Scânteia, martie 1947 (Anul 4, nr. 762-787)
1947-03-01 / nr. 762
£«&» Lucrările Parlamentului vis noi cu rxivnsre a tov. dr. Mâr;a Şedinţa de erl a Camerei •’* deschis la ora 17.40 sub preşedinta d.lui I.n. Tânărescu, vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor. Pe banca ministerială se aflau : Prof. N. Profiri, Ion Pas, Octav Livszeanu Romulus Zaroul şi G-ral Dumitru Dămăceantu D. Clei« ■— F. P. secretarul Camerei eiterig sumarul şedinţei precedente care se aprobă. iov. na. vasile marza — P. C. R. arătând situaţia grea a corpului didactic, supuse Ministerului Agriculturii şi Domeniilor uranStoareler 1. Fiecare facultate de agronomie are un număr de ferme şi de terenuri de experienţă. Noi propunem ca produsele uneia din aceste ferme să fie exclusiv utilizate pentru satisfacerea nevoilor alimentare ale corpului didactic şi ale căminelor de studenţi şi internatelor de elev. Profesorii de, toata gradate din oraşele universitare, ar putea găsi astfel, la preţ de cost toate legumele necesare vieţii, căminele «ele necesare numai studenţilor, elevii la fel. In plus ar fî scutiţi să aduci de acasă alimente In natură ceea ce îngreuiază mult bugetul şi aşa destul de redus al funcţionarilor muncitorilor şi ţăranilor săraci, care-şi trimit cu sacrificii mari copiii lor la şcoală. 1. Producţia şi natura culturilor să corespundă nevoilor pe un an ale corpului didactic, ale căminelor studenţeşti şi aie internatelor şcolare, ca şi ale personalului şi funcţionarilor de toate gradele, utilizat in învăţământ. 5. Repartiţia să se facă prin economate. Pentru stabilirea cotelor şi a distribuţiei să colaboreze conducerea universităţii cu facultatea de agronomie, cu conducerea fermei cu sindicatele corpului didactic, cu sindicatul personalului administrativ din învăţământ, cu F. D. V. 4. In capitalele de provincie, care nu sunt centre universitare, in municipii şi în oraşele industriale , populaţie deasă şi ca şcoli numeroase, ministerul Agrif, culturii să aloce una din fermele model rămase prin expropriere, care să se ocupe cu aprovizionarea corpului didactic ş! a Internatelor liceelor. *. Da s «est» ferme să facă deasemeni întinse crescătorii de păsări si animale — vaci și porci — In vederea procurăr'i de lapte, de came si de grăsime. 6. Elevii si student» să execute tn serii, sub conducerea specialiştilor dela fermă, muncile agricoe necesare. In felul acesta vor căpăta cunoştinţe de gospodărie şi agriculturi raţională şi vor avea in aceles timp satisfacţia că au muncit pentru propria lor cauză (aplauze). D. dr. Ton Stoica — F. P. dr. Macavessu — P. N. D., d. Origora Botu — F. P. (în legătură cu eliberarea cărţilor funduare) V. V. Protopopescu — P. N. P. şi Pr. Vlaiculescu P. N. P. fie diferite întrebări şi comunicări Ministerelor de Muncă, Agricultură, Economie Naţională, Justiţia, Interne şi Externe, D. Rizescu-Brăneşti — P. V. R. — Tătărescu întreabă Ministerul Agriculturii dacă nu crede că ar fi necesară înapoierea tractoarelor confiscate de la moşieri. D. Iile Patrauha — F.P. se declară împotriva propunerii. Tov. Ion Pas ministrul Artelor citeşte rpesagiile regale care însoţesc proectele de legi pentru: 1. Modificarea şi complectarea art. 39 şi legii 596 din 14 Iunie 1946 ; 2. autorizarea Administraţiei Porturilor şi Comunicaţiilor pe apă de a contrariu la instituţiile publice de credit un împrumut de 4.500 milioane lei 3. modificarea dispoziţiunilor legii 754/ 1946 pentru crearea şi administrarea fondurilor pentru lucrările necesare construcţiunii palatelor şi reşedinţelor regale. TQV. PROF PROFIRI ministru al Comunicaţiilor elteltorpesagiile regale care însoţesc proectele de legi pentru: 1. modificare* a rt. III. din legea pentru statutul personalului poștelor, telegrafelor și telefoanelor; 2. deschiderea unor credite suplimentare și extraordinare în sumă totală de 79 miliarde lei; 3. deschiderea unui credit extraordinar speriat de un miliard și jumătate lei, pe seama Ministerului Economiei Naţionale. 