Scȃnteia, iulie 1948 (Anul 17, nr. 1158-1184)
1948-07-02 / nr. 1158
Despre rezoluţia Biroului Informativ asupra situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia de L. RAUTU in „scameia" a publicat comunicatul asupra consfătuirii Biroului Informativ al Partidelor Comuniste, ce a avut loc în a doua jumătate a lunei Iunie în România şi Rezoluţia Biroului Informativ asupra situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia. Cu un curaj şi o sinceritate, de care sunt capabile numai partidele revoluţionare, marxiste - leniniste, conştiente de forţa lor, rezoluţia Biroului Informativ supune unei aspre analize critice linia urmată în principalele probleme ale politicei Interne şi externe de conducerea partidului comunist din Iugoslavia (P.C.I) în frunte cu tovarăşii Tito, Kardeij, Djilas, Rankovici, linie ce reprezintă o abandonare totală a marxism-leninismului. După cum arată rezoluţia, conducerea P. G. I. a ajuns să se comporte faţă de Uniunea Sovietică, faţă de specialiştii şi reprezentanţii ei la fel cum se comportă faţă de statele burgheze şi reprezentanţii lor, luând o atitudine antisovietică. In interiorul ţării, actuali conducători iugoslavi muşamalizează lupta de clasă şi înlocuesc teoria marxistă-leninistă asupra rolului de hegemon al proletariatului şi asupra alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare în frunte cu proletariatul prin afirmaţia că „ţărănimea reprezintă cea mai solidă temelie a Statului iugoslav” Conducerea P.C.L a ajuns la revizuirea învăţăturii marxiste-leniniste asupra Partidului. In Iugoslavia nu se manifestă pe faţă decât Frontul Popular, iar Partidul Comunist nu se manifestă pe faţă şi se află până în ziua de azi într’o situaţie semilegală. Conducătorii iugoslavi au ajuns chiar să nege necesitatea unui program propriu al Partidului deosebit de cel al Frontului Popular. In interiorul Partidului domneşte un regim birocratic şi dictatorial. Democraţia internă de partid nu există. Orice încercare de critică este înăbuşită prin metode de represiune teroristă. In loc de a-şi recunoaşte şi îndrepta în mod cinstit greşelile, aşa cum se cere unor comunişti, conducătorii P.C.L încearcă acum să-şi ascundă greşelile prin declaraţii şi măsuri stângiste. Astfel ei au decis în mare grabă să naţionalizeze mica industrie şi micul comerţ, ba au declarat chiar că trec la nimicirea chiaburimii ca clasă şi la imediata lichidare a oricărei forme de exploatare a omului de către om.Este limpede că astfel de probleme sunt cu neputinţă de rezolvat fără o temeinică pregătire a condiţiunilor materiale şi politice necesare şi că în realitate este vorba de lozinci demagogice, aventuriste, menite să mascheze refuzul de a-şi recunoaşte şi înlătura grei Refuzul conducerii P.G.I. de a lua parte la şedinţa Biroului Informativ în ve- derea discutării tovărăşeşti , a situaţiei din P.G.I a fost înfierat de şedinţa Biroului Informativ, care a arătat că prin acest refuz „conducătorii P.G.I. s-au contrapus Partidelor Comuniste, ce fac parte din Biroul Informativ, au păşit pe calea rupturii de Frontul Unic Socialist împotriva imperialismului, pe calea trădării solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc şi a trecerii pe linia naţionalismului”. Biroul Informativ a constatat că prin purtarea sa antipartinică C. C. al P. C. I. s-a aşezat pe sine şi Partidul Comunist din Iugoslavia în afara rândurilor Biroului Informativ. O primă întrebare, pe care fără îndoială că şi-o vor fi pus mulţi tovarăşi după citirea acestei adânci analize a gravelor greşeli comise