Scânteia, decembrie 1946 (Anul 3, nr. 692-714)
1946-12-01 / nr. 692
DE CE TREBUE ETATIZATA Ücmccs Naiionanä Unul dintre primele proecte de legi care vor fi aduse în desbaterea noului Parlament este acela privitor la etatizarea Băncii Naonale a României. Aleşii poporului vor fi chemaţi, prin aceasta, să se pronunţe asupra uneia din cele mai importante reforme preconizate de platformaprogram a Blocului Partidelor Democrate. Căci de etatizarea institutului d® emisiune depinde în mai mare măsură realizarea în bune condiţiuni a întregului program de refacere şi desvolta- re economică, alcătuit de partidele care formează guvernul actual. De etatizarea Băncii Naţionale se leagă direct toate măsurile prin care se vor asigura bazele consolidării economice şi financiare a ţării, bazele prosperităţii viitoare a poporului român. De ce această importanţă deosebită a etatizării institutului nostru de emisiune? Fiindcă Banca Naţională, prin funcţiunile ce îndeplineşte şi prin misiunea pe care o are, constitue o poziţie-cheie, o adevărată inimă a vieţii economice. Deţinând monopolul emisiunii de bancnote, Banca Naţională distribue tuturor sectoarelor economice, pe calea creditelor, mijloacele băneşti de care acestea au nevoie pentru înlesnirea schimburilor de mărfuri şi servicii. Situată în centrul vieţii economice, Banca Naţională pompează în cele mai îndepărtate ramuri de activitate economică sângele înviorător al creditelor, hrănind astfel celulele cele mai diferite ale organismului economic al ţării. Banca Naţională finanţează toate activităţile productive. Ea împrumută — direct sau prin instituţii speciale ori bănci particulare — sumele necesare întreprinzătorilor mari şi mici pentru a cumpăra maşini şi instalaţiuni, ea le pune la dispoziţie fonduri pentru aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare, ea ajută pe agricultori, pe comercianţi, pe meseriaşi, pentru ca aceştia să-şi continue şi să-şi dezvolte activitatea. Ea finanţează importul şi exportul, ea finanţează marile lucrări de interes obştesc, ea finanţează întreaga viaţă economică a ţării. De felul cum mânueşte Banca Naţională robinetul creditelor, de felul cum îndrumează aceste credite de felul cum gospodăreşte emisiunea de bancnote, depinde în mare măsură bunul mers, înflorirea cu ruma vieţii economice. Căci după cum lipsa de credite paralizează toate activităţile productive şi deci provoacă deftânătăţî nn bunul mers al încasărilor Statului, tot astfel excesul de credite, acordate cu uşurinţă de institutul de emisiune şi utilizate în scopuri neeconomice, conduce la inflaţie, la prăbuşirea monetei şi la desorganizarea finanţelor publice. S-a spus — şi pe drept cuvânt— că Banca Naţională constitue una din cele mai importante pârghii ale vieţii economice şi financiare, fiindcă prin robinetul emisiunii, că comandă poziţia monetei, iar prin robinetul creditelor stăpâneşte toate activităţile economice. Dar cine deţinea până acum această pârghie? Cine stăpânea, prin Banca Naţională, întreaga viaţă economică? Cine dicta asupra monetei? Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că Banca Naţională a fost din totdeauna o citadelă financiară a elicei brătieniste reacţionare, care şi astăzi ar vrea s-o păstreze, ca o „poziţie, aridi“, în inima vieţii economice, pentru a putea dicta mai departe asupra economiei româneşti, pentru a sabota măsurile economice ale guvernului şi a împiedeca refacerea economică a ţării. De aceea „teoreticienii“ reacţionari se agaţă cu disperare de tot felul de pretexte, încercând să combată — fără a putea aduce argumente serioase — hotărârea de etatizare a institutului de emisiune. Adevărul este că numai prin etatizarea Băncii Naţionale, adică prin trecerea în mâinile Statului a acestei pârghii a vieţii economice şi financiare, se va putea obţine un control efectiv asupra producţiei şi distribuţiei mărfurilor, asupra mecanismului de bază al vieţii economice, întreaga viaţă economcă va putea fi mai lesne îndrumată aşa cum cer interesele ţării. Creditul va putea fi îndrumat fără împiedecare către activităţile economice productive, către operaţiuni utile de import. Se va înlesni asigurarea de credite ieftine pentru industriaşi, agricultori, meseriaşi, comercianţi. Fluctuarele dăunătoare ale aurului şi devizelor vor putea fi combătute cu mai multă eficacitate. Se vor creea în felul acesta condiţiuni obiective pentru sporirea producţiei şi înfrângerea speculei şi sabotajului în toate domeniile, pentru întărirea monetei prin lichidarea inflaţiei, pentru însănătoşirea finanţelor publice. Cu creditul reorganizat, cu o monetă stabilă, cu finanţe publice sănătoase, platforma-program va putea fi realizată în toate amănuntele ei, asigurând bunăstarea poporului şi înflorirea firii. Iată de ce Banca Naţională trebue etatizată1 Tudkw Savin liic Comitelui Central al Pontierul Comunist Roman MARE940.fll.OI IOSIF BROZ TITO BELARAD-IUCOBLAVIA Cu ocazia aniversării unui om de la proclamarea Repellicii Populare Federative Iugoslave, C. C. al P. C. R. vă transmite călduroase felicitări D-voastră personal și popoarelor eroice din Iugoslavia, a căror luptă împotriva cotropitorilor a stârnit admiraţia întregii lumi progresiste. Lupta de azi a tinerei şi puternicei Republici Iugoslave pentru o pace democrată întăreşte şi mai mult prietenia ce leagă popoaret© noastre. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Impresii dintr’o călătorie în U. R. S. S. LA PIOSCOVA „ , Trasele şi progres în Capitala In ţara unde creşte tinereţea lumii .1 Sovietelor Am sosit la Moscova în ajunul ani , versării marii Revoluţii din 1917, jo la 6 Noembrie, când tot oraşul era îmbrăcat în bârnă de sărbătoare. Căici ziua de 7 Noembrie este, precum se şti®, sărbătoarea naţională a patriei socotausmuluii. Pepodurile şi chefurile largi, asvârlite ca nfifte , ambii ci uriaşe peste malurile betonat® ale fluviului Moscova» se înşirau ghirlandele luminilor, iar la răscruci fâlfâiau svelte şi străvezii, ori flamele roşii, ca nişte flăcări. Marile blocuri erau pavoazate cu portretele fondatorilor şi afie conducătorior actuali ai staululuri socialist, încadrate în chenare lumioioase, de culori felurite. Printre ele, străluceau în vânătul serii, cifrele romane de aniversării: XXIX. Douăzeci şi nouă de ani de când Moscova e capitala societăţii nouii, a sovietelor de muncitori, ţărani şi intelectuali. Jocul feeric de lumini, trileblisele şi tramvaiele numeroase ce alunecă pe străzi, îmi aduc aminte de celebra formulă a lui Lenin: „Electricitate + Soviete“ Socialism“. Ne aflăm, într’adevăr, în patria Socialismuilui biruitor, la marea lui sărbătoare. Cerul mohorât, de cenuşă, face să contrasteze şi mai viiu străluci-tori a avut loc Direcţia Generală,mit salariaţilor C. F. R. pentru felulrea electrică a oraşului, o adevăratăa Căilor Ferate instalarea