4. deschiderea unor credite suplimentare şi extraordinare în sumă totală de 180 miliarde lei. D. J. Garetolu — F. P. raportor al Comisiei de petiţiuni supune aprobării Camerei lucrările Comisiunii. Adunarea votează lucrările. Şedinţa se ridică la ora 11,30, era următoare ani, la ora 15,30. «v 'Vy, \u%~t , v... . 0 conlucrare rodnică Intre muncitori, tehnicieni şi patroni (ZJrmare din pag. IIa.) măsură lipsa de piele pentru confecţionarea feţelor de pantofi. CONTRIBUŢIA TECHNICIENILOR UI RIDICAREA producţiei De asemenea sa văzut clar că cea mai mare parte dintre technicieni şi ingineri, pot ?i vor . să fie alături de clasa muncitoare In eforturile ce se fac, pentru Înfrângerea greutăţilor. Primele rezultate ale acestor sforţări sunt deja cunoscute. TECHNICTEMTIDELA MINAUH, — DE PILDA, — DIN BAIA MARE, AU GĂSIT O COMPOZIŢIE DE PLUMB, CE SE POATE ÎNTREBUINŢA LA CUZINEŢI, IN LOCUL COSITORULUI, a cărui lipsă sa resimte. Experimentată de atelierele C. F. R. din Paşcani această soluţie a dat rezultate foarte bune. Deasemenea ei au arătat conferinţei modul cum au reuşit să confecţioneze ciocanul cu piston —■ unealta de lucru a compresorului cu aer , printr’o călire specială a otelului Bessemer. Technicienii fabricat de textile „Urania”, au găsit o soluţie nouă de a trasforma maşina de filat in maşină de răsucit Nu mai puţin importantă e invenţia tov.Balog Iosif muncitoar din Satu,Mara, car® a prezentat conferinţei o soluţie pentru lipit pielea, care face posibilă lipirea curelelor de maşini chiar în fabrică. Durabilitatea acestora este mult mai mare decât a celor cusuta după sistemul de până acum. Muncitorii din Satu Mare şi împrejurimi, lucrează deja cu astfel de curele.Toate aceste inovaţii, vor fi puse la dispoziţia tuturor uzinelor şi fabricilor, prin intermediul secretariatului regional Oradea C. G. M. ÎNTREPRINDERILE SE AJUTA INTRE ELE Un alt fapt ce se cuvine subliniat, e modul cum unele întreprinderi şi patroni înţeleg să se ajute reciproc pentru a asigura bunul mers al producţiei fabricilor lipsite de unele piese şi materiale. Iată câteva exemple şi iniţiative frumoase: La întreprinderea „Roche” planul înclinat nu funcţionează de la 1 Noembrie, fiindcă i s’au defectat unele piese ale maşinii Lanz. Fabrica iPhoenix dela Baia Mare, şi-a luat angajamentul să toarne şi să prelucreze aceste piese. Mina de lignit dela Sărrpăşag duce lipsă de carbid, i s’a stricat compresorul şi furunele. Tot uzina Phoenix îi vine în ajutor oferindu-i împrumut carbidul, compresorul şi furtunul necesar De asercenea fabrica de oxigen şi acid carbonic, din Oradea, nu are tuburi de oxigen, întreprinderea chimică „Ardealul” din Careii Mari, i-a oferit fabricei din Oradea 50 tuburi de oxigen. Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră nu-şi poate mări producţia din lipsa unei mori Colier, fabrica Phoenix li pune la dispoziţie această moară. INTRODUCEREA UNOR NOUI RAMURI DE FABRICATE întâlnirea reprezentanţilor industriei din Regionala Oradea, a dat prilej oamenilor de specialitate să-şi cunoască reciproc nevoile şi lipsurile şi să se ajute pe cât e cu putinţă la atenuarea şi înlăturarea lor. De exemplu Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră a arătat că trebuie să importe din străinătate anumite vopsele speciale necesare fabricării sticlei, ca şi argila refractară necesară construirii cuptoarelor. Specialiştii de la Întreprinderea de chimicale „Phoenix”, după ce s’au documentat asupra datelor technice, s’au angajat să introducă fabricarea acestor vopsele şi ca atare să le furnizeze ei. Totodată fabrica „Hephaistos” din Arad a sugerat ideia, ca să se întrebuinţeze argila ce se găseşte la Vadul Crişului, pe care ei deja o experimentează şi rezultatele sunt bune. Una din piedicele serioase ale activităţii întreprinderilor miniere este lipsa fitilului necesar producerii exploziilor. Pentru înlăturarea acestui neajuns întreprinderea de textile „Urania” din Oradea, s’a angajat ca după modelul dat de întreprinderile miniere, să fabrice fitilurile din iută. , Conferinţa muncitorilor şi technicienilor s’a oprit pe larg asupra unor serii de greutăţi care împiedică mersul producţiei. De pildă felul cum este distribuită materia primă brută, a cauzat scăderea randamentului de producţie. Produsele fabricelor bihorene de piele, talpă, ghete, textile, etc., au fost deblocatepentru fabricile sau economatele dintr’un colţ opus al ţării, în timp ce fabricile şi economatele de aci primeau cota din cele mai îndepărtate regiuni. S-a constatat, de asemenea, că unele din organele de colectare ale O.R A.P -ului, O.R.I.C.