Romînia Liberă, septembrie 1964 (Anul 22, nr. 6182-6207)
1964-09-01 / nr. 6182
Proletari din toate ţările, uniţi-vă f minin libera ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XX, nr. 6182 4 pagini — 20 bani Marti 1 septembrie 1064 Ieri s-au deschis lucrările celui de-al VIII-lea CONGRES INTERNATIONAL DE ŞTIINŢA SOLULUI In sala Palatului R.P. Romane au început luni dimineaţa, lucrările celui de-al VIII-lea Congres internatnal de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşură inartre 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1.200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători ştiinţifici, conducători de institute de cercetări şi departamente, — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei internaţionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Româno, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Române, Ştefan Bălan, ministrul Invăţămîntului, Mihai Suder, ministrul Economiei Forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R.P. Române, preşedintele Comitetului de organizare al celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cît şi prim însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică , internaţională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experienţă între specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la ■progresul ştiinţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv.I consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia ,nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia ; imense suprafeţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămintului. Sîntem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră — important for de colaborare internaţională în domeniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în instituţii de cercetare, învăţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţionale, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura de-plina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundenţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin indiguiri şi desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cît mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înaltă consideraţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările,, ca factor de întărire a colaborării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale, (aplauze), îmi exprim convingerea că lucrările acestui congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace“, vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (aplauze puternice). ★ Au luat, de asemenea, cuvîntul, acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh. Ionescu Siseşti, din partea oamenilor de ştiinţă din R.P. Română, prof. dr. Richard Bradfield de la Universita(Continuare în pag. 3-a) Hala nouă a forjei din Reşiţa Foto : NICU VASILE EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE A R.P. ROMINE Standul industriei de pielărie şi încălţăminte din cadrul Expoziţiei realizărilor economiei naţionale atrage zilnic numeroşi vizitatori. Cît de mult s-a dezvoltat această ramură a industriei uşoare în cei 20 de ani de la eliberarea patriei, rezultă din faptul că în anul 1964 în numai nouă săptămîni se realizează producţia întregului an 1938. In interviul acordat redactorului nostru Elena Pavelescu, inginerul ION DUMITRESCU, director general al industriei de pielărie-încălţăminte-cauciuc din Ministerul Industriei Uşoare ne-a informat despre produsele prezentate la expoziţie. — Vă rugăm să ne vorbiţi despre noutăţile prezentate de industria pielărie-încălţăminte la standul rezervat eî. — Standul industriei noastre oglindeşte atît succesele obţinute cît şi linia pe care o urmează în dezvoltarea sa. S-au expus articole ce se află în producţia curentă ca şi noi creaţii destinate colecţiei care în cea mai mare parte va fi prezentată la contractările pentru primul semestru al anului viitor. In crearea noilor articole s-a ţinut seama de cerinţele modei pentru fiecare sezon în parte şi în mod deosebit de faptul ca nivelul calitativ al produselor să fie în pas cu exigenţele crescînde ale cumpărătorilor. Privind modelele din standul de încălţăminte pentru femei observăm linia nouă, calapoade cu vîrful prelungit, aplatizat în format care mic, puţin rotunjit şi cu bomben moale. Feţele au o croială decupată lateral cu căputele puţin mai înalte şi închise. Formatul tocului este mai lat cu muchii pe suprafaţa laterală, iar baza lui este executată în diverse forme geometrice (romb, pătrat, dreptunghi). Tocurile sunt îmbrăcate cu secţiuni din şuviţe de talpă dînd impresia că este confecţionat din flocuri de talpă. Dintre sortimentele noi realizate remarcăm încălţămintea de lux cu feţe din piei metalizate, creaţie a întreprinderii „Dîmboviţa“ Bucureşti şi încălţămintea cu feţe din plasă telon sau relon combinat cu piei netede