Romînia Liberă, iulie 1964 (Anul 22, nr. 6128-6154)
1964-07-01 / nr. 6128
· Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! minie mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Recoltele de aramă * Uzina de cupru electrolitic din Baia Mare • Colocviu despre electrochimie • La nivelul tehnicii mondiale • Inima energetică a instalaţiilor f ăî ă* ă* «tf ăî ăî Ăi ăî Ăi ăî ăs ăî ăî ăî ăî ăî ăs ăâ îs« ăî ăî si» ăî ăî ăî ăi ăî ăî ăî ăî ăî ăî ăî ăî v* Pentru anul 1965 este prevăzut ca tara noastră să-şi acopere integral din producţie proprie necesităţile crescînde de plumb, zinc, aluminiu şi cea mai mare parte a nevoilor de cupru. Pentru îndeplinirea acestei sarcini a planului de şase ani, a fost construită, între altele, şi noua uzină de rafinare electrolitică a cuprului din cadrul Combinatului chimico-metalurgic Baia Mare. Ea ne prilejuieşte motive noi de justificată mîndrie pentru realizările ţării noastre în domeniul industrializării. Pătrunzînd în lumea „minunilor“ electrochimiei din această uzină este greu să-ţi pui în ordine impresiile încărcate de noutate, să le ierarhizezi pe criterii de prioritate. Ce e mai de preţ aici ? Dimensiunile îndrăzneţe şi arhitectura construcţiei ? Nivelul tehnic înalt al instalaţiilor şi parametrii lor tehnico-economici ce rivalizează cu ceea ce s-a obţinut mai bun pe plan mondial ? Oamenii ei, în gîndurile şi în faptele cărora străbate mîndria de a li se fi încredinţat sarcina de a face să strălucească această bijuterie industrială, pasiunea îndrăgostitului pentru profesia aleasă şi gravitatea înaltelor răspunderi ?... Dar, să dăm cuvîntul faptelor ! Intrăm în marea hală a instalaţiilor de electroliză — hală curată, luminoasă şi liniştită, ca un laborator. Avem senzaţia că ne aflăm într-o seră de proporţii ciclopice. Aproape întreaga suprafaţă a halei este acoperită de sute de celule de electroliză, grupate simetric pe baterii şi sectoare, dînd vizual impresia ordinei perfecte a unor straturi de cultură. Liniştea întregeşte această imagine. N-o comunicăm însoţitorului nostru — inginerul Gheorghe Palithy, tînărul şef al uzinei — dar el ne-o confirmă curînd, indirect, atunci cînd liniștea este parcă subliniată de zgomotul lin al podului rulant ce-și lasă dispozitivele de prindere deasupra unei celule . Ce se întîmplă ? — Se recoltează cuprul electrolitic. Macaraua scoate deodată nenumărate plăci groase de cupru roșu deschis, pe care apoi Ie transportă aerian la capătul halei unde, după o sumară toaletă într-un bazin cu apă fierbinte, le iau In primire autotransportoarele ca să le ducă la depozitul de expediţie. — Şi cît timp trebuie pentru o recoltă ? — Producţia e organizată în flux, recoltăm cupru zilnic, iar fiecărei celule îi vine rîndul o dată la circa 10 zile. Aici, întîlneşti rar oameni, iar cînd îi cauţi îi găseşti mînuind, şi cel mai adesea supraveghind doar instrumentele de control şi de comandă la panouri. — Alimentarea electrică a instalaţiei la parametri necesari, precum şi circulaţia, temperatura, concentraţia, debitul şi volumul electrolitului sunt automatizate — ne informează tovarăşul Paltthy — iar transportul electrozilor şi manipularea producţiei finite sunt mecanizate sută la sută. Cu toate acestea, oamenii rămîn sufletul şi creierul întregii instalaţii. 