de conducerea P. C. I. este următoarea : Cum a ajuns la această poziţie conducerea P. C. I. ? Nimeni nu are de gând să conteste lupta dusă de poporul iugoslav împotriva cotropitorilor hitlerişti. Dar conducerea P. C. I. orbită de îngâmfare, a tras de aci concluzia absurdă cum că „victoria finală“ a fost repurtată cu forţele proprii ale partizanilor iugoslavi, dând uitării faptul istoric, recunoscut şi de duşmani, că factorul hotărîtor al victoriei finale a fost Armata Sovie-etică, care cu preţul sângelui ei a eliberat numeroase ţări cotropite de Hitler, inclusiv Iugoslavia. Deasemeni sunt cunoscute eforturile făcute de poporul iugoslav în vederea desvoltării democraţiei populare. Dar conducătorii P. C. I. au tras de aci o a doua concluzie la fel de falsă şi absurdă şi anume că Iugoslavia ar putea construi socialismul singură, fără sprijinul for ,telor democratice internaţionale, fără ajutorul şi sprijinul celorlalte ţări ale democraţiei populare şi mai ales fără sprijinul şi aportul Uniunii Sovietice. Dar ce om de bună credinţă poate uita că fără ro-Continuare în pag. VI, vol. 1-4 Sigwaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiîiiiiiiii REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu (ihereala 5 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE: Individuale lunar Lei 100. Colective (pi muncitori, ţărani şi Intelectuali) lunar Lei 80 Taxa poşt. plătită In numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 Impreună cu nouii directori ai întreprinderilor naţionalizate Muncitorii şi tehnicienii! î»5ES^indeHîdi‘«Sti^L dela I M S * Hunedoara Controlul 600000110 au depăşit programele de producţie pe luna Iunie a. c. Datorită eforturilor si cola- Astfel, la 27 luni« prograborării strânse dintre muncitori, mpte Ministerului Industriei au ingineri şi tehnicieni. In luna fost depăşite In felul urmă- Iunie s'au depăşit programele ter: la fontă albă cu 31,49/«, de producţie la uzinele I. M-S. la oţel lingou cu 38V« şi la Hunedoara, oţel electric cu 13°/», a descoperit însemnate cantități de materii prime ascunse de foştii patroni Registre şi mărfuri furate de capitalişti în jud. Prahova cu prilejul isgonirii lor din întreprinderi In ultimele zile, organele Controlului Economic au descoperit alte acte de sabotaj şi furturi, comise de capitalişti cu prilejul izgonirii lor din întreprinderile naţionalizate. Atât în oraşe, cât şi la sate, aceştia au încercat să fure şi să dosească materii prime, să sustragă registre şi bani, să demonteze şi să vândă piese. Aceste cazuri ca şi multe altele arată cât de necesară este, acum mai mult ca oricând, sporirea vigilenţei. Organizaţiile de Partid din întreprinderi trebue să fie în fruntea acţiunilor menite să preîntâmpine sau să descopere actele de sabotaj ale foştilor patroni şi ale cozilor lor de topor. Ele trbue să mobilizeze pe muncitori şi cu concursul organelor de control şi autorităţilor, să facă imposibilă orice încercare de sabotaj a patronilor istoniţi. Dăm mai jos câteva din ultimele descoperiri făcute în județul Prahova : „ Cu concursul noului director al fabricii de tăbăcărie „Tânăra”, din Ploeşti, Controlul Economic a descoperit zilele trecute la locuinţa fostului proprietar al fabricei, Constantin Duiculescu, îrntr’o ascunzătoare, un depozit de circa 609 de piei semifabricate. Iar la un cumnat al său, anume Nicolae Trandafir din comuna Moreni, un alt depozit, precum şi o tăbăcărie clandestină, unde se prelucrau în momentul sosirii controlului circa 800 de piei crude. Patronul C. Duiculescu a dispărut, iar cumnatul său