-ur, OF. E. R.-ului, etc., nu sunt încă la înălţimea misiunii lor. Importanta conferinţă a regionalei C. G. M. Oradea, a scos la iveală o serie de Inovaţii frumoase şi a arătat in acelaş timp dorinţa tuturor factorilor de a colabora pentru o cât mai bună organizare a producţiei- Ing. luliu Fertig GREUTATI CARE SE ÎNLĂTURĂ POT ŞTIRI POLITICE S. I. Kavtoradze, ambasadorul U. R. S. S. în România şi mambrii Ambasadei, aduc mulţumirile lor tuturor persoanelor şi organizaţiilor ca te~au trimis falicHaiHs iar, ai ocazia sărbătorire!, la 23 Februarie *. *, » celei de a 29-a aniversări a Armatei Sovietice. -¥• I. Z. Susaikov, ganexal-colonel al armatelor de tancuri, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control din Românie şi membrii Comisiei Anal» de Control, adus mulţurvrla lor tuturor persoanelor şi organizaţiilor ce le-au trimis Michăilielor, cu ocazia sărbătorire!, la 23 Februaria a- a, a celei de * 29.a aniversări a Armatei Sovietice. ★ ConstrM da Miniştri se întruneşte azi In obişnuita s* şedinţă săptămânală, sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, In cadru] acestei şedinţa, tov. Gh. Bbocagiu-Dej, ministrul EcoiwmM Naţionete va fac* un expozeu **upr* trate* ivetar tn. chetele te Moscova. * Frei. lenn lordon, hH*și dorul I**int*1 la Moeooite, mad rămân« în țară ei săptămâna viitoare, * plecat pentru câteva sa* la lași. * ComMunes Superioară, de 8istamadaaz» « întocmit planul pentru eintematiaare* piotii Victoriei. Intra agale, nu prevede coastruirea tn această Piaţă * tarajaiul Preşedinţiei Conaîluîui de Miniştri. După ce proechil v* fi ajuobat datov. Teohari Georges«, «1 v* fi prezentat d-lul prim ministru dr. Petra Grepa. Un non Inperm Herman in curs de înfăptuire (Urmare ’din pag. 1-ă1) acestei păreri şi expiljună tocmai refacerea Germaniei, în timp ce alte stete europene sunt lipsite de creditele şi nteterialele necesare. Pentru înţelegerea peolitarati germane e neapărat necesar , se stie din ce motive această petiţie, aparent monstruoasă şi absurdă, este susţinută. IMPERIU IN EUROPA Aceasta nu * posibil decât dacă cunoaştem semnificaţi* veche noţiuni de „schachtism” In rezumat „schichtism*4 însemn* folosirea potenţiatelui industrial şi poziţiei geografie* a Germaniei în scopul de * împiedica, Pe deo parte, deplina fesvoltare industrială a altor state europene Şi, de altă parte, pentru * exploata în beneficiul Germaniei, bogăţiile agricole ale acestor state, pe care tocmai Germania le menţinea in mod intenţionat, intr’o poziţie dependentă. Pentru a-şi stabili această poziţie, Germania era aprovizionată in parte de finanţele britanice. In parte de cele ar meneau©. Nu încape IndolatB că fără de sprijinul britanic şi american — acordat sub forma împrumutului Nou, da pildă — Germania nu»r fi realizat nici o date poziţia economică dominantă, pe care Hitler a putut-o exploata at&t din punct de vedere militar, cât Şi din punct de vedere porfitic. Aci trebuie Insă să relevăm faptul că, după conflictul cu Marea Britanie şi, mult mai târziu, cu Steilele Unite, Germania , s'a străduit să compenseze teptarea provizorie in care s® afli, faţă de capitalul britanic şi american, adaptând industria şi agricultura franceză (un câmp nou pentru imperialismul german) la nevoile Statului stăpân — Germania. ZĂDĂRNICIREA ÎNŢELEGERII DE LA POTSDAM Re aflăm astăzi in prezenţa artei noui fonie de „schachtism". înainte vreme, pe când capitalul german se bucura de o independenţă considerabilă, de. $i limitată, capitalul american şi britanic a jucat un rol insemnat, insă, nu decisiv, in politica germană. Astăzi