11 întîlnim pe comunistul Gheorghe David, electrolizor şef, responsabil în acest schimb pentru bunul mers, al uzinei. Pe piept îi străluceşte insigna de fruntaş în producţie. Se înfiripează pe loc un mic colocviu de electrochimie, pornind de la dorinţa vizitatorului de a cunoaşte îndeaproape acest proces tehnologic. — Ceea ce se petrece într-o celulă — ne explică ei,binevoitor —- are loc în toate celelalte. Toate sunt racordate la cele două reţele esenţiale pentru proces — cea electrică şi cea de alimentare permanentă cu electrolit — o soluţie de acid sulfuric 25 la sută. Priviţi ! In baia de electrolit sunt aşezate perechi succesive de plăci din cupru — electrozii. Prima placă sau anodul este turnată din cupru cu un grad de impuritate ce îi reduce esenţial conductibilitatea electrică şi termică şi îl face sfărîmicios, impropriu pentru laminare sau pentru tragere în fire, impropriu pentru utilizări industriale în metalurgie, electrotehnică, termotehnică. A doua placă sau catodul este o foaie subţire din cupru electrolitic, cu un înaintat grad de puritate. Curentul electric circulă de la un electrod la altul, prin soluţia electrolitului smulgînd ionii de cupru de pe prima şi proiectîndu-i pe a doua. Astfel, placa catod „creşte“ cu cupru cu un înalt grad de puritate, pe seama substanţei din prima. — Pur şi simplu, o selecţie electrică a atomilor de cupru ! — Exact! — Va să zică, puneţi electrozii în celule şi faceţi contactul electric. Restul face electricitatea, electrolitul şi electrozii. Apoi culegeţi recoltele de cupru la timpul potrivit... — recapitulăm noi, simplificînd cu anume intenţie. — Ar fi prea simplu... Priviți acolo ! Privim. Vedem un tînăr plimbînd pe deasupra celulelor un instrument ca un baston scurt. Este electrolizorul Gheorghe Onea II. îl întrebăm ce face. — Le iau pulsul, măsor intensitatea curentului la nivelul electrozilor, iar cînd constat schimbări de regim, le caut pricina — fie un scurt circuit între electrozi, fie o rezistenţă mărită din cauza oxidării la punctele de alimentare electrică. — Şi cum este acum ? — Totul e în ordine ! — Se-ntîmplă şi altfel ? — Cîteodată, şi-atunci înlătur pe loc cauzele, căci acestea pot să reducă sau să oprească procesul electrolizei la nivelul perechii respective, sporind în mod inutil consumul de curent, ceea ce ar face să scadă randamentul de curent al uzinei şi producţia. Apreciem simplitatea şi competenţa cu care aceşti oameni sînt oricînd gata să-ţi lămurească în cîteva P. CONSTANTINESCU «Ifci Ai 3« Ai Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi Ă!’ Ăi Ăi Ăi Ai Ăi Ăi Ă’Ăi Ăi Ăi Ăi Ăi (Continuare în pag. 2-a) Np vnm înripnlini 1 » v-r JLJ.X M. JLJL V,m. \_/ M. X. JL-B JL. angajamentele Recenta Hotărîre a partidului şi guvernului nostru a fost primită cu o deosebită bucurie şi de colectivul întreprinderii „Electromotor“ din care fac parte. Noi, muncitorii sîntem conştienţi că la baza ridicării continue a nivelului de trai stau realizările în producţie, activitatea noastră neobosită pentru îndeplinirea la timp a indicilor de plan. Iată de ce am hotărît să întărim prin fapte noile măsuri de îmbunătăţire continuă a salarizării iniţiate de partid şi guvern. Eu, bunăoară lucrez la paletele şi carcasele pentru motoarele electrice. Produceam lunar piesele respective pentru circa 5 motoare peste plan. Mi-am organizat în aceste zile locul de muncă în aşa fel încît să pot produce piese pentru circa 10 motoare peste plan lunar. Colectivul de conducere al secţiei ne-a ajutat să îm- bunătăţim şi calitatea produselor printr-o serie de măsuri necesare ridicării calităţii fontei pentru carcase. Sîntem hotărîţi ca în toată munca noastră să nu precupeţim nici un efort pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei, angajamente ce contribuie direct la obţinerea de noi realizări în toate sectoarele economiei naţionale. ŞTEFAN DURA strungar la întreprinderea „Electromotor“-Timişoara Alimentarea