Scânteia, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1135-1157)
1948-06-02 / nr. 1135
130.000 exemplare noui din Cartea de bază a studiului individual politice și tactice, este —așa cum s’a spus — o enciclopedie VIE a marxism-leni de data nismului. '’în care se vede 130.000 IMestor Ignat Continuare în pag. VI-a col. 1-2-3 de primejdia rătăcirii de pe drumul cel bun. Acest rezultat a fost obţinut prin organizarea temeinică a învăţământului de Partid şi a studiului individual de către Direcţia Propagandei şi Agitaţiei a Comitetului Central al Partidului. Nu întâmplător a fost aşezată la baza studiului individual tocmai „Istoria P.C. (b) al U. S.“. Această lucrare a lui I. V. Stalin nu este o simplă operă istorică, o carte a cărei lectură să poată fi lăsată — aşa cum şi-au putut închipui unii judecând după titlu — la voia şi preferinţa cititorilor. „Istoria Partidului Comu-Am stat de vorbă, în ultima vreme, cu numeroşi tovarăşi despre cărţi. I-am descusut în iei şi chip ce şi cum au citit, cu ce au rămas în minte după aceea, ce greutăţi au întâmpinat, ce-ar mai dori să studieze, etc. Cei mai mulţi — şi nu numai dintre cei cu care am putut vorbi, dar şi dintre aceia care au legat corespondenţă cu ziarul nostru — ne-au spus, printre altele, că aşteaptă cu nerăbdare o nouă ediţie din „istoria Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice”. Cele două ediţii vechi, deşi apărute abea cu un an, doi în urmă şi într’un nuA* ««laiurid rdiuuului S (2?00of s’audeDuizaT cu nist (.b) al US“- cuprinde rând. De atunci însă cererea experiența de luptă a marea sporit uimitor de repede. La biblioteci, oamenii trebuiau să aştepte mult şi bine până să capete un exemplar din „Istoria Partidului”, iar alte exemplare, acoperite de note și însemnări, treceau din mână în mână. Zilele trecute, Editura Partidului Muncitoresc Român a răspuns acestei domnii a cititorilor şi nevoii de lui Partid al lui Lenin—Stalin, a acelui Partid de tip nou care a dus la biruinţă clasa muncitoare pe o şesime de glob în Marea Revoluţie Socialistă şi care astăzi conduce poporul sovietic spre făurirea celei mai înalte orânduiri întrezărite de mintea omenească: societatea comunistă. „Istoria Partidului“ este a oferi unei masse cât mai Un nesecat izvor de învăţături teoretice şi practice, largi cartea de bază a studiului individual şi a învăţământului de partid, difuzând o nouă ediţie din „Istoria P. C. (b.) al N. S”. ‘ ' ’ aceasta însă în exemplare. Fără îndoială apariţia a 130.000 exemplare nu ale uneia din cărţile pe care editorii de altădată şi chiar unii de astăzi şi le închipuiau „cu succes de public“, ci dintr’o mare lucrare ştiinţifică, este un eveniment însemnat în viaţa culturală şi politică a ţării. Ne fuge gândul cu ani în urmă când tirajul invidiat al unei cărţi însemna pe meleagurile noastre doar vreo 4—5000 de exemplare şi acestea înecate în mijlocul indiferenţei generale a protipendadei burgheze şi moşiereşti lipsită de preocupări culturale şi a maselor populare ţinute în neştiinţă de carte, îndepărtate de orice rază de lumină care ar fi putut primejdui asuprirea reacţionară. lată încă un prilej de a măsura pasul uriaş pe care 1 am făcut in ultimii trei ani! $1 acest pas nu constă numai în trecerea dela 5000 la 130.000 (deşi înseşi aceste cifre ne arată apariţia unei mase de cititori noi), ci într’un adevărat salt calitativ: astăzi nu numai că se citeşte cu mult mai mult în ţara noastră, dar se citesc mai ales lucrări de importanţa Cursului scurt al „Istoriei P. C. (b) al U. S.