noului di-| cum au înţeles să-şi îndeplinească ca o manetă de urbanism modern,rector general, tov. CHIVU STOICA.,sarcinile. „„ 1„. Aivinise ridial si în I Au luat parte tov. Gh. Gheorghiu ! Noul director general, tov. Chivu cu stra . p. r . . “ Dej, ministrul Comunicaţiilor Slau-Stoica, a precizat problemele impur- cuse ciircular de coajcrărilor Fubice, Maurer, subsecretar tante care trebuiesc rezolvate, cea varde, toate având ca prunct deja d e. jae s,at, Ştefan Nicolae, secretare mai importantă fiind desăvârşirea refacerii C.F.R.-ului. D-sa a continuat, arătând că nu se va lucra pe o linie nouă, ci se va concure şi centru, Piaţa Roşie şi Pala- meral, Niponov, director general, Zeuul Kremlinului. Igher, Romaniuc, Uig. Berbaky, Thnos. „ __ w r centro, subdirectorii gener aii din C. »ucra pe v mite ttuuu, ci se va t«u-Piața Roşs®, t3*asu»*a «®'F. a., directorii regională, directorii linia cea trasată de tov. Gheorghiu-K|si are între treord şi văitor din centrală, precum şi delegaţii s*niicatelor întregului corp ceferist. Aici, în capitala Uniunii, află! Tov. Gheorghiu-Dej a luat cuvânchiar înţelesul adânc a! epocii sc-tul, prezentând pe noul director ge-Dej, dela venirea d-sale la conducerea ministerului până astăzi In numele Uniunii Sindicatelor unite C.F.R., tov. Rucinsky a exprimat vi etice. Moscova e astfel nu numai neral, şi trasând sarcinile generale , mulţumirea salariaţilor ceferişti de a capitala patriei socialismului, dar şicari revin C.F.R.-ului, i vedea în fruntea insttuţiei "pe un centrul, punctul de legătură cu tre- Luând cuvântul, d. Inginer Ion Beiajdemn reprezentant al lor, asigurând cutul şi de pornire spre timpurile noui, iengSmij »castei tinereţi isto-pwrcunsă până h» presentţi » amlţii .acestora. nalsy a arătat care a fost perioada pe d. director general de tot sprijinul Uniunea Sovietică o promovează tn lume. Kremlinul este nu numai centrul (Continuare în pag. Il-a. col. 4, 5) Tori dim Baia Mare. 5THI tov.CHIVU STOICI* LB DIRECT S GEEBflLfl A C. F. fi. ■ I SERIA III — ANUL XVI— Nr. 692 »umincă I Decembrie 1946 yjj ^ pAGIN DUector t MIRON UJtoUNTINESCI [GUFOăKI (teatrala Tipografi* ABONAMENT* Lunar Gel GUtK' PENTRU MUNCITORL MILITARI. TARANI ȘI STUDENȚI Lunar U«! Redacția «1 artmlatatral!» (Strada Beleedera Nr. 1 Cont la Carta 1.881 Taxa eeftall putun in numera» wit aprob Dir O-le P T T Nr IU»’!*'»« PROLETARI DIN TOAJI ȚĂRILE IMȚI-FA / IISBE I ÎG-ÎS » 84.» Prin consensul unanim al partidelor din R. P. D. Guvernul Groza a fost remaniat Nouii miniştri au depus aseară jurământul in faţa M. S. Regelui Listmn membrilor guvernului Conferinţa a fost prezidată de d. Prim Ministru dr. Petru Groza, preşedintele Frontului Plugarilor. Conferinţa a luat în desbatere situaţia operată prin rezultatele obţinute Consiliul politic al Blocului Partidelor Democrate comunică ! Vineri 29 Noembrie a. c., la orele 18 a avut loc o conferinţă a reprezentanţilor tuturor partidelor din Blocul Partidelor Democrate, în alegerile de la 19 Noiembrie a. c. Ca urmare a schimburilor de vederi cât şi a cresbaterilor, conferinţa a ajuns în unanimitate la hotărirea regrupării guvernului în următoarea forma: Preşedintele Consiliului de Miniştri DR. PETRU GROZA (Fr. Plugarilor) Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri GR. TATARESCU (P. N. L.) Ministrul Afacerilor Interne Justiţia Economiei Naţionale Comunicaţiilor Educaţiei Naţionale Muncii şi