N. Trandafir a fost arestat şi trimis în judecată. La întreprinderea „Unic” din comuna Ploeştiori-Prahova, fostul patron, inginer Vlaiculescu, cu ocazia naţionalizării, a dispărut luând cu ei şi registrele, care au fost găsite ulterior la locuinţa contabilului său. La fabrica de cărămidă „Frăţia” din comuna Bucov, jud. Prahova, s-a descoperit, cu ocazia verificării scriptelor, lipsa sumei de 600.000 de lei. Cercetările sunt în curs. In comuna Brătăşanca, Prahova, fostul patron al morii, Dumitru Stănescu, a demontat valţul de măcinat grâu şi anexele Uri, cu in- tenţia de a încerca să pună moara sa In situaţia de a nu mai corespunde legii de naţionalizare. Cu concursul noului director al întreprinderile naţionalizate „Elefantul”, din Ploeşti, organele de control au descoperit o groapă săpată la o adâncime de 3 m., situată într-o dependinţă a locuinţei fostului patron, în care se găsea o cantitate de peste 500 kgr., talpă crupon de cea mai bună calitate. Cei doi fraţi Dumitrescu, foştii patroni ai întreprinderii, au fost arestaţi O scenă din filmul sovietic „Pentru cei de pe mare“ (Citiţi cronica filmului în pag. II) O NOUA MAŞINA AGRICOLA CONSTRUITA DE UZINELE SOVIETICE Pentru a înlesni munca plugarilor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din uzinele soviet ce produc mereu noui maşini agricole din ce în ce mai perfecţionate. IN CLIŞEU, una din ultimile inovaţii ale tehnicii sovietice, „R. S. 10", maşină motorizată de cosit fânul. Intro singură zi această maşină condusă de un singur om coseşte şi strânge fânul de pe o suprafaţă de 50 hectare. fill II Pil HUI Un important interview cu Herta Kuusinen Preşedinta Uniunii Democratice Populare din Finlanda Ziaristul Friedrich Ege din Helsinki s-a adresat tovarăşei Herta Kuusinen, preşedinta Uniunii Democratice Populare dn Finlanda,alcătuită din Partidul Comunist, Partidul Socaliştilor Unitari şi alte organizaţii sociale progresiste), cu rugămntea de a-i răspunde la câteva întrebări în legătură cu situaţia actuală din Finlanda şi cu alegerile parlamentare, care vor avea loc la 1 şi 2 iulie, exprima convingerea că trecutul nu va mai reveni niciodată. Noua poziţie a Finlandei în politica externă a fost confirmată prin intrarea în vigoare a tratatului de pace, care, în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Uniunea Sovietică, este complectat şi consolidat, prin pactul de prietenie, colaborare şi asistenţă, recent încheiat. Acum nu mai poate fi vorba ca ţara noastră să lunece în tabăra antisovietică şi antidemocratică, ci, din contra, menţinerea păcii între Finlanda şi Uniunea Sovietică şi-a primit garanţiile definitive, garanţii care constitue şi o bază solidă pentru consoldarea prieteniei şi a schimbului multilateral de mărfuri între ţările noastre. Dar nici în politica internă nu mai poate reveni trecutul. Politica internă este strâns legată de cea externă şi, pin această privinţă, anii de după război au adus o nouă orientare şi au determinat noui baze pentru politica internă. Lupta o luptă deosebit de violentă, continuă, şi politica internă formează obiectivul ei principal, pentru ca la noi reacţiunea nu îndrăsneşte să pună pe faţă în discuţie cursul politicii noastre externe. Dar rezultatul definitiv al acestei lupte nu poate fi îndoelnic. Deşi partidele burgheze şi odată cu ele con- ducerea social-democrată, care se găseşte în mâna celor de dreapta, au lăsat Uniunea Democratică Populară singură in lupta pentru acest curs, ea a reuşit, cu ajutorul masselor Continuare în pag. III, col. 67-81 ÎNTREBARE: Care este