“. Faptul că o asemenea operă ştiinţifică a trebuit şi a putut să apară în 130.000 exemplare arată creşterea rapidă a nivelului politic şi ideologic al maselor şi în primul rând al clasei muncitoare din România şi constitue un nou succes al Partidului Muncitoresc Român în lupta pentru lichidarea înapoerii culturale, pentru înarmarea oamenilor muncii cu invincibila armă ideologică a ştiinţei lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Acest rezultat a fost obţinut printr’o muncă susţinută de lămurire, în primul rând în sânul masei membrilor de Partid, a însemnătăţii însuşirii teoriei marxiste-leniniste, fără ajutorul căreia activitatea practică zilnică în orice domeniu, este ameninţată la fiecare pas Trecerea Institutului Central de Statistică la Preşedinţia Consiliului de Miniştri Prezidiul M Marii Adunări Naţionale a dat un decret, prin care Institutul Central de Statistici, care funcţiona pe lângă fostul Minister al Industriei şi Comerţului, a trecut la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Institutul va funcţiona sub îndrumarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, însărcinat cu coordonarea activităţii ministerelor economice şi financia- 36 mediei alungă intunerecul şi boala din satele Ilfovului In sala cea mare a şcolii, doctorii şi-au scos aparatele. Iată un sătean din Dridu, care aşteaptă liniştit să i se ia tensiunea. (Reportajul în pag. II-a) In pag. II la UNDE SE FAC ÎNSCRIERILE IOVR-iştilor PENTRU BAI Marii mutilaţi ar beneficia de băi, locuinţe şi întreţinere In pag. V-a O NOUA LISTA DE OFITERI FOȘTI PRIZONIERI REPATRIATI DIN U.R.S.S. încep lucrările pentru asanarea a 17.000 jugăre de pământ din jud. Timiş TIMISOARA■ Lucrările pentru asanarea a 17.000 jugăre de pământ din hotarele comunelor • Tolvadia și Bunice vor începe la data de 10 iunie. In prezent, se fac pregătirile necesare in vederea deschiderii celui mai mare şantier de muncă voluntară din Banat, GH BITLIA Coresp. 6 PAGINI LEI Ml TM*, * hmi. 1Ml sf|tA iu Ajf |[ XVII No. 1135 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonică î 3.26.20 __________Cont cec poştal Nr. 1381__________ ABONAMENTE! Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, țărani și intelectuali) lunar Lei 80 Taxa post plătită în numerar cont. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 MAREA VICTOR A DEMOCRAŢIEI POPULARE IN ALEGERILE DIN CEHOSLOVACIA 89 la sută din voturi au fost acordate Frontului Naţional Reportaj primit prin telefon de la trimisul nostru special la Fraga PRAGA 51 . Succesul obţinut în alegerile de Duminică, de Frontul Naţional, care a luat 89 LA SUTA de voturi pe întreaga ţară, reprezintă glasul cu adevărat liber al poporului cehoslovac, confirmarea hotărîtă în fata lumii întregi a evenimentelor din Februarie încrederea de care se bucură Frontul Naţional in massele largi populare, şi mai ales o uriaşă afirmare a forţei Partidului Comunist Cehoslovac, mobilizatorul întregului popor pe calea unităţii, a luptei pentru pace, muncă constructivă şi socialism, împotriva tuturor manevrelor reacţiunii interne şi externe, împotriva provocatorilor de noui războaie. Aproape 60 de ziarişti din toate ţările au urmărit la Praga desfăşurarea alegerilor. Ei au avut prilejul să viziteze în toată libertatea localurile de vot, să stea de vorbă cu alegătorii, să ceară orice lămuriri cu privire la operaţiunile de