Romînia Liberă, septembrie 1964 (Anul 22, nr. 6182-6207)

1964-09-01 / nr. 6182

Proletari din toate ţările, uniţi-vă f­ minin libera ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XX, nr. 6182 4 pagini — 20 bani Marti 1 septembrie 1064 Ieri s-au deschis lucrările celui de-al VIII-lea CONGRES INTERNATIONAL DE ŞTIINŢA SOLULUI In sala Palatului R.P. Romane au început luni dimineaţa, lucrările ce­lui de-al VIII-lea Congres interna­tnal de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşură ina­rtre 31 august şi 9 septembrie, parti­cipă peste 1.200 de specialişti — oa­meni de ştiinţă cu reputaţie mon­dială, profesori, cercetători ştiinţi­fici, conducători de institute de cer­cetări şi departamente, — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte re­prezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei interna­ţionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducă­tori ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Româno, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşe­dinţi ai Consiliului de Miniştri, Mi­­hai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgu­­lescu, preşedintele Academiei R. P. Române, Ştefan Bălan, ministrul In­­văţămîntului, Mihai Suder, mini­strul Economiei Forestiere, Gheor­ghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R.P. Române, preşedintele Comitetu­lui de organizare al celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consi­liului de Stat şi al guvernului Re­publicii Populare Române, o căldu­roasă urare de bun venit eminen­ţilor reprezentanţi ai ştiinţei solu­lui din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe­ care avem cinstea de a-l găzdui în Ca­pitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci con­tinente, constituie prin amploarea participării, cît şi prim însemnăta­tea problemelor în dezbatere, o im­portantă manifestare ştiinţifică , in­ternaţională. Este neîndoielnic că a­­cest vast schimb de experienţă în­tre specialişti cu înaltă competen­ţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la ■progresul ştiinţei, în interesul ome­nirii. Problema fundamentală căreia dv.­I consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia ,nu numai a cadrelor de speciali­tate, ci este urmărită cu viu inte­res şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea ali­mentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile o­­mului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fe­nomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia ; imense suprafeţe de te­renuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei popu­laţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridi­carea economică a regiunilor sub­dezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţi­­fice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămintului. Sîntem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deo­sebită însemnătate aduce activita­tea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră — impor­tant for de colaborare internaţio­nală în domeniul ştiinţelor agrico­le. Studiile întreprinse pentru cu­noaşterea complexă a solului şi sta­bilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cerce­tările efectuate într-o serie de pro­bleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, con­tribuţia substanţială adusă la ela­borarea hărţii solurilor lumii, pre­cum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, mem­bru fondator al Asociaţiei Interna­ţionale de Ştiinţă a Solului, iniţia­tor al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dez­voltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în instituţii de­ cercetare, învăţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiş­tilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţi­nute de poporul nostru în dome­niul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preo­cupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţio­nale, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agricultu­rii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi dispo­nibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reor­ganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă produc­tivitate şi eficienţă economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii in­dustriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimi­zare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mij­loacele prin care vom asigura de-­­­plina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, ca­pabilă să asigure o abundenţă de pro­duse agricole. Un obiect de permanentă preocu­pare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utili­zarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi comba­terea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile su­puse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sără­­turate, aducerea