sau lac, realizate de întreprinderea „Victoria“ Timişoara. Pentru sezonul de vară la întreprinderea „Dîmboviţa“ s-au creat diferite modele de sandale din p.v.c. metalizat, iar pentru perioada de iarnă s-au realizat la întreprinderea de pielărie şi încălţăminte Cluj, „Modern“ Timişoara şi „Crişul“ Oradea, ghete şi cizmuliţe cu toc înalt pentru femei. Cizmuliţele sunt de diferite înălţimi, pînă la genunchi, cu ornamentaţii pe carîmb, iar în interior sunt căptuşite cu blană sau imitaţie de blană în mai multe culori şi desene. Noutatea pantofilor destinaţi sezonului rece o constituie vîrful şi ştaiful moale şi tocul de 3—5 cm. In ce priveşte coloritul, anul viitor vor predomina culorile alb, maron închis, negru, bordo. Pentru bărbaţi s-au prezentat modele noi de încălţăminte realizate pe calapoade cu vîrfurile rotunjite sau care mare aplatizat, cu feţele puţin mai înalte în faţă şi închise tip mocasin şi cu vîrfurile şi ştaifurile moi. Tocurile la încălţămintea pentru bărbaţi sunt mici şi mai înalte. Prezentăm la expoziţie sortimente noi de pantofi cu feţe presate, împletituri, pantofi extraflexibili, ghete galoşate cu talpa vulcanizată şi altele. La încălţămintea pentru copii s-au creat sortimente noi pe calapoade cu formate rotunde şi care mare. Prin(Continuare în pag. 3-a) Standul industriei de pielărie-incăltăminte COMUNICAT în conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R. P. R. şi R. S. F. I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. ' ■ QO' ........ — DESFĂȘURAREA MUNCILOR AGRICOLE BACĂU (coresp. R. I.). — In raioanele din sudul regiunii Bacău, unde porumbul a ajuns în faza de lapteceară, lucrările de însilozare a furajelor sunt în toi. Pentru executarea în termen optim a lucrărilor de însilozare, S.M.T.-urile au fost înzestrate cu 30 de combine noi pentru recoltat şi însilozat furaje. In multe gospodării colective în afară de porumb sunt însilozate şi alte plante furajere. Astfel, alături de 370 tone de porumb, colectiviştii din raionul Bacău au însilozat cca. 600 tone diferite plante furajere. In întreaga regiune au fost însilozate pînă acum peste 20 000 tone furaje. * CONSTANŢA — In regiunea Dobrogea s-a terminat recoltatul fasolei în cultură pură, cultivată anul acesta pe o suprafaţă de peste 2 900 ha şi se apropie de sfîrşit strînsul recoltei de fasole pe cele peste 90 000 ha cultivate intercalat printre porumb. Această lucrare a fost terminată în raioanele Tulcea, Istria, Negru Vodă. Din cultură intercalată colectiviştii din această parte a ţării vor realiza anul acesta o producţie suplimentară de cel puţin 500 vagoane fasole. ★ BAIA MARE (coresp. R. I.). Muncind cu multă însufleţire mecanizatorii şi colectiviştii din regiunea Maramureş au terminat arăturile de vară pe toate cele aproape 68 000 hectare. Odată cu arăturile ei au încorporat în sol şi 7 500 tone îngrăşăminte naturale şi chimice. Totodată, pe 5 000 hectare terenuri podzolice cu aciditate pronunţată s-au aplicat importante cantităţi de amendamente calcaroase. In prezent, în toate unităţile agricole se face condiţionarea seminţelor care a fost asigurată din soiurile care au dat cele mai mari producţii şi se trimit probele la laboratorul regional de controlat semințe. Azi vă informăm despre: Cabluri din materiale plastice pentru telecomunicaţii In lucrările de telecomunicaţii au început să fie utilizate pentru prima dată în ţară, cabluri din materiale plastice produse de fabrica de cabluri şi materiale electroizolante din Bucureşti. Ele se întrebuinţează la reţelele subterane telefonice, de radioficare şi în instalaţiile telegrafice. Faţă de cablurile izolate în hîrtie, cauciuc, mătase, bumbac şi plumb, care se foloseau pînă acum, noile produse din materiale plastice sunt mai ieftine şi au o izolaţie mai bună. De asemenea, ca urmare a montării acestor cabluri cu mijloace mecanizate, durata de instalare a lor s-a micşorat simţitor. Dată fiind eficacitatea noilor produse, specialiştii din telecomunicaţii se preocupă de extinderea lor. (Agerpres). Noi unităţi de alimentaţie publică Dîndu-se curs cerinţelor consumatorilor, în Capitală — concomitent cu darea în folosinţă a noi blocuri în diferite cartiere — s-au luat măsuri pentru deschiderea unor noi unităţi de alimentaţie publică. Astfel, după darea în folosinţă a unui restaurant pe Şos. Giurgiului şi a braseriei „Mioriţa“, cu 400 locuri, în parcul Herăstrău, în prezent se află în finisaj cite un restaurant şi o bucătărie de bloc pe Şos. Mihai Bravu colţ cu Şos. Iancului şi pe str. Const. Brîncoveanu (cartierul Olteniţei), precum şi bufetele moderne pe Şos. Mihai Bravu colţ cu str Matei Voievod, pe Bd. Dimitrov şi pe str. Serg. Niţu Vasile. Pînă la sfîrşitul acestui an, vor fi efectuate lucrări de modernizare la crama „Carul cu vin“ şi la restaurantele „Universităţii“, „Pescarul“, „Cişmigiu“ şi „Feroviarul“. Extinderea instalaţiilor de centralizare electrodinamică BRAŞOV. (Agerpres) — La staţia C.F.R. Bartolomeu şi Timişul de Sus din regiunea Braşov au intrat în funcţiune două instalaţii de centralizare electrodinamică. Acestea permit impiegaţilor de mişcare să dirijeze de la un pupitru de comandă întreaga activitate — primirea, expedierea, descompunerea şi compunerea trenurilor. Instalaţiile sporesc capacitatea de trafic şi prelucrarea staţiilor, siguranţa circulaţiei şi contribuie la creşterea productivităţii muncii feroviarilor. In acelaşi, timp, se reduce timpul de imobilizare a materialului rulant şi preţul de cost al transporturilor. Descoperiri arheologice PITEŞTI (Agerpres) — Cercetătorii Institutului de arheologie al Academiei R.P. Române, în colaborare cu arheologii muzeului regional Argeş au continuat în această vară lucrările de cercetare pe şantierele deschise în anii trecuţi. In aşezarea dacilor liberi (cictura Chilia) datată din secolul III e.n., situată în islazul satului Tudor Vladimirescu din comuna Mătăsaru, au descoperit in bordeiele folosite ca locuinţe, ceramică, ace de fibulă, catarame, cărbune, adăposturi pentru animale, fusaiole, topoare metalice, perle, arme de luptă şi alte obiecte. Tot în această aşezare au fost scoase la iveală locuinţe de suprafaţă, iar în apropierea bordeielor au fost identificate peste 40 de gropi in care se păstrau proviziile de alimente. Ultimele ştiri sportive Jucătorii de tenis de cîmp, Ion Ţiriac şi Petre Mărmureanu au plecat în R. S. F. Iugoslavia pentru a lua parte la o serie de turnee internaţionale care se vor desfăşura între 2 şi 20 septembrie la Ljubljana, Split, Dubrovnik şi Opatija. Cum va fi vremea ? sff.. Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septem- aeem brie se anunţă următorul timp probabil : Vreme în general frumoasă, cu cer variabil. Vor cădea averse izolate, mai ales la începutul intervalului. Temperatura uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 6 la 16 grade, iar maximele între 17 la 27 grade. OO PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. P. CHINEZE Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R.P. Chineze, care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte : Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Liu Ianou, membru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct a, ministrului apărării naţionale, Li Cian, adjunct al ministrului comerţului exterior, Hou De-ban, adjunct al ministrului industriei chimnice, membru al Academiei de ştiinţe din China, şi Liu Fan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne şi R.P. Chineze. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de ■ Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres). La plecare, pe aeroport * * De pe bordul avionului, conducătorul delegaţiei chineze a adresat următoarea telegramă : Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dragi tovarăşi, In momentul cînd părăsim pămîntul frumoasei dv., ţări, permiteţi-mi ca în numele tuturor membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze să exprim încă o dată cordiale mulţumiri dv. şi prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat al R. P. Romíné şi Consiliului , de Miniştri al R. P. Romíné, precum şi ospitalierului popor romín. In timpul şederii sale în România, delegaţia noastră s-a bucurat de o primire caldă şi prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindeşte prietenia frăţească profundă şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român. Prin participarea la festivităţile consacrate celei de-a 20-a aniversări a eliberării Romîniei şi prin vizitele făcute, noi am căpătat o impresie adîncă despre lupta eroică şi realizările uriaşe pe care le-a obţinut poporul romín sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín. Urez poporului romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, să obţină şi pe mai departe realizări şi mai strălucite în construcţia socialistă. Vă doresc sănătate dv. personal şi celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a Romîniei. LI SIEN-NIEN Conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. D. VIETNAM Luni ,dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R.D. Vietnam care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Naţionale, conducătorul delegaţiei, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socialist, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang T , ambasadorul R. D. Vietnam la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíne şi R.D. Vietnam. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., generalcolonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Simion, şef de secţie la C.C. al P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. D. Vietnam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres). La plecare, pe aeroport