sondelor în foraj cu apă din puţuri proprii PITEŞTI — Pentru asigurarea apei necesare forării sondelor izolate de resursele naturale, în regiunea Argeş se aplică cu bune rezultate metoda alimentării cu apă din puţuri proprii. Acest procedeu elaborat de specialiştii Trustului de exploatări geologice Bucureşti constă în săparea cu instalaţiile de foraj a unui puţ pentru apă în beciul sondei la o adîncime de 50—80 m. Prin aplicarea acestei metode se reduce simţitor timpul de montaj şi punerea în funcţie a sursei de apă, precum şi cheltuielile de producție. După terminarea săpării sondei, instalația se poate folosi la o altă sondă de foraj (Agerpres). --o= /%* * MfSHP TM in In pi plină recoltare In holdele aurii ale gospodăriei de stat Balaciu, raionul Urziceni, situate pe platoul Bărăganului, mașinile agricole lucrează din plin Foto : N. scarlet ZIUA ŞI NOAPTEA In bArăgan Pe la amiază, cînd ne-am oprit la tarlalele gospodăriei de stat Borăneşti, aşezată pe prima terasă a Ialomiţei, mercurul termometrului se ridicase pină la 38 de grade la umbră. La început s-a tras o brazdă în lan cu combina. Apoi inginerul agronom Lenuţa Rusu, aprobator pentru loturile semincere, care eliberase cu cîteva ore înainte la Secţia Sion, primul act de recunoaştere a griului pentru sămînţă, a luat proba de umiditate. Constatîndu-se că şi griul din această sală a ajuns în faza de coacere, la indicaţia specialistului, cele 12 combine din brigăzile nr. 1 şi 2, aflate cu mult înainte la capul tarlalelor, au intrat în holde. Alexandru Raicu şi Ion Dumbravă, deţinător al insignei de fruntaş în întrecerea socialistă, se numără printre cei mai buni combineri. In cea de-a doua zi a recoltatului, mecanizatorii din gospodăria de stat Borăneşti, unitate care s-a situat anul trecut pe locul II în întrecerea socialistă pe ramură, au recoltat griul de pe mai bine de 200 de hectare. „In scopul obţinerii unui ritm susţinut la recoltatul păioaselor, a continuităţii în lucru , ne spune inginerul şef al gospodăriei de stat, V. Rusu — consiliul unităţii noastre a repartizat sarcini precise pe brigăzi, pe combine şi pe tractoare, urmărind în permanenţă felul cum sunt îndeplinite aceste îndatoriri. Pentru ca maşinile să funcţioneze cu randament maxim au fost luate din timp măsuri pentru ca eventualele defecţiuni ce se pot ivi la combine să se înlăture cu operativitate cu ajutorul atelierelor mobile. In timpul nopţii mecanizatorii din schimbul al doilea de pe tractoare execută arături de vară, iar alte două agregate lucrează la semănatul culturilor duble. Numai în prima noapte, după începerea recoltatului griului, după ce terenul a fost eliberat, un număr de zece tractoare au arat peste 30 de hectare. O mare atenţie am acordat-o transportului griului la bazele de recepţie". Păcat însă că în această unitate nu s-a asigurat chiar din prima zi a recoltatului un număr corespunzător de saltele pentru combine, pentru ca pleava să nu se irosească. La capul tarlalelor gospodăriei de stat din Borănești se întind holdele gospodăriei colective din comuna Bărcănești. O parte din brigăzile de cîmp se află acum la recoltatul orezului pe cele 48 de hectare. In punctul Salcîmii lui Chiroiu, inginerul agronom Mircea Emanoil și brigadierul Ion Pană stabilesc tocmai drumurile ce trebuie deschise în lanuri pentru ca a doua zi cele 9 combine, aduse din vreme aici, să lucreze în plin. Pentru a evita pierderile de recoltă, agronomul, membrii consiliului de conducere al gospodăriei colective și brigadierii de cîmp urmăresc zi de zi stadiul de coacere a griului pe fiecare sală pentru determinarea cu precizie