votare. Dacă pentru ziariştii din Uniunea Sovietică, din demooraţiile nopulare sau penttru reprezentanţii ziarelor democratice din Apus, ziua de Duminică a fost o adevărată sârbă, toare, ea a prilejuit multe necazuri ziariştilor reacţionari din aşa zisele democraţii occidentale, trimişi de stăpânii lor imperialişti să caute nod în papură acestor alegeri. Acestor ziarişti, guvernul şi poporul cehoslovac le au dat o adevărată lecţie de democraţie, de dârză afirmare a unităţii sale împotriva oricărui plan de înrobire, nu contra oricăror manevre războinice. Cu calmul şi disciplina caracteristică poporului cehoslovac, alegătorii s’au prezentat masiv la urne. Nici urmă de armată sau de poliţie, deasemenea nici o coadă. In perechi, în grupuri de 5—6, bărbaţi, femei, tineri, bătrâni, muncitori, intelectuali, funcţionari, soldaţi, ofiţeri, preoţi, intrau în localurile de votare şi marea lor majoritate, fără a sta mult pe gânduri, introduceau buletinul Frontului Naţional în plic şi îl puneau in urnă, aruncând la coş lista albă. Foarte mulţi au fost acei care, demonstrativ, nici n’au mai intrat în cabină, ci f făceau operaţia votării în văzul tuturor. — Nu vrem să fie un secret pentru nimeni faptul că suntem pentru pace şi adevărată democraţie, — spuneau ei, întrebărilor provocatoare puse de ziariştii reacţionari englezi şi americani, i-am auzit pe mulţi răspunzând că „aici nu este Italia“... Aspectul oraşului Praga, incepând din noaptea dinaintea alegerilor, a fost feeric. Vechile monumente ale Capitalei, Topdurile, clădirile istorice, puternic luminate de reflectoare, marile bulevarde pline de oameni care discutau despre candidaţi, despre planul de doi ani şi despre perspectivele viitorului plan de cinci ani, cortegiile de tineri, care fie că satirizau reacţiunea exploatatoare, fie trista amintire a umbrelei lui Chamberlain şi a batalioanelor de asalt hitleriste, toate acestea creiau în Praga o atmosferă de deosebită combativitate, de bună dispoziţie, de încredere. Duminică pe la orele 4 au început să apară pe străzile centrale, pe tabele dinainte pregătite, primele rezultate. Pe măsură ce apăreau, victoria Frontului Naţional devenea din Traian Şelmaru Continuare în pag. Ill-a col. 7-8 X}*. 7.'.‘Vv]\c v ,**,• ■.:*■}. •: v c:\ * • CLEMENT GOTTWALD Societăţile comerciale municipale se transformă în societăţi de Stat In Monitorul Oficial de Primarea Societăţii Comerciale pen a apărut decretul Prezidiului Matru Aprovizionarea Capitalei şi a rii Adunări Naţionale, pentru în- ' ■ * ... fiinţarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de Stat. Decretul prevede că Statul român prin Ministerul Comerţului, va putea înfiinţa societăţi comerciale de Stat, având ca obiect: colectarea de produse agricole, vegetale şi animale, deşeuri industriale şi orice fel de alte produse; desfacerea cu ridicata şi cu amănuntul a mărfurilor şi produselor de orice fel, raţionate şi neraţionate; aprovizionarea populaţiei municipiilor, comunelor urbane şi balneo- climaterice, cu produse alimentare de primă necesitate, lemne de foc şi alte produse de uz gospodăresc, precum şi exploatarea de hoteluri, izvoare minerale, băi, localuri de consumaţie, localuri de spectacole, transportul, manipularea şi vămuirea mărfurilor, înfiinţarea societăţilor comerciale de Stat se va face prin decizii ale Ministerului Comerţului, cu avizul Ministerului Finanţelor. Capitalul social al societăţilor comerciale de Stat va fi subscris