suntem intra siuaţie în care nici Marea Britanie, nici Statele Unite nu vor să aprobe reala unitate potfeteă « GNrrmanteî patented H tate că o astfel de vedtede ar tmea drept urmare ca Germaniă *d pornească pe drumul tpre socialism. In schimb Marea Britanic fi Statele Unia tiau apropiat ne încetat de găndul creării «ne* noui Germanii, predominant .»Chachtittă“ întemeiată pe ktättgff*a de oţel « tonelor a. Pt«ei»*. Acesta tete motivul pentru care au fost respinse toate propuserii« sovietice pentru o CCh laborare economică *a politiei cinstită între Răsărit ți Apus■ Acesta este motivul pentru care a fost subminat, ţi aproape aăc&rnt cit acordul dele, Pots. dăm. Aşa se explici faptul că deţidau făcut planuri pentru întinse naţionalizări. In zona britanică se observă totuşi o largă pătrundere a capitalului american. Şi este inevitabH,te cazul c&nd procesul va continua, că vom asista la o repetare, mai mare şi mai primejdioasă, a acelei situaţii de acum În ani, cănd grupuri de mari capitalişti britanici şi americani se străduiau intenţionat sau nu să construiască o fortăreaţă germană împotriva Uniunii Sovietice. PILDA PRIMEJDIOASA E demn de subliniat faptul că forţele democratice ale Europei pariate la «mvtegeraport numai o corectă unificare a Germaniei, un control corect asupra acestei ţări, vor putea împiedica revenirea unei istorii sângeroase, cruţând totdeodată poporul german de nenorociri şi deznădejde. Unii propagandişti se străduiesc să sugereze idei, că oricine preferă să vadă realizată refacerea ţărilor devastate de către germani. Înainte de a fi refăcute Germania, este un fel de brută anti-umanitară, doritoare să înfometam sau să ruineze poporul german. Şi totuşi, se poaite demonstra că, în realitate, un plan sănătos şi democraţie pentru Germania, spre deosebire de planurile mare finanţe americane şi engleze, poate realiza prosperitatea acestei ţări. Pilda regiunilor răsăritene, ale Germaniei ocupate de Ruşi unde reforma agrară a desfiinţat, in mare măsură greutăţile in care se abat zonele britanice şi americane, vine să sprijine acest punct de vedere. Totuşi autorităţile responsabile din Vest nu dau urmare acestui exemplu bun. * Acestea sunt aspectele esenţiala ale problemei de care se ocuipă in prezent, conferinţa adjuncţilor miniştrilor de externe şi de care se va ocupa curând. Conferinţa de la Moscova. Claud Cockbum INFORMAŢII ©Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă că lucrările pentru încadrarea învăţătorilor coaferta noului statut s’au terminat, astfel că In curând aceştia vor primi salariile după normele prevăzute in statut. Un învăţător definitiv este echivalat in grad ca un subdirector de minister. # In cadrul activității sale Comisia Culturală a Sindicatului Ziariștilor profesioniști, organizează pentru Duminică 2 Martie 1947, ora 10.3# a. tr. în Palatul Sindicatului din B-dul Carol 21 (Cinema Corso), conferința profesorului universitar H. SILBER, despre ..VA FI CRIZA ECONOMICA IN 1917”. După conferinţă va rula un film. Intrarea liberă, Farmaciile deservte la Dr. Bibascu Ion ,Cal Victoriei Pasajul Macca 22 Talef. 5,72,32. Abramovici S. & Silvian P. Str. Brezodanu 4. Manoliu Carol B-dul Brăncoveanu 39. Belot " Albert Caisa Griviţei 176 Telef. 7,45,41. Mihăilescu Ecaterina Calea Griviţei 4SI Tetef. 2,13,07. Spineanu Serafim Eugenia Sos. Crângaşi 66 Telef. 3,60,20. Nacu Margareta Calea Dorobanţilor 159 Telef. 2,16,06. Calmanovici R. Str. Romană 69 Telef. 2,28,01. Dr. Bors George Ref. Regele Ferdinand 106 Telef. 1,03,30. Szekely Eugen Str. Mântureasa 22. Dr. Bigmar Iosif Str. Traian 39. Sandu Anna Calea Dudești 80. Vespremeanu Ion Calea Șerban Vodă 49 Telef. 6,33,96. Zoitescu Elena B.dul General Mojoiu 102 Telef. 5,29,61. Consfătuirea organizaţiilor regionale ale U. F. A. R.-uiri eri, 27 Februarie, ore dimineaţa, a început la sediul judeţean al Uniunii Femeitor Antifeacîste din România, o capfStare* organizaţilor regionale * Judeţene ale Uniunii. Atât în şeduţa de dimineaţă, cât *1 în cea da după amiază, s’*u ascultat rapoarte!