în circuitul agricol prin indiguiri şi desecări a pămîntu­­rilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea ca­drelor de specialişti de toate cate­goriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pen­tru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pen­tru îmbunătăţirea conducerii cerce­tărilor şi legarea cît mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., pre­ţioasa activitate pe care o desfăşu­raţi se bucură de o înaltă considera­ţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea ac­tivitate este legată organic, indiso­lubil, de menţinerea păcii — dezi­derat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările,, ca factor de întărire a cola­borării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbo­găţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale, (aplauze), îmi exprim convingerea că lucră­rile acestui congres, care se desfă­şoară sub lozinca „Pîine şi pace“, vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zile­lor noastre — pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (aplauze pu­ternice). ★ Au luat, de asemenea, cuvîntul, acad. prof. Nicolae Cernescu, preşe­dintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh. Io­­nescu Siseşti, din partea oamenilor de ştiinţă din R.P. Română, prof. dr. Richard Bradfield de la Universita­(Continuare în pag. 3-a) Hala nouă a forjei din Reşiţa Foto : NICU VASILE EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE A R.P. ROMINE Standul industriei de pielărie şi încălţăminte din cadrul Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a­­trage zilnic numeroşi vizitatori. Cît de mult s-a dezvoltat această ramură a industriei uşoare în cei 20 de ani de la eliberarea patriei, rezul­tă din faptul că în anul 1964 în nu­mai nouă săptămîni se realizează producţia întregului an 1938. In interviul acordat redactorului nostru Elena Pavelescu, inginerul ION DUMITRESCU, director gene­ral al industriei de pielărie-încălţă­­minte-cauciuc din Ministerul Indus­triei Uşoare ne-a informat des­pre produsele prezentate la expo­ziţie. — Vă rugăm să ne vorbiţi despre noutăţile prezentate de industria pielărie-încălţăminte la standul rezervat eî. — Standul industriei noastre o­­glindeşte atît succesele obţinute cît şi linia pe care o urmează în dez­voltarea sa. S-au expus articole ce se află în producţia curentă ca şi noi creaţii destinate colecţiei care în cea mai mare parte va fi prezentată la contractările pentru primul semes­tru al anului viitor. In crearea noi­lor articole s-a ţinut seama de ce­rinţele modei pentru fiecare sezon în parte şi în mod deosebit de fap­tul ca nivelul calitativ al produselor să fie în pas cu exigenţele cres­­cînde ale cumpărătorilor. Privind modelele din standul de încălţămin­te pentru femei observăm linia nouă, calapoade cu vîrful prelungit, aplatizat în format care mic, puţin rotunjit şi cu bomben moale. Feţele au o croială decupată lateral cu că­­putele puţin mai înalte şi închise. Formatul tocului este mai lat cu muchii pe suprafaţa laterală, iar baza lui este executată în diverse forme geometrice (romb, pătrat, dreptunghi). Tocurile sunt îmbrăca­te cu secţiuni din şuviţe de talpă dînd impresia că este confecţionat din flocuri de talpă. Dintre sorti­mentele noi realizate remarcăm în­călţămintea de lux cu feţe din piei metalizate, creaţie a întreprinderii „Dîmboviţa“ Bucureşti şi încălţă­mintea cu feţe din plasă telon sau relon combinat cu piei netede sau lac, realizate de întreprinderea „Vic­toria“ Timişoara. Pentru sezonul de vară la întreprinderea „Dîmboviţa“ s-au creat diferite modele de sanda­le din p.v.c. metalizat, iar pentru perioada de iarnă s-au realizat la întreprinderea de pielărie şi încăl­ţăminte Cluj, „Modern“ Timişoara şi „Crişul“ Oradea, ghete şi cizmuliţe cu toc înalt pentru femei. Cizmuli­­ţele sunt de diferite înălţimi, pînă la genunchi, cu ornamentaţii pe ca­­rîmb, iar în interior sunt căptuşite cu blană sau imitaţie de blană în mai multe culori şi desene. Noutatea pantofilor destinaţi sezonului rece o constituie vîrful şi ştaiful moale şi tocul de 3—5 cm. In ce priveşte co­loritul, anul viitor vor predomina culorile alb, maron închis, negru, bordo. Pentru bărbaţi s-au prezentat mo­dele noi de încălţăminte realizate pe calapoade cu vîrfurile rotunjite sau care mare aplatizat, cu feţele puţin mai înalte în faţă şi închise tip mocasin şi cu vîrfurile şi ştaifu­rile moi. Tocurile la încălţămintea pentru bărbaţi sunt mici şi mai înal­te. Prezentăm la expoziţie sortimen­te noi de pantofi cu feţe presate, împletituri, pantofi extraflexibili, ghete galoşate cu talpa vulcanizată şi altele. La încălţămintea pentru copii s-au creat sortimente noi pe calapoade cu formate rotunde şi care mare. Prin­(Continuare în pag. 3-a) Standul industriei de pielărie-incăltăminte COMUNICAT în conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Ro­mâne şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind con­struirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R. P. R. şi R. S. F. I. s-au înţeles ca în ziua de 7 sep­tembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivi­tatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. ' ■ QO' ........ — DESFĂȘURAREA MUNCILOR AGRICOLE BACĂU (coresp. R. I.). — In raioa­nele din sudul regiunii Bacău, unde porumbul a ajuns în faza de lapte­­ceară, lucrările de însilozare a fu­rajelor sunt în toi. Pentru executarea în termen op­tim a lucrărilor de însilozare, S.M.T.-urile au fost înzestrate cu 30 de combine noi pentru recoltat şi în­­silozat furaje. In multe gospodării colective în afară de porumb sunt însilozate şi alte plante furajere. Astfel, alături de 370 tone de po­rumb, colectiviştii din raionul Bacău au însilozat cca. 600 tone diferite plante furajere. In întreaga regiune au fost însilozate pînă acum peste 20 000 tone furaje. * CONSTANŢA — In regiunea Do­­brogea s-a terminat recoltatul fa­solei în cultură pură, cultivată anul acesta pe o suprafaţă de peste 2 900 ha şi se apropie de sfîrşit strînsul recoltei de fasole pe cele peste 90 000 ha cultivate intercalat printre po­rumb. Această lucrare a fost terminată în raioanele Tulcea, Istria, Negru Vodă. Din cultură intercalată colec­tiviştii din această parte a ţării vor realiza anul acesta o producţie su­plimentară de cel puţin 500 vagoa­ne fasole. ★ BAIA MARE (coresp. R. I.).­­ Muncind cu multă însufleţire meca­nizatorii şi colectiviştii din regiunea Maramureş au terminat arăturile de vară pe toate cele aproape 68 000 hectare. Odată cu arăturile ei au în­corporat în sol şi 7 500 tone îngră­şăminte naturale şi chimice. Tot­odată, pe 5 000 hectare terenuri­ pod­­zolice cu aciditate pronunţată s-au aplicat importante cantităţi de a­­mendamente calcaroase. In prezent, în toate unităţile agricole se face condiţionarea seminţelor care a fost asigurată din soiurile care au dat cele mai mari producţii şi se trimit probele la laboratorul regional de controlat semințe. Azi vă informăm despre: Cabluri din materiale plastice pentru telecomunicaţii In lucrările de telecomunicaţii au început să fie utilizate pentru prima dată în ţară, cabluri din materiale plastice produse de fabrica de cabluri şi materiale electroizolante din Bucu­reşti. Ele se întrebuinţează la reţelele subterane telefonice, de radioficare şi în instalaţiile telegrafice. Faţă de ca­blurile izolate în hîrtie, cauciuc, mă­tase, bumbac şi plumb, care se folo­seau pînă acum, noile produse din materiale plastice sunt mai ieftine şi au o izolaţie mai bună. De asemenea, ca urmare a montării acestor cabluri cu mijloace mecanizate, durata de in­stalare a lor s-a micşorat simţitor. Dată fiind eficacitatea noilor produ­se, specialiştii din telecomunicaţii se preocupă de extinderea lor. (Ager­­pres). Noi unităţi de alimentaţie publică Dîndu-se curs cerinţelor consuma­torilor, în Capitală — concomitent cu darea în folosinţă a noi blocuri în diferite cartiere — s-au luat măsuri pentru deschiderea unor noi unităţi de alimentaţie publică. Astfel, după darea în folosinţă a unui restaurant pe Şos. Giurgiului şi a braseriei „Mioriţa“, cu 400 locuri, în parcul Herăstrău, în prezent se află în finisaj cite un restaurant şi o bucătărie de bloc pe Şos. Mihai Bravu colţ cu Şos. Iancului şi pe str. Const. Brîncoveanu (cartierul Olteniţei), pre­cum şi bufetele moderne pe Şos. Mi­hai Bravu colţ cu str Matei Voievod, pe Bd. Dimitrov şi pe str. Serg. Niţu Vasile. Pînă la sfîrşitul acestui an, vor fi efectuate lucrări de modernizare la crama „Carul cu vin“ şi la restauran­tele „Universităţii“, „Pescarul“, „Ciş­­migiu“ şi „Feroviarul“. Extinderea instalaţiilor de centralizare electrodinamică BRAŞOV. (Agerpres) — La staţia C.F.R. Bartolomeu şi Timişul de Sus din regiunea Braşov au intrat în func­ţiune două instalaţii de centralizare electrodinamică. Acestea permit im­piegaţilor de mişcare să dirijeze de la un pupitru de comandă întreaga activitate — primirea, expedierea, descompunerea şi compunerea trenu­rilor. Instalaţiile sporesc capacitatea de trafic şi prelucrarea staţiilor, sigu­ranţa circulaţiei şi contribuie la creş­terea productivităţii muncii feroviari­lor. In acelaşi, timp, se reduce timpul de imobilizare a materialului rulant şi preţul de cost al transporturilor. Descoperiri arheologice PITEŞTI (Agerpres) — Cercetătorii Institutului de arheologie al Acade­miei R.P. Române, în colaborare cu arheologii muzeului regional Argeş au continuat în această vară lucrările de cercetare pe şantierele deschise în anii trecuţi. In aşezarea dacilor liberi (cictura Chilia) datată din secolul III e.n., situată în islazul satului Tudor Vladimirescu din comuna Mătăsaru, au descoperit in bordeiele folosite ca locuinţe, ceramică, ace de fibulă, ca­­tarame, cărbune, adăposturi pentru a­­nimale, fusaiole, topoare metalice, perle, arme de luptă şi alte obiecte. Tot în această aşezare au fost scoase la iveală locuinţe de suprafaţă, iar în apropierea bordeielor au fost identi­ficate peste 40 de gropi in care se păstrau proviziile de alimente. Ultimele ştiri sportive Jucătorii de tenis de cîmp, Ion Ţiriac şi Petre Mărmureanu au ple­cat în R. S. F. Iugoslavia pentru a lua parte la o serie de turnee internaţionale care se vor desfăşu­ra între 2 şi 20 septembrie la Lju­­bljana, Split, Dubrovnik şi Opatija. Cum va fi vremea ? sff.. Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septem- aeem brie se anunţă ur­­­­mătorul timp pro­babil : Vreme în general frumoasă, cu cer variabil. Vor cădea averse izolate, mai ales la începutul interva­­lului. Temperatura uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 6 la 16 grade, iar maximele între 17 la 27 grade. O­O PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. P. CHINEZE Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R.P. Chineze, care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte : Li Sien-nien, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P. C. Chinez, vicepre­mier al Consiliului de Stat, condu­cătorul delegaţiei, Liu Ianou, mem­bru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct a­, ministrului apărării naţionale, Li Cian, adjunct al ministrului comer­ţului exterior, Hou De-ban, adjunct al ministrului industriei chimnice, membru al Academiei de ştiinţe din China, şi Liu Fan, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drape­lele de stat ale R. P. Romíne şi R.P. Chineze. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşul Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Con­siliului de ■ Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Con­stantin Lăzărescu şi Andrei Păcura­­ru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutovea­­nu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romî­nă, precum şi membrii ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au sa­lutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor dele­gaţiei flori. (Agerpres). La plecare, pe aeroport * * De pe bordul avionului, conducătorul delegaţiei chineze a adresat următoarea telegramă : Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Dragi tovarăşi, In momentul cînd părăsim pămîntul frumoasei dv., ţări, permite­­ţi-mi ca în numele tuturor membrilor delegaţiei de partid şi guverna­mentale chineze să exprim încă o dată cordiale mulţumiri dv. şi prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat al R. P. Romíné şi Consiliului , de Miniştri al R. P. Romíné, precum şi ospitalierului popor romín. In timpul şederii sale în România, delegaţia noastră s-a bucurat de o primire caldă şi prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindeşte prietenia frăţească profundă şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român. Prin participarea la festivităţile consacrate celei de-a 20-a aniver­sări a eliberării Romîniei şi prin vizitele făcute, noi am căpătat o im­presie adîncă despre lupta eroică şi realizările uriaşe pe care le-a obţinut poporul romín sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín. Urez poporului romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, să obţină şi pe mai departe realizări şi mai strălucite în cons­trucţia socialistă. Vă doresc sănătate dv. personal şi celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a Romîniei. LI SIEN-NIEN Conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. D. VIETNAM Luni ,d­imineaţa a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R.D. Vietnam care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consi­liului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Bi­roului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vice­preşedinte al Comitetului Perma­nent al Adunării Naţionale, condu­cătorul delegaţiei, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socia­list, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang T­ , ambasadorul R. D. Vietnam la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate dra­pelele de stat ale R.P. Romíne şi R.D. Vietnam. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăză­rescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general­­colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Constantin Simion, şef de secţie la C.C. al P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romî­nă, precum şi membrii ambasadei R. D. Vietnam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au sa­lutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delega­ţiei flori. (Agerpres).­ ­ La plecare, pe aeroport

Next