părerea Dvs. asupra situaţiei actuale din Finlanda ? RĂSPUNS . ..Noi am spus-o, atât înainte cât şi după război că Finlanda se găseşte la o răspântie. Acum ne putem In comisiile de producţie trebuesc încadraţi muncitorii fruntaşi şi cu experienţă în muncă Generați la şedinţa comisiilor de producţie din cadrul Sindicatului C instructori din Bucureşti Odată cu naţionalizarea principalelor întreprinderi, rolul şi sarcinile comisiilor de producţie din aceste întreprinderi devin mult mai importante: ele repartizează programele de producţie pe unităţile fabricii, ele studiază noui metode de muncă, ele trebue să fie colaboratori apropiaţi şi activi ai nouilor directori. Şedinţa comisiilor de producţie din cadrul sindicatului Constructori, din Opiteală, ce s-a ţinut zilele trecute, prilejueşc o serie de constatări şi concluzi în legătură cu problemele legata de activitatea şi nourii sarcini ale comisiilor de producţie. Realizări, dar şi lipsuri în munci Rapoartele prezentate de şantierul „ANEF , fabrica „Via“ ş şantierul „APACA“ au schiţa în lini generale activitatea comisiilor de producţie din aceste întreprinderi, au arătat o seri de realizări, dar au scos la iveală şi o serie de lipsuri car se observă de altfel, şi în activitatea comisiilor de producţie din alte ramuri industriale In linii generale comisiile d producţie se preocupă de problemele de producţie, de organizare muncii, săptămânal şi pe durat mai lung de popularizarea şi ifr mărirea îndeplinirii programelor de iniţierea şi urmărirea întrecerilor, etc. Iată, de pildă, prin grija comisiei de producţie de pe şantieri naţional „APACA" s‘au făcut di deşeuri, diferite piese, din bucăţile de cărămidă mai mari, stricate, s‘au recuperat bucăţi m mici ce pot fi folosite in producţie. Comisia de producţie urmărid îndeaproape fixtimn trnaed întrecerile in product** Valeriu Budumi Continuare la par. IV, col. 6-7- Pe şantierul national „ANA PAUKER y y ** — Lunca Prutului Căţăraţi pe vârful râpelor, brigadierii de pe şantierul naţional „Ana Pauker” dau viaţă pământului sterp din Valea Chinejii, sădind milioane de puieți de salcâmi și pomi roditori. Cu toată lipsa de maşini căreia are să facă faţă Judeţul Tulcea trebue sâ ducă la bun sfârşit munca pentru strânsul recoltei Qrzul pus astă toamnă e gata de secerat — paiul se îndoaie sub greutatea spicului, lanurile de secară privesc de sus la holdele de grâu de toamnă care a dat în copt, sau cel de primăvară încă verde, iar porumbul şi floarea soarelui cresc, „saltă“ mereu, mai ales acum, în urma ploilor. „Râde“ câmpul în jud. Tulcea, ca şi în celelalte judeţe ale ţării. Muncă îndârjită, stăruitoare Dar foarte puţini dintre străinii care umblă pe drumurile judeţului din Nordul Dobroge, cunosc greutăţile întâmpinate de plugarii din această parte a ţării, eforturile, uneori de necrezut, care au trebuit depuse pentru ca planul însămânţăritor să fie adus la îndeplinire. Lipsa de unelte şi maşini, pământ înţelenit lăsat pârloagă de 7-8 ani de zile, vite foarte puţine şi fără hrană îndeajuns (li s’a dat ca nutreţ ciurlani de pe câmp şi rădăcină de pir) n’au fost în stare să descurajeze pe ţăranii muncitori din Tulcea, să-i facă să dea îndărăt. Lozinca „nicio palmă de pământ să nu rămână neînsămânţată” poate nicăerî n’a găsit mai mult răsunet ca în sufletele plugarilor muncitori din acest judeţ. Au terminat la ei, au trecut la vecini să le ajute, au arat şi însămânţat la fermele Statului — judeţul Tulcea are cinci ferme de Stat create în Aprilie — au lucrat apoi pământurile şcolilor (recolta va fi întrebuinţată