şi vărsat în întregime de Stat, prin Ministerul Finanţelor. Capitalul social al societăţilor comerciale de Stat rămâne proprietatea Statului. Decretul mai prevede transfersocietăţii comerciale municipale „30 Decembrie“ din Galaţi, în societăţi comerciale de Stat. Fac excepţie dela prevederile decretului, societăţile comerciale de Stat de export şi import, care funcţionează pe baza deciziunilor Comisiunii Ministeriale pentru Redresarea Economică şi Stabilizare Monetară. Ce prevede planul de investiţii al industriei si fermelor de Stat După cum am arătat in numărul de ieri al traiarului nostru, în urma şedinţelor ţinute de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Vasile Zuca cu conducătorii departamentelor economice , a fost aprobat planul de investiţii al industriei şi al fermelor de Stat Planul prevede importante investiţii în industria de industria textilă, a pielăriei, Stat dintre care o parte pentru utilajul necesar lal lemnului şi celidosei. Deasemeni un capitol imbricării de maşini agricole portant îl ocupă investiţiile şi electrotehnice. Alte sume însemnate sunt pentru A V. S. 91. (fost R. E. A. X. I. 91.), în vederea proprevăanute pentru investiţii în curării vitelor de traiaţiune, industria grea, chimică (pentru utilarea fabricilor de îngrăşăminte, materiale refractare, fungicide, ete)., pentru construcţii, etc. vitelor de rentă şi de reproducţie, pentru înzestrarea cu maşini agricole pentru ln pag. IIl-a Alegerile de Duminică au consolidat victoria din Februarie a democraţiei cehoslovace Conferinţa pe ţară a responsabililor sportivi a trasat noua formă de organizare a mişcării sportive din ţara noastră „SPORTUL este şi tribus să fie un mijloc de ridicare a nivelului politic al tineretului şi al tuturor celor care-l practică“ - a sps tov. Vasichi, membru al Biroului Politic al C.C. al PNLR. şi ministru al învăţământului Public • Sportul a intrat în atribuţiile Ministerului învăţământului Public. • Organizaţie de massă unică a sportului românesc. • In toamnă se vor deschide trei şcoli de stat pentru pregătirea profesorilor, maeştrilor şi instructorilor de sport. Vineri a avut loc la „Casa Tineretului”, conferinţa responsabililor sportivi din 58 de judeţe. In cadrul acestei conferinţe s-a desbătut problema unificării mişcării sportive din ţara noastră. La această conferinţă a luat parte fi tov. Gh. Vasilichim,crebru al Biroului Politic dl C. C. al P. M. R- fi ministru al învăţământului Public. Discursul tovarăşului Gh. Vâsliîchi Deşi nu sunt sportman, am găsit , totuşi necesar să vin în mijlocul Dv. în dublă calitate de membru al Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Român şi membru al Guvernului, responsabil pentru departamentul învăţământului. Salut conferinţa responsabililor sportivi din întreaga ţară şi doresc tuturor spor la muncă. Aţi fost chemaţi să puneţi temelia unei noui clădiri şi să folosiţi pentru aceasta tot materialul prelucrat până în prezent timp de doi ani de zile în diferite organizaţii separate. Nu ar fi deloc rău să vedem cauzele succeselor de până acum, fiindcă în ultimii ani sportul a P100 O mare extindere în ţara noastră şi sa intereseze cât mai mult de sport şi să facă tot mai mult sport. Perspectivele pe care le are sportul în URSS sunt de subliniem că lucrul acesta nu neegalat, sunt măreţe, este întâmplător. m Nu în toate ţările şi în toate I** ţările d®^ dSlMOCTasituaţiile se poate face sport, ţie poipulara. Sportul In URSS, ţara