a momentului începerii recoltării. Combinele argintii „navighează“ în marea de holde aurii nu numai aici, pe terasa Ialomiţei. Ele sînt prezente pretutindeni de-a lungul şi de-a latul Bărăganului. Zile de cules în Bărăgan, prilej de bucurii şi satisfacţii ale oamenilor care au lucrat cu hărnicie pămîntul, pentru rodul bogat al holdelor. VIOREL LUPU corespondentul „României libere“ iso.IA® AZI VA INF Primii oaspeţi la Costineşti CONSTANŢA. In tabăra studenţească de la Costineşti au sosit marţi primii oaspeţi. Au venit aici pentru a-şi petrece vacanţa la mare 800 de studenţi de la institutele : Medico-farmaceutic, Politehnic, Pedagogic şi Agronomic din Bucureşti, urmînd ca în zilele următoare prima serie să fie completată cu încă 400 de studenţi din alte centre universitare din ţară şi de peste hotare. (Agerpres). CESE mt 0* Anul XXII nr. 6128 4 pagini 20 bani Miercuri 1 iulie 1064 Participarea R. P. R. la expoziţia internaţională filatelică de la Marina di Massa La tradiţionala expoziţie internaţională filatelică de la Marina di Massa (Italia) care se deschide la 1 iulie, ţara noastră participă pentru a treia oară, cu o bogată colecţie, cuprinzînd toate cele 19 emisiuni filatelice ale anului 1963. Filateliştii români sunt prezenţi cu emisiunile filatelice consacrate marilor aniversări culturale — Thackeray, Delacroix, Verdi, Gheorghe Marinescu, Stanislavski ; importantelor construcţii ale socialismului din R.P. Română . Combinatul siderurgic de la Hunedoara, Termocentrala de la Brazi, Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, Combinatul pentru industrializarea lemnului de la Tg. Jiu, Uzina de produse sodice de la Govora, Fabrica de sticlă şi faianţă de la Sighişoara, precum şi timbre emise cu ocazia Congresului mondial al femeilor de la Moscova, zborului navelor cosmice sovietice Vostok-5 şi Vostok-6, campionatelor europene de volei de la Bucureşti, mărci poştale despre instituţii culturale, flora şi fauna R.P. Române. La ediţiile precedente ale expoziţiei, filateliștii români au ocupat locuri fruntașe. A început activitatea de vară la Palatul Pionierilor Marţi dimineaţă a început activitatea de vară la Palul Pionierilor din Capitală. După vernisajul expoziţiei intitulate „Recunoştinţei vie partidului nostru drag ‘, care cuprinde cele mai frumoase obiecte executate de pionieri din întreaga ţară, purtătorii cravatelor roşii şi-au disputat întîietatea la atletism, fotbal volei şi şah. în continuare, coruri şi orchestre pioniereşti au prezentat programe cultural-artistice. (Agerpres). SOLEMNITATEA INMlNARII DE ÎNALTE TITLURI ŞI ORDINE UNOR CADRE DIDACTICE Marţi, de Ziua învăţătorului, a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine, în marea sală de marmură se aflau învăţători şi profesori cu o bogată activitate, care au educat numeroase generaţii de oameni, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învăţămîntului în ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze intrarea în sală a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, exprimîndu-şi sentimentele de dragoste, recunoştinţă şi încredere faţă de partid şi guvern. Erau de faţă tovarăşii Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Costin Nădejde, adjunct al ministrului învăţămîntului. Se dă citire decretelor privind conferința titlului de „învăţător emerit, al Republicii Populare Romíne", „Profesor emerit al Republicii Populare Romíne“, „Ordinul Muncii“, clasa IlI-a şi „Medalia Muncii" unor învăţători şi profesori din învăţămîntul de cultură generală şi din învăţămîntul profesional şi tehnic. Rînd pe rînd, învăţători şi profesori primesc de la preşedintele Consiliului de Stat înaltele distincţii. Ei mulţumesc în cuvinte emoţionante conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru această înaltă preţuire a activităţii lor. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej care, din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri, a felicitat călduros pe învăţătorii şi profesorii cărora le-au fost conferite înaltele distincţii. Arătînd că ele exprimă marea preţuire pe care partidul şi guvernul o acordă învăţătorimii noastre, corpului didactic, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus : „Cine nu-şi aminteşte cu emoţie de învăţătorul care i-a pus întîia oară condeiul în mînă, l-a , învăţat , să scrie şi să citească, îndreptîndu-i primii paşi pe calea ştiinţei de carte. Desigur, părinţilor le este plăcut să se mindrească cu copiii lor. Dar acela care duce greul, acela care întîlneşte şi e chemat să modeleze caractere atît de diferite, firi atît de deosebite, este învăţătorul. Partidul şi guvernul, care au preţuit întotdeauna activitatea dumneavoastră didactică — a spus în continuare tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ■—■ au convingerea că şi în viitor cadrele didactice îşi vor îndeplini nobila lor misiune : de a pregăti omul de mîine, omul societăţii socialiste, omul societăţii comuniste. Nu mă îndoiesc că veţi fi la înălţimea acestei misiuni, încă o dată, din toată inima, vă felicit“. învăţătorii şi profesorii prezenţi la solemnitate au primit cu căldură şi entuziasm cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, învăţătorul emerit Teodor Boldea, din Galaţi, a spus „Mă uit la şirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd — ca proaspăt absolvent al şcolii normale — păşeam pentru prima dată pragul şcolii în care urma să lucrez, şcoală de ţară, improvizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mînă de copii slabi şi prost îmbrăcaţi, dar avînd în ochi licărul inteligenţei sănătoase, al dorinţei de a învăţa carte". Amintind în continuare marile greutăţi pe care Ie întîmpinau odinioară şcoala şi slujitorii ei, vorbitorul a spus : „Astăzi, eu şi colegii mei din regiunea Galaţi, ca şi cei de pe întregul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiţii cu totul noi. Localuri sănătoase, clase spaţioase, laboratoare, săli de sport şi atîtea altele, ne stau la dispoziţie. Asemenea condiţii de muncă, precum şi condiţiile de trai ce ne sunt asigurate prin grija partidului, faptul că astăzi învăţătorul se bucură de stimă şi apreciere sporesc elanul şi pasiunea învăţătorului în îndeplinirea nobilei sale misiuni. Oglindind griţa permanentă a partidului şi guvernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, recenta hotărîre a C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariilor constituie un imbold în munca noastră". „Distincţiile acordate nouă astăzi sînt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul şi guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou — a spus în cuvîntul său profesorul emerit Vasile Popeangă, de la Şcoala pedagogică din Arad. Eu lucrez într-o şcoală care formează viitori învăţători. Adeseori în clasă arătăm elevilor noştri cită deosebire există între munca şi viaţa omului de la catedră din anii noştri faţă de trecut. Arătînd că altă dată tinerii absolvenţi ar fi bătut drumurile în căutarea unui post în învăţămînt şi dacă l-ar fi găsit ar fi trebuit să lupte cu nenumărate greutăţi, vorbitorul a spus în continuare: „Astăzi, absolvenţii institutelor şi şcolilor pedagogice au locul asigurat în învăţămint, sunt aşteptaţi în şcoli cu căldură