* deiegatetor din cttfextte părți al* țării asupra ««• dvttăth desfășurata, punctul prin«f|Mâ fiind aportul U.F.A.R.-uhisi tn «per* CAALS.-uîul. jBrr................. CONVOCĂRI 01 Tot medici, membri ai Partidului Comunist Român, sunt convocaţi azi Vineri 28 Februarie, a. c., orele 19, şedinţa care are loc în Bd. Elisabeta No. 65. vjf0§£fj;;, /Vf' * «■« «SCANTEIA‘ Deschiderea cursului de Economie Teoretică la Facultatea de Drept Lecţia Inaugurală a tov. LI Patraşeanu la faţa unui public neobişnuit ete numeros şi entuziast, alcătuit în cea mai mare parte din studenţi, şi în prezenţa tov- SL Voltec, ministrul Educaţiei Naţionale, Miron Niculescu, subsecretar de Stat, şi a d-lui prof. Al. Rosetel, rectorul Universităţii s’a deschis Miercuri d» *„ în an!* Facultăţii da Drept, cursul de Economie Teoretică, al cărui titular este tov. Lucreţiu Patraşeanu, care a vorbit despre: „A încetat Economia Poliţiei să fie o ştiinţă economică?”. După ce expune tendinţele de a anexa Economia Politică, Psihologiei sau Matematicei precum şi tendinţele subiectiviste şi antiteoretice ale unor economişti contemporani, tov. 1* Patraşeanu arată că din evoluţia economiei politice capitaliste de la sfârşitul secolului al 19-lea şi până azi se degaja uneeroare„ deevadare în faţa realităţii economice”, „de fugă în faţa legilor născute din funcţionarea vieţi sociale”... de „încercare de diversiune”— de »refuz de a cerceta perspectivei« rezultate din desvolterea obiectivă a fenomenelor economice şi istorice”. „In faţa crizei sistemului capitalist şi a puţin promiţătoarelor lui perspective de viitor, s’a încercat nu studierea legilor economice, ci ignorarea şi ocolirea dificultăţilor, odată cu promovarea unor false explicaţii şi, pe baza acestora, a unor false soluţii Faptei* economice , păstrează Insă tăria dincolo de Încercările unor cercetări para cod in iluzia că „Ignorând realitatea, Ii desfiinţează conţinutul". Tov. Patraşeanu a dat definiţia Economiei Politice citând pasagiul lui Engels, din „Anti Dühring”, care delimitează cadrul acestei ştiinţe: „Economia Politici, în sensul cel mai larg este ştiinţa despre legile care guvernează producţia şi schimbul mijloacelor materiale de existenţă în societatea omenească”. Această definiţie a Intărit-o printrten citat din Karl Marx, care subliniază tocmai elementul economic — producţia ca element determinant al evoluţiei economice. Fr- Engels a arătat că Economia Politică este înainte de toate o ştiinţă istorică. Nici Antichitatea, nici Evul Mediu n’au cunoscut Economia Politică propriu-zisă. Ea apare in secolul al XVIIX-lea, odată cu desvoltarea regimului capitalist. De aceea clasicii economiei politice şi-au propus cercetarea precisă a fenomenelor de producţie şi schimb legate de capitalism. Acesta va fi şi obiectul cursului de Economie Teoretică, accentuându-se formele ultime, dii epoca capitalismului monopolist, a imperialismului. Paralel cu această cercetare, cursul de Economie Teoretică va cuprinde şi analiza formelor de organisare socialistă, opunându-le crizei capitaliste. La sfârşitul lecţiei tov. Patraşeanu a accentuat importanţa muncii pe teren teoretic şi Inch ce au un îndemn către abdenţime tocmai in această direcţie. c teri dup» «totusă * avut rea, « adunare a tineretului dela S.T.B., care a hot&rît în unanimitate aderarea la Uniunea Tineretului Muncitoresc. Tov. Mâna, date CT.R. * adus salutul comitetului da iniţiativă U.T.M. dela Griviţa Roşie. Au luat apoi cuvântul tineri din întreprinderile S.T.B. Au vorbit tovărăşii: Ghica, Popescu Marin, Obreja Stamotulescu, Ispas Niculae, Farcaş Ion, Burcea Ion, etc. Tov. Chica a spus între altele : „Drumul unităţii este drumul Împlinirii unei vieţi mai bune pentru tineret.” Iar tov. Popescu Marin a subliniat : ..Rămânând membru al Partidului Social-Democrat, eu sunt, începând de «îl membru al Uniunii Tineretului Muncitoresc. Prin această imitate, noi creem o bară solidă pentru ridicarea şi luminarea tineretului.” Intr'o atmosferă de înălţător entuziasm s’a ales un comitet de iniţiativă şi s’a trimis o telegramă