Asig. Sociale Minelor şi Petrolului Afacerilor Străine Finanţelor Lucrărilor Publice Artelor Agriculturii şi Domeniilor Cooperaţiei Informaţiilor Cultelor Sănătăţii de Război Sutesecretari de Stat EMIL BOONARAS (P. C. R.) 3 DIN BURCA (P. S. D.) MARIN FLORESCU (P. N. L.) ?. GR. MAURER (F. C. R.) BUCUR SCRIDPU (Fr. Plagscilor) MIRON NICULESCU (P. S. D.) CONSTANTIN TEGANEANU(P. N.L.) im Sotul P. C. R. CONSTANTIN AGIU (Fr. Plugarilor) ION CIOLAN (P. N. L.) a-l Adj. de Divizie D. DAMACEANU în Solul Frontului Plugarilor cu forţa lor politică, tolor Naţioral-Liberal, ai Frontului Plugarilor, Comunist Ronaân şi Social Democrat au făcut declaraţii unanime de sprijinare totală a guvernului de sub preşedinţia d-lui Dr. Petru Groza şi de menţinere a Blocului Partidei®,» Democrate, a şasea forţă chemată a înfăptui în totalitatea sa Platforma Program. Preşedinţia Consiliului de Miniştri: Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Economiei Naţionale Ministerul, Educaţiei Naţionale Ministerul Muncii şi Asig. Sociale ,, Agriculturii şi Domeniilor I, Cooperaţiei de Război Subsecretariatul Naţionalităţilor Conferinţa reprezentanţilor Blocului Partidelor Democrate a luat act cu twşî rămân în întregime solidare cu Blocul Parti- di©osebită satisfacţie de demer Democrate) sprritdeclatraţiile reprezenta« hir.d prin grupul pa»?laţilor Partidului Naţional mentarilor lor operaţiu* Popular şi Partidului Navecnului de sub presedenţiemal Ţărănesc (Antenia d«lui Dr. Petru Groza Alexandrescu) că, deşi nu până la înfăptuirea Platpot participa la guvern, formei Program a Rio, portofoliile oferite acescului Partidelor Demitor partide considerări erate. du-le a fi in disproporţie Reprezentanţii partide-TEOHARI GEORGESCU(P. C. R.) LUCRE’TIU PATRAŞCALMU (P. C. R.) GR. GHEORGHIU-DEJ (P. C. R.) PROF. ING. N. PROFIRI (P. C. R.) STEFAN VOITEC (P. S. D.) LOTAR RADACEANU (P. S. D.) PROF. TUDOR IONESCU (P. S. D.) GHEORGHE TATARESCU (P.N.L.) AL. ALEXANDRINI (P. N. L.) I. GH. VANTU (P. N. L.) SON PAS (P. S. D.) PROF. TR. SAVULESCU (Fr. Plug.) ROMULUS ZARONI (Fr. Plugarilor) OCTAV LIVEZEANU (Fr. Pluga) RADU ROŞCULEŢ (P. N. L.) GR. FLORICA BAGDASAR 61 Corp de Armată LASCAR MIHAIL D. DR. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri Fruntaşii opoziţiei †D dr PETRU GROZA * mulţumeşte pentru ORADEA 89 (Agerprres), recunosc că alegerile au decurs in libertate ! D- Preşedinte al Consiliului de A fi- Alegentri, dr. Petru Groza, mulţumeşte ! Pe această cale tuturor sindicatelor fule diin 19 Noembrie au determinat profesionale, asociaţiilor profesionale, o mare parte a delegaţilor mainişti întreprinderilor, instituţiilor şi persoanelor pentru felicitările trimise ca sa-şi manifesteze satisfactia asupra , prilejul victoriei Blocului Partidelor felului democratic în care au de democrate in alegeri, curs alegerile. Astfel în sectoarele din Baia Mare un număr de 130 dele- / gaţi manişti au dat declaraţii în scris, in care îşi exprimă satisfacţia pentru felul cum au fost organizate alege- rile din acel sector. Dintre cei ce au ispăîiit aceste declaraţii amintim: go-■ iţia d-lui dr. Alexandru Micle, candi- topografic al Moscovei, ci şi al în- jăţat pe lista maniată din jud. Satu Micon R. Paraschivescu Marc, dr. Fop Iuliu, Babits loan şi soţia, Chinta Vasile, Buxmann Avram,1 felicitările primite cu prilejul victoriei B.P.D. în alegeri Demo victime ! Peste cămaşa de ceaţă a sfârşitului