la cantină pentru hrana copiilor). Au tras în plug, laolaltă cu vitele, dar n’au dat îndărăt Toader Carnisca din Sarinasuf are doar un hectar de pământ, dar a arat 28 de ha, cu un singur atelaj Constantin Petriu din com. Cataloi, cu doi cai slabi de le numărai coastele, a arat 2 ha, ale lui, 14 la ferma Statului, 10 ha, gratuit la văduve şi invalizi. Neculai Dăuceanu din aceiaşi comună, avea doi viţei de câte un an. S’a înhămat alături de ei impreună cu fiul său şi au lucrat 15 ha de pământ — parte ale lui — parte dela Stat. Cu un singtur cap Manea Vacile din Agighiol a arat 15 ha. de pământ. La fel Matei Dănilă din Câşla şi Acă Geamiş din Sarinasufiar Ion. Dănăilă din com. I. G. Duca şi Ştefan Palade din plasa Mahmude, cu câte doi cai, au arat fiecare peste 50 ha. — mai mult decât lucra altădată un tractor în unele părţi ale ţării. Dima Silvestru, din corn. Agighiol are 5 pogoane de pămănt. Ce nu cumva ti întârzie, le-ai lucrat singur cu sapa. Tot cu sapa şi-au muncit locurile Gheorghe şi Ilie Dragan din Luncaviţa. Dar nu numai Plugarii, ci Gh. Cristea Continuare In pag. IV, col. 3-4-5 Urmăriţi zilnic în pag. I la traducerea noului roman sovietic „Familia Stojarov” de Elena Katerli Citiţi în pag. V-a IN CARNE VIE „LA NOI IN FABRICA NU MAI E REACTIUNE“ 7 ..... ...................... In pag. Il-a In pag. V-a In pag. lll-a CITITI -------------------IN CORPUL ZIARULUI: U. R. S. S, UN STAT ADMINISTRAT DE MASSELE LARGI POPULARE. CRONICA FILMULUI: Două filme despre flota sovietică, de Sorin Mladoveanui In pag. IV-a LISTA NOUILOR LARI. ASESORI POPII-10.000 copii vor pleca anul acesta în coloniile de vară. Urmăriți în pag. II-a traducerea romanului sovietic „Familia Stojarov". Sa educăm tineretul în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de Partid Rezoluţia Plenarei C. C. al P. M. R. a scos în evidenţă faptul că tineretul nostru s’a dovedit atât în campania alegerilor cât şi prin devotamentul entuziast pentru cauza clasei muncitoare, pe tărâmul luptei politice, cât şi în opera de construcţie, pe şantiere, o forţă însemnată a democraţiei în ţara noastră. Intr’adevăr oamenii muncii ştiu azi că în lupta împotriva exploatării, pentru întărirea democraţiei noastre populare şi construirea socialismului se pot sprijini cu toată încrederea pe avântul creator şi patriotismul tineretului nostru şi îndeosebi al tineretului muncitoresc. Şi oare nu este firesc ca tineretul să urmeze pe cei care construesc viitorul şi-l conduc înainte, mereu înainte? „Noi suntem Partidul viitorului — spunea Lenin — iar viitorul aparţine tineretului. Suntem Partidul inovatorilor, iar tineretul urmează totdeauna mai curând pe inovatori. Noi suntem Partidul luptei pline de abnegaţie împotriva vechii putreziciuni, iar tineretul e cel care va porni întotdeauna primul la o luptă care cere abnegaţie“. Lupta tineretului e în mod firesc legată de lupta clasei tinere căreia îi revine misiunea istorică de a fi groparul societăţii vechi, îmbătrânite, bazată pe exploatare şi de a da lumii o nouă tinereţe, construind socialismul şi apoi comunismul. Sub îndrumarea şi sub conducerea Partidului clasei muncitoare, tineretul nostru a putut păşi spre o viaţă nouă, a putut scăpa în mare parte de lanţurile exploatării capitaliste şi e smuls tot mai mult influenţei înjositoare a ideologiei putrede a burgheziei, misticismului, obscurantismului, ură de rasă. Dar toate acestea nu i-au picat tineretului din cer, ci ele au fost obţinute prin lupta poporului muncitor sub conducerea Partidului clasei muncitoare, luptă în care tineretul