de salut tinerilor ceferişti dela Griviţa Roşie. Alte asemenea adunări au avut loc la întreprinderile : U. C. B., Mociorniţa, S. E. T, Chiajna-Filatură, Fetrol,Bucureşti, Uzinele Griviţa, Industria Fierului, România-Marş, Timpul, etc. Din provincie sosesc mereu nenumărate telegrame şi scrisori de adeziune la iniţiativa tineretului de la Griviţa C.F.R. Astfel, la Iaşi, tineretul din atelierele C.F.R., Arte Grafice, Victoria. Metalo-Chimica, Uzina de Electricitate şi Tramvaie. A.S.A.M., Textila-Copou, etc., adunaţi Interim mare meeting au pornit la organizarea Uniunii Tineretului Muncitoresc din Iaşi. Tot astfel, la Craiova, Reşiţa, Sibiu, Cisnăcile Covasna, Buzău, etc. Picioarele buclucaşe (Urmare din pag. la c rească, este altă latură tot tetăl de importanţi a problemei: ce fel de picioare are interpelatorul din Camera Comunelor? Şi mai ales , ce fel de ciorapi poartă ? Presupunem că este un bărbat inteligent cu picioare mari, un adânc cunoscător al roassei electorale. Măsurile luate de guvern şi vor da posibilitatea să nu mai aibă veşnic călcâiul ciorapilor rupt şi II vor face popular in circumscripţia ta. Concluzii altele decât cele de sus, nu pot fi trase deocamdată. Dar, in vremurile grele prin care trece lumea, se recomandă membrilor societăţii umane de a fi cât mai raţionali cu creşterea picioarelor... H. Obedeanu am toeffa ţara Imerelii lin li li mine aderă la Uniunea Tineretului Muncitoresc azTpâine M Asi. Vineri 28 Februarie 1047, este valabilă prima jumătate a honului 20B pentru una raţie «le» 250 ar pdinn. $ Sâmbătă 1 Marti« 10»7, este valabilă a doua jumătete «v homului 206 pentru una raţie «I» 250 sr, pâine. ' ' '"V ’ *■ ‡J* - '■■%`■ SURI DIN STRAINIME Fuiitilaşul comunist brilante PAINE DUTI despre Politica Angliei în India şi Orientul LONDRA, if. (Rador). — Dupa cum anunţi Agenţia REUTER, planul de puncte pentru pacea lumii s'a situat in centrul desbaterilor din prima zi ale congresului partidelor comuniste din Imperiul Britanic ce s-a deschis la Londra Miercuri. . El a fost supus congresului de R. Palme Dutt, vice-preşedintele Partidului Comunist britanic. Cele cinci puncte ale planului sunt următoarele: 1. Renunţarea la blocul anglonordamerican ; 2. Aducerea la îndeplinire a tratatului anaio-sovietic; 3. Retragerea trupelor din toate ţările, cu excepţia statelor foste inamice ; 4. Renunţarea la politica de dominaţie imperialistă şi 5. Cooperarea economică inter - fionială. Palme Dutt a declarat: „Linia reacţionară antisovietică urmărită In anumite cercuri militare şi diplomatice se vădeşte In Orientul Mijlociu printr’o puternică concentrare de trupe, urmăreşte nu numai să facă faţă turburărilor locale, dar şi să transforme ţările din Orientul Mijlociu Intr’o bază reacţionari contra Uniunii Sovietice. In nordul Indiei deslipirea regiunii Gugh din Kaşmir, ce se află dealungul graniţei cu Uniunea Sovietică şi transformarea ei intr’o regiune militară britanică specială, ilustrează această linie generală”. Referindu-se la „instrucţiunile trimise de ministrul britanic al aerului din Londra comandamentului aerian din India în Iunie 1946 în sensul de a se face pregătiri pentru a se adăposti şi pune in funcţiune In India un răgaz de două luni o forţă aeriană strategică”. Palme Dutt A spus: „Se poate foarte bine pun« Întrebarea pentru ce guvernul laburist britanic este atât de interesat să asigure utilizarea de pe bazele din India a şase escadrile de avioane de bombardament cu rază mare de acţiune la 1950". După şedinţă, Palme Dutt a declarat următoarele unui reprezentant al agenţiei REUTERs „Desbaterile din şedinţa de astăzi au aruncat o lumină foarte vie asupra planurilor strategice urmărite in clipa de faţă de multe părţi din Imperiul britanic. Aceste planuri sunt în legătură cu tendinţele reacţionare antisovietice ale unei anumite părţi din politica diplomatică şi militară a blocului anglo-nordamerf mioiwsiPiiiiiiiiipgnpir H I HI iJIPIHIB in lMLI LAKE SUCCESS 27, (Radar). — Stete!* Unite au cerut Miercuri Consiliului de Securitate al C. M. — • • “ 1 —*- ,~1"' gcoxd Im* U.