de Noembrie luminile zilei srtră, mai greu, mucegăite parcă. Camera de spital, albă şi cu miros stăruitor de desinfectante, veghează odihna unei bolnave. Rudele şi prietenii ii spun Marietta şi de o bucată de vreme chiar doctorii şi surorile tot aşa o alinta. Căci întreg spitalul o cunoaşte . Marietta a fost operată o noapte întreagă, atunci la 20 Noembrie. Fusese lovită in ziua alegerilor cu un pietroiu care i-a zdrobit craniul fi care-i provocase o hemoragie la creier. Mâna măiastră a doctorului Eskenazy, n’a tremurat. Tânăra fiinţă nu trebuie să moară ! Şi a salvat-o. Dar nai ! cu ce preţ: Marietta fi-a pierdut memoria Complect! Pe Patul alb, un pachet de bandaje punctat doar de luminile ochilor încă în friguri, priveşte străin la mine. Nu ştie nici cine e, nici ce a fost, nici unde ,nu de ce e ţintuită tn pat. O frază ti stăruit tn minte naivă, copilărească : „...m'a lovit tn cap un maniat! Când vezi fiinţa asta tânără, frumoasa, odată plină de viaţă, redusă la o infirmitate înfiorătoare, sufletul fi carnea ţi se împietresc. Marietta acum o păpuşe cu ochi de sticlă, pe care detcă o apleci in loc să spună ,,Mama“ zice: „m'a lovit in cap un manist !". De patru zile fi tot atâtea nopți Tinase n’a mai plecat din cârciumă (fi in Dudești-Cioplea sunt destule) Bea fi bea fi bea fi schimbă numai hârtii de o ruta de mii... Râde cu dinții galbeni, rari fi gura largă, rânjită . .....A fost grozav, mă! Ne-au luat pistoalele, dar au lăsat pietroaiele cu care vor să facă stradă.. Trăiască nea Costică Noroc şi-am ochit măă!... ca din praştie... Trăiască şeful! Şi den dat' a făcut: zdup! fi gata... Ha-ha,ha.. a fost grozavă mă... Hai noroc! Trăiască Maniu... că el ne duce unde trebuie !... Noroc... Mă, a fost grozav.. Ca din praştie .. Şi nea Costică să trăiască ! Mama lor de repediști !... Hai noroc. şi s’a lipit măă ! parcă era de acolo, ha-ha-ha... Măă !! a fost grozav... Tănase are 22 de ani. Gheorghe Fiorescu „Vom sprijini Parlamentul ţârii prîntr’un solidar efort de ridicare a producţiei ţî o disciplină de fier în câmpul muncii“. (Reporta jul in pair. S-») In mari adunări sărbătoreşti Khmncitcrimea Capitalei salută cu ecltuziasm deschiderea primului Parlament democrat Cum au fost impărţite ministerele Cercetând compoziţia listei ministeriale se observă că fiecăruia dintre cel© patru partide: Comunist Român, Naţional Liberal, Frontul Plugarilor şi Social-Democrat, îi revin câte 4 ministere şi 3 subsecretariate de Stat. Deassment, conducerea departamentului economic a fost împărţita Intre cele 4 partide: tov. GHEORGHIU-DEJ, ministru al Economiei Nationale, tt. AL. ALEXANDRINI, ministru de Finanţe, ROMULUS ZARONI la Cooperaţie şi tov. TUDOR IONESCU la mine şi petrol. Subsecretariatele Aerului şi Marinei au fost desfiinţate, transformându-se în comandamente. Deasemeni subsecretariatul industriei de stat a fost desfiinţat. Urmează să fie completate cu titulari subsecretariatul de stat al Asigurărilor Sociale, din lotul Partidului Comunist Român şi subsecretariatul de stat al Naţionalităţilor, din lotul Frontului Plugarilor. Depunerea Jurământului din seară la orele 21, au depus jurământul în faţa M. S. Regele Mihai I, nouii miniştri şi subsecretarii de stat precum şi cei cari au preluat coduceea attor departamente, înaltul Decret ilegal va apare în Monitorul Oficial de azi. UN SUCCES AL ŞTIINŢE! ROMANEŞTI , de Profesor Dr. C. I. PARHON Membru al