şi-a dat contribuţia plină de jertfă şi abnegaţie în cadrul unor organizaţii crescute şi educate de Partid şi spiritul dragostei nemărginite faţă de patrie şi popor, a devotamentului până la moarte faţă de marea cauză a clasei muncitoare. Dar nu numai atât. Ce minunate perspective deschide tineretului lupta sub conducerea acelui Partid, care e constructorul viitorului, lupta în cadrul unui regim în care clasa muncitoare şi Partidul ei sunt forţa politică conducătoare! Tocmai de aceea organizaţiilor de tineret şi nu deosebi U. T. M. - ului, le revine sarcina de a lămuri tineretului rolul hotărîtor şi totodată măreţ. Uluitor, pe care-l are Partidul în viaţa ţării noastre. Sub aprecierea importanţei educării tineretului în spiritul dragostei şi al devotamentului faţă de Partid favorizează pătrunderea influenţei politice şi ideologice a burgheziei în rândurile tineretului, stabilea Continuare în pag. V, col. 6-7-8 PRIMA SERIE de 400 asiguraţi a petrecut 21 zile în sanatoriul Techirghiol Prin grija Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Sanatoriul C.C.A.S. „Clement Popescu“ din Techirghiol, complect renovat, şi-a deschis porţile la începutul acestei luni. Prima serie de asiguraţi, formată din 400 oameni, şi-a petrecut un concediu de 21 de zile. Bolnavii s-au bucurat de o atentă îngrijire medicală. Condiţiile în care asiguraţii stau astăzi la sanatoriu sunt cu totul altele decât în trecut. Printre cei 400 sunt câţiva care cu grele sacrificii au reuşit să vie aici şi sub regimurile trecute. Ei povestesc mizeria în care trăiau puţinii asiguraţi care reuşeau să ajungă până la acest sanatoriu. I. HAMOREANU Coresp. voluntar „Marshallizarea“ şi... vacile mexicane Ţările Europei occidentale nu sunt singurele ce au prilejul să simtă pe pielea lor binefacerile nenorocite ale „ajutorului" american. Nici statele America Latine nu sunt cruţate, şi marshallizarea — indiferent de etcheta originală sau nu — sub care se aplică acest tratament. O mică pildă grăitoare, e vorba de Mexic, unde mai mult de jumătate din populaţie se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor. La un moment dat ziarele mexicane au răspândit ştirea că cirezile de vaci sunt nimicite de o epidemie periculoasă şi că — pentru un interval de timp — nu va mai fi lapte pe piaţă. N'a durat mult şi în vitrinele magazinilor almentare au răsărit, îmbietoare, cutiile cu lapte condensat ale firmei americane Borden, — trădând, fără să vrea, din ce sursă venise ştirea alarmantă. Mexicanii sunt insă un popor încăpăţânat. Ei nu s'au lăsat ispitiţi de produsul trustificat al Statelor Unite, ci au continuat liniştiţi să consume laptele propriilor lor CSIovaci, — lapte care nu era câtuşi de puţin dăunător. Cum însă forurile conducătoare americane erau decise să „ajute" ţările mai metat e chiar cu sila, s'a ivit de îndată în Mexic o comisie de specialiști americani. Guvernul mexican a fost informat că pentru a împiedica extinderea inexistentei epidemii va trebui să fae toate vacile din Mexic. In schimb, Statele Unite s’au oferit să aprovizioneze Mexicul cu lapte condensat, obligăndu-se să cumpere carnea vitelor tăite — la preţ redus, fireşte, — doar aşa... ca să le facă un bine mexican lor iar I pentru munca câmpului s’au declarat gata să li vreze tractoare americane- zis şi făcut. In prezent 3.000.000 de vaci mexicane sunt în curs de a fi jertfite pe altarul trusturilor americane ale laptelui condensat ale conservelor de carne şi ale tractoarelor. Ce-a câştigat poporul mexican? Experienţă în domeniul „marshallizării”, T. S. ^