigură în acelaşi timp premisele creşterii sistematice a veniturilor sale. Intre veniturile din economia socialistă, un loc important îl ocupă beneficiul realizat de întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, din care e part® se prelevă la bugetul statului pentru satisfacerea nevoilor generale, iar alta rămîne la unităţile în care a fost creat, pentru finanţarea anumitor cheltuieli şi constituirea fondurilor stimulatorii. In primul semestru al anului 1962, întreprinderile din cadrul a numeroase ramuri economice nu numai că au îndeplinit, dar au şi depăşit sarcina de beneficii. Aşa, de pildă, Fabrica de ţevi din Roman a realizat beneficii peste plan în sumă de 6 299 000 lei. Întreprinderea „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii — 2 098 000 lei. Fabrica de antibiotice din Iaşi — 7 715 000 lei, iar întreprinderea de pielărie „Flacăra roşie" din Bucureşti — 511 000 lei, ceea ce dovedeşte preocuparea atentă a colectivelor acestor întreprinderi pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, eforturile acestora încununate de succes. In orînduirea socialistă, beneficiul constitui® un indicator sintetic, calitativ, in care se reflectă toate laturile activităţii economice a întreprinderii , gradul de înzestrare tehnică şi de folosire a capacităţilor de producţie existente, nivelul tehnologiei folosite, calificarea lucrătorilor, organizarea muncii, calitatea producţiei, condiţiile în care se face aprovizionarea tehnico-materială, preocuparea pentru desfacerea producţiei fabricate, grija pentru păstrarea integrităţii şi buna utilizare a valorilor materiale, spiritul gospodăresc în cheltuirea resurselor băneşti etc. Urmărirea sistematică a îndeplinirii atît a indicatorilor cantitativi ai planului cit şi a celor calitativi constituie o sarcină de prim ordin ce trebuie să stea în atenţia cadrelor din întreprinderi, din direcţii generale şi ministere, întreprinderile trebuie să producă numai bunuri de care are nevoie economia naţională, care să corespundă calitativ exigenţelor sporite ale cumpărătorilor, cu costuri scăzute, să desfăşoare o activi-«tate economică rentabilă. Acel® unităţi care nesocotesc asemenea cerinţe şi produc bunuri car® nu au desfacerea asigurată, sunt de calitate necorespunzătoare, au costuri ridicate sau sunt nerentabile, intimpină greutăţi financiare. Consecinţele unor asemenea situaţii nul întîrzie să se reflecte, în cele din urmă, în beneficiul întreprinderii. Beneficiul unei organizaţii economic®, după cum se ştie, se stabileşte ca diferenţă între valoarea producţiei vîndute şi încasate la preţ cu ridicata de întreprindere şi valoarea acesteia la preţ de cost complet. De aici rezultă că beneficiul realizat în cursul unei anumite perioade d®, timp va fi cu atît mai mare cu cit volumul producţiei vîndute şi încasate va fi mai ridicat, iar cheltuielile de producţie şi desfacere vor fi mai scăzute. Pentru ca eforturile depuse de colectivele din întreprinderi pe linia îndeplinirii planului de producţiemarfă să se reflecte şi în rezultatele financiare ale acestora, este necesar ca producţia fabricată să nu rămînă în stoc vreme îndelungată, ci să se vîndă cit mai reped® posibil, iar suma de bani încasată Pe teme economice actuale Beneficiul — indicator de bază al activităţii întreprinderii I. Văcărel secretar general al Ministerului Finanțelor . 6.1 TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină ( Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române şi al întregului popor român, vă transmitem Dumneavoastră şi prin Dumneavoastră poporului chinez calde felicitări. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură sincer de marile realizări pe care poporul frate chinez Ie-a obţinut, sub conducerea Partidului său Comunist şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în dezvoltarea economiei şi culturii, în construcţia socialistă. Preţuind relaţiile de prietenie statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză, poporul român este convins că ele se vor dezvolta şi în viitor spre binele ambelor noastre ţări, contribuind la întărirea unităţii lagărului socialist şi a puternicului front al forţelor ce luptă pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, zădărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, consolidarea păcii şi colaborării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socialismului în patria sa. Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia frăţească dintre popoarele român şi chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CIU EN-LAID