—lui să aprobe acordul de tutelaj pentru 650 insule din Pacific foste sub mandatul Japoniei acomi puternicind Statele Unite să administreze aceasta insule ca „teritoriu strategi« pus sub tuteli In conformitate cu Charte O. N. U.-faai. Făcănd această cerere, senatorul tFarren Austin a spus: uPoporul Statelor Unite este ferm hot&rît ca regiunea insulelor aflată t* trecut sub mane datul Japoniei, să nu mai fie niciodată folosită ca platformă pentnt acţiuni agresive îndreptate contra Statelor Unite bru contra vreunui alt membru al O.N.U.-lui. INSULELE CARE AU FOST DEŢINUTE DE JAPONIA IN BAZA MANDATULUI CE I-A FOST ÎNCREDINŢAT DE SOCIETATEA NAŢIUNILOR, SUNT ARHIPELAGURILE MARIANE, CAROLINE ȘI MARSHALL. Andrei Geomtlic (Uniunea Sovietelor) a declarat că guvernul sovietic nu se opune ca itatele Unite, să fie autorizate m preia mandatul insulelor de- Aufe In trecut de japonezi in ^fcdifle, dar a prezentat trei atBnniaminte la acordui de ^telaj propus. Aceste amendamente privesc articolele 6 si 15. In art. S guvernul sovietic nu doreste ca insulele aă fie considerate drept ,,parte Intengrantă” din teritoriul Statelor Unite. In art 8, guvernul sovietic doreste si ap adaugat* **frinț* 1* autoguvernare cuvintele ,,sau independenţi”. In art. D, guvernul apvlene doreşte să se autorizeze 9°*"alini de Securitate să modifice acordul de tutelaj, iar nu să nu lase acestă autorizare In mâinile puterii mandatare. Şedinţa a fost apoi ridicată, anunţându-se cea viitoare pentru data de 7 Martie. Mare speculă tu zahăr in Statele Unite NEW-YORK, 26 Februarie (TASS). — Corespondentul *- Cantel United Press comunică din Chicago că agenţii ministerului de Justiţie au descoperit existenţa unei „burse negre” de zahăr lu centrul la Chicago. Speculanţii achiziţionau zahărul, folosind bonuri da zahăr false. Judecătorii de Instrucţie au mai descoperit uzmnote a 3 milioane de pfunzi de zahăr sustras, arestând în acelaş timp pe câţiva speculanţi mai mărunţi. Totuşi, după părerea Judecătorilor de Instrucţie operaţiunile reala Întrec eu mul această cifră şi la ele au participat cel puțin 100 tfe persoane da pe întregul teritoriu al Statelor Unite. Printre ele *u găsesc și oameni ce au făcut parte din banda binecunoscutului gangster Capone. Spre un FrcintUitie al MiMKCBforinrasi germane berlin. (TASS) - nărui propti« conducerii P. petrude. Conducerea F. „Neue* Deutschland”, « pu- ^ ^ q ga organizexe S. U. G. a căzut de coB»îăteririî°oeUâ"aim*tac'tei u» comitet muncito- acord, cu această pro• 14 Februarie 1047 la Berlin, resc comun al ambelor punete”, intre Conducerea Partidului Socialist Urdlo carmen şi rapntzsntanţli Partidului Demnilat ierman din rond» apusene de ocupaţie. In comuni ont ea spune ,,Cosisfăturr»a ts arătat earloxitaten etetrmmă a eilitafe politice interna ei externe « . Germaniei ei a subliniat insemnătatea luptei pentru restabilirea unităţii politice ei economice a Germaniei. Consfătuirea e găsit că este necesară realizarea cât mai rapidă a unei mai strânse colaborări a tuturor partidelor socialiste din Germania, precum şi unitatea mişcării muncitoreşti germane, in ciuda frontierelor dintre vorbe”. ,,Pentru crearea premizelor necesare organizării unui partid socialist unic in întreaga Germanie — se spune apoi un comunicat — reprezentanţii conducerii organizaţiilor din diferitele zone ale Partidului Comunist, au Declaraţiile d lui DEVIN LONDRA, 27 (Radio). — DBevîn deschizând desbaterile de politică externă, în Camera Comunelor a făcut declaraţii cu privire la tratatele de pace. Subliniind importanţa acestora, d. Bevin, găseşte în cazul Ungariei, Bulgariei, României Finlandei şi Italiei, ca trăsătură mai importantă, sfârşitul stării tehnice de război. In ceea ce priveşte ratificarea acestor tratate ministrul de externe britanic este de acord să se accelereze această operaţiune. In continuare d. Bevin luând în discuţie problema reparaţiilor, scoate in evidenţă faptul că ţările foste satelite au fost uşurate la această privinţă, mai ales Italia. După ce aminteşte despre chestiunea