şi dragoste, sunt sprijiniţi să muncească şi să-şi înjghebeze viaţa in condiţii pe care noi nici nu le-am visat". în încheierea cuvîntului lor vorbitorii au mulţumit cu căldură partidului, guvernului şi personal tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru înalta apreciere, au asigurat în numele celor distinşi, a colegilor lor, că vor munci cu toate forţele pentru a-şi îndeplini misiunea încredinţată de partid, de a pregăti tineretul chemat să participe la opera măreaţă de construire a noii societăţi, de a-l educa în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului. La sfîrşitul solemnităţii conducătorii de partid şi de stat au ciocnit un pahar de şampanie cu cei prezenţi. In aplauzele entuziaste ale asistenţei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat celor distinşi sănătate, ani îndelungaţi de viaţă, noi succese în munca lor. (Agerpres) Aspect din timpul înmînării înaltelor distincţii A început recoltatul şi în regiunea Cluj TURDA (coresp. R.I.). In mai multe părţi ale raionului Turda grînele au început să dea în pîrgă. Colectiviştii din comuna Mihai Viteazu au trecut la recoltarea primelor hectare cultivate cu orz. In zilele următoare se prevede începerea lucrărilor de recoltare la grîu, cultură care de asemenea se află într-un stadiu avansat de vegetație. Au terminat praşila a lll-a IAŞI (coresp. R.I.). Folosind din plin forţele şi mijloacele de care dispun, lucrătorii şi mecanizatorii unităţilor aparţinînd Trusturilor Gostat Iaşi şi Bîrlad au terminat praşila a 3-a pe suprafeţele cultivate cu porumb, floarea soarelui, cartofi. De cîteva zile, la unele unități ale trustului Iași a început cea de a 4-a praşilă, lucrare care a fost executată pină în prezent pe mai mult de 1.500 hectare. Pentru activitate îndelungată şi merite deosebite, precum şi pentru contribuţia adusă în dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală şi a învăţămîntului profesional şi tehnic, s-a conferit: Titlul de „ÎNVĂŢĂTOR EMERIT AL REPUBLICII POPULARE ROMÍNE“ tovarăşilor : Grigore Asaftei — Şcoala de 8 ani Negoieşti-Fălticeni ; Augustin Ardelean — Şcoala de 8 ani Sanislău-Carei ; Petre Brînză — Şcoala de 8 ani nr. 10 — Constanţa ; Ion Birghilă — Şcoala de 8 ani Curcani-Olteniţa ; Ana Bojiţă — Şcoala de 8 ani nr. 2 — Sebeş; Teodor Bolea — Şcoala de 8 ani nr. 20 — Galaţi ; Florica Bratu — Şcoala de 8 ani Armeni-Sibiu ; Iosif Bertalan —•' Şcoala de 8 ani nr. 1 — Timişoara’; Vasile Bratu — Şcoala de 8 ani Poenari Apostoli-Ploieşti; Ion Bîldea — Şcoala Medie-Simeria ; Gh. Ciocîrlău —• şeful secţiunii învăţămînt — Hîrşova ; Constantin Chiată — Şcoala Elementară de Muzică și Artă — Tg. Jiu ; Alexandrina Costea — Şcoala de 8 ani Bascovi (Continuare In pag. 3-a) PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE DE CĂTRE NOUL AMBASADOR AL R. D. VIETNAM IN R. P. ROMINĂ Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Română, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a primit marţi pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Vietnam la Bucureşti, Hoang Tu, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. (Continuare în pag. 3-a) ■■OO. 1 9 00. Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Apostol, va face o vizită in Austria La invitaţia vicecancelarului Republicii Austria, dr. Bruno Pittermann, prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gheorghe Apostol, însoţit de vicepreşedintele Consiliului de Miniștri, Constantin Tuzu, va face o vizită în Austria între 6—11 iulie a.c. Aceasta constituie răspunsul la vizita făcută de vicecancelarul Austriei în R. P. Romînă în luna aprilie.