în care s’a realizat pentru prima oară socialismul, sportul a căpătat o amploare nemaiîntâlnită, devenind o mişcare de masse şi antrenând pături cât mai mari din populaţie. Victoriile Uniunii Sovietice au dat posibilitate masselor populare să se Continuare în pag. V-a col. 6-7-8 devine o mişcare largă de masse In ţările cu democraţie populară, printre cari se numără şi ţara noastră, mişcarea sportivă la un avânt tot mai mare. des TOV. GH. VASILICHI Inaugurarea Casei de Odihna a Scriitorilor „Nicolae Bălcescu“ r-. .. v - ■ ' -Tsi.-?-$« S&t?-' v „ ’tţ; \ ■ In comuna Bălceşti a avut loc Duminică inaugurarea Casei de Odihnă a scriitorilor Bălcescu“. In clişeu stânga: tov. Zaharia Stancu vorbind Dreapta: Casa de „Nicolae od'hnă „N. Bălcescu“. Reportajul în pag. II-a In pag. II-a a fost fixată data celui de al ll-lea Congres General A.R.L.U.S. In ce constă noua metodă de muncă ce se experimentează in prezent in Valea Jiului ABATAJELE DE CAMERA Desen tip St. Zamfirescu Nu este muncitor miner care să nu fi auzit despre noua metodă de muncă ce se experimentează în prezent în Valea Jiului. Noua metodă de muncă, iniţiată de inginera Boicu Leonida şi aplicată pentru prima oară de minerul Pop Ludovic, dela mina Petrila, se bazează pe mecanizarea muncii şi pe o nouă organizare a lucrului. Socotim că ar fi interesant să facem o comparaţie între sistemul vechi de lucra şi noua metodă ce s'a şi introdus în mai multe abataje-cameră din minere de pe Valea Jiului. După vechiul sistem, evacuarea cărbunelui rezulta*in spargerea frostului de lucru, se făcea cu ajutorul vagonetar lui. In cazul când se lucra pe două fronturi de lucru, — cum se vede în clișeul de mai sus, — uq va-VASELE MURESANTI Continuare în pag. V. com-2-3 _ Coresp. i.__. laşul cmivarai tar a lansat lozinca i „fîeri!stiM si tenii I ihdeat In fiecare sM bon să devină on brigadier 3[fir' Activitatea grupelor de studii, 1600 studenţi din Iaşi înscrişi în brigăzile de muncă voluntară mene din Iunie, găseşte studenţimea ieşană în faţa lozincii: „Fiecare student să devină un student bun, fiecare student bun să devină un brigadier activ". Urmând această linie studenţii au pornit imediat fitivă vacanţa de Paşte munca de reorganizare a cercurilor de studii înfiinţate din iniţiativa U. N. S. R. La Politehnica la Medicină şi Drept s’au şi editat primele cursuri. La Făcuitatea de Ştiinţe, s’au organizat până la 27 Mai, 74 grupe de studii. La Facultatea de Medicină in cei şase ani, funcţionează d î 12 grupe de studii, cele mai bine organizate fiind cele din anul I, II şi IV. La Drept există 18 grupe, în frunte situându-si cele 9 grupe ale anului . La Litere funcţionează 39 grupe. La Politehnică, funcţionează mai bine 44 grupe de la secţia Construcţii şi cele 49 de la secţia Chimie Industrială. In schimb grupele de la Agronomie şi Eelectromecanică sunt rămase în urmă şi funcţionează sporadic. Studenţii-brigadiein Paralel cu această activitate, centrul C .N. S. R - Iaşi a păşit şi la pregătirea, cadrelor de conducere a brigăzilor studenţeşti de muncă voluntară. In acest scop s-au deschis 5 şcoli cu un efectiv de 538 studenţi. Pentru ca aceste şcoli să dea rezultate cât mai bune, este neapărat necesară o legătură strânsă între conducătorii şcolilor şi D. T. M., care cunoaşte bine situaţia de pe şantiere şî coste procura materialul necesar I. ÎSTRATI corespondent Continuare în pag. V-a col. 2-3 Apropiata incetere a anului universitar şi sesiunea de exa-