Dunării şi a Tirolului Austriac, ministrul de externe insistă asupra problemei Germaniei. Subliniând necesitatea acordu- 1*i economie dintre cele două zone de ocupație, d. Bevin arată că în legătură cu această ţara, va trebui de studiat viitoarea « constituţie, noul ei guvern », mai ales frontierele Trecând la schimbul de scrisori cu Generalissimni Stalin, d. Bevin a declarat că acordul anglo-rus trebuie revizuit acolo unde a fost depăşit şi că este fericit că s’a manifestat dorinţa de a fi prelungit. In plus, intenţionează să propună pe ordinea de zi la Moscova un pact qvadripartit între U.S A., Anglia, U.R.S.S. şi Franţa. După ce reaminteşte relaţîile cu Egiptul şi U.S.A., d. Bevîn insistă asupra dezarmării şi crede această operaţiune necesară în vederea securităţii colective. In încheiere, după ce aminteşte poporului britanic despre situaţia economică grea, d. Bevîn cere ridicarea randamentului Industrial. Declaraţia Mareşalului Sokolovski (Urmare din pag. l a) CONTRAZICE HOTĂRÂRILE CONFERINŢEI dela berlin. CUM SE DISTRUGE UNITATEA ECONOMICĂ A GERMANIEI Cum s e pot «sigura «spiraţiunile la unitatea economică • Germaniei, dacă de fapt ee .smulg de restul Germaniei principelele el bogăţii industriale ? Nu este oare clar, că dacă Întreagă această industrie este orientată spre pieţele străine şi dacă se renunţă la principiile conferinţei de la Berlin referitoare la repartiţia egală între zone a articolelor din producţia industrială şi de consum, aceasta ar aduce cu sine dezorganizarea tuturor legăturilor economice din interiorul Germaniei şi ar distruge armonia sa economică. Cu toate acestea, acordul fuziunii zonelor orientează legăturile comerciale ale acestor zone numai spre țările occidentale. CINE SUSŢINE FEDERATIZARE A GERMANIEI Mă Indoese că planurile de federalizare se bucură, într’adevăr de sprijinul poporului german. Desigur, ca în fiecare terii !» Chestiunea dezvoltări! comerţului Interzonal este total ignorată. Este foarte puţin probabil ca diviziunea Germaniei ă aducă vre-un folos cuiva. Nici economia de pace germană nu căşti, să nimic cu aceasta. Să presupunem că politica mioapă de desmembrare şi de rstrrugere a independenţei statului german, va prevala. Aceasta va aduce la crearea unui nou focar de tulburări în Europa centrală, ceea ce ar putea pe viitor să primejduiască pacea şi securitatea naţiunilor. Cred că nu putem şi nu trebui să ducem o asemenea politică mioapă. Noi nu putem uita hotărîrile de comun acord pe care le -am adoptat cu toţii în domeniul principiilor economice şi anume de a trata Germania ca o singură unitate economică. Co - ★ mandamentul sovietic socotește _de datoria sa să continue sforţă- LONDRA, 27 (Rador). . ..Derile sale și pe viitor, pentru ca două h,nl când «dministrarea ACESTE PRINCIPII SA FIE economică a zonelor anglo-nordnT^EdEBfrVfRwVAPTE dSăTcrmS? \ SI NU PRIN VORBE, din ţară germanilor, gestiunea nu a fost aşa de satisfăcătoare care se spera”, a declarat generalul Robertson, comandantul adjunct britanic din Germania. Răspunderea eşuării încercării anglo-nordamericaaie s’ar datora, după generalul Robertson, lipsei de energie a germanii as. vremuri grele se pot găsi şi alci oameni care să prezinte drept alb ceea ce este negru şi să vândă interesele ţării lor. DAR I, ■ »wry« III Fii Yiromnii , IDEIA FEDERALIZĂRII GERMANIEI NU PROVINE EA OARE DELA JUNKER! Şl DELA REPREZENTANŢII MONOPOLURILOR GERMANE? Nu ar fi mai bine să se dea posibilitate poporului german de a-şi exprima liber şi fără constrângere părerea sa faţă de structura politică a ţării sale ? Suntem cu toţii de acord că Germania trebue obligată să compenseze cel puţin parţial pagubele provocate de dânsa ţărilor care au suferit de in vamunea germană. Deasemenea suntem cu totii de acord că va veni Si timpul când Germania va putea din nou să ocupe un loc demn în familia popoarelor iubitoare de pace, ca stat democra, tip independenţi paşnic. p* baze egale cu celelalte naţiuni. ro* ,"rn”.JV. ".150. 1 J-- ■. . Imprimării!» SCRISUL LIBER, Str. Belvedere Nr. 6 — București