Academiei Române Printre oamenii de ştiinţă, care o-1 stitutuîu! Pasteur şi după răspunsul ! Faptul că tocmai profesorul Nicolau cupă un loc da frunte In democraţia! Profesorului Fleming, descoperitorul a fost ales să vorbească în numele situăm pe profesorul Ştefan Nicolau. Cunoscut tuturor bunilor democraţi în calitate de luptător pentru cauza celor mulţi, nu e tot aşa de bine cunoscut în ce priveşte considerabila sa valoare de cercetător în domeniul ştiinţei. In cele ce urmează vom căuta să o facem, pentru toţi acei ce se interesează de cercetarea adevărului ştiinţific. La Paris au început deja 18 Noembrie şi vor dura până la sfârşitul lunii, lucrările Congresului ştiinţific ce se ţine cuocazia comemorării cinquantenarului morţii lui Pasteur. Peste 150 de savanţi, reprezentând cele mai însemnate instituţii ştiinţifice din toate ţările lumii, participă la acest Congres, ce va desbate consecinţele actuale ale grandioasei opere pasteuriene. România, ţara cu bacteriologi de formaţie pasteuriană, este reprezentată de Profesorii Ştefan Nicolau, Ionescu Mihăeşu şi Mihai Ciucă. O telegramă a Agenţiei Agerpres ne-a adus la cunoştinţă festivitatea de deschidere a congresului. „După urările de bun sosit rostita de profesorul Trefonel, directorul Irv românească trebue in primul rând să penicilinei, a luat cuvântul delegatul savanţilor bacteriologi străini nu a României. Profesorul Ştefan Nicolau,-. fost întâmplător, care a vorbit în numele tuturor delegaţilor străini invitaţi la congres Această afirmare pe plan ştiinţific internaţional a umplut de o intensă bucuria şi satisfacţie sufletul prietenilor şi elevilor săi, şi tuturor celor ce cunosc viaţa profesorului Ştefan Nicolau, închinată în întregime cercetărilor ştiinţifice. Este o mândrie pentru ţara noastră că un fiu al ei este aşezat prin munca şi valoarea operei sale ştiinţifice, de către forurile ştiinţifice internaţionale, la locul pe care II merită ! Este o mare mândrie pentru tânăra noastră democraţie ! In faţa savanţilor veniţi din toate colţurile lumii şi în numele lor, Profesorul Nicolau a subliniat rolul oamenilor ştiinţei de a lucra pentru scopul măreţ al păcii, pentru prosperitatea şi ameliorarea sănătăţii popoarelor. Accentuând caracterele operei pasteuriene, Profesorul Ştefan Nicolau a rostit făgăduinţa savanţilor străini de a imita opera pasteuriană. Şi cea a savanţilor din admirabilacasă pesteuiiână, Institutul Pasteur. (Contenire in p«*. IT-*, col. I, 2. 3) Nu face oare parte din acei cari prin viaţa şi lucrările lor ştiinţifice sunt cei mai apropiaţi de opera Iul Pasteur ? Timp de 20 de ani in şir el a lucrat la Institutul Pasteur din Paris, ocupând oficia! posturile de preparator, asistent, şef de laborator şi şef de serviciu. Patru ani a lucrat concomitent şi la Institutul Pasteur şi la Londra în calitate de şef de laborator. A publicat peste 300 lucrări ştiinţifice, în special în domeniul studiului virusurilor (înframicrobiologis), lucrări bine cunoscute în lumea ştiinţifică prin aportul considerabil, original adus de cercetările sale. In tratatele străine de specialitate este citat de sute de ori. Profesorului Nicolau î se datoresc noţiuni noul, desvoltate in cercetările sal© originale asupra sepîinevriîei, paraîmunităţii, virusului biofit, etc. Lu I se datoresc cercetări originale de capitală importantă in turbare, in vaccină, febră galbenă herpes, icter epidemic, etc. A descris