Scînteia, iulie 1960 (Anul 29, nr. 4875-4901)
1960-07-01 / nr. 4875
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! Morgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4875 || Vineri 1 iulie 1960 ...........................—————— 4 PAGINI — 20 BANI Grijă deosebită pentru strîngerea recoltei! Primele ştiri despre începerea strîngerii recoltei de grîu au şi apărut în presă. Mecanizatorii de la gospodăriile de stat Moţăţei şi Cetate, regiunea Craiova, colectiviştii din Episcopia Bihor-Oradea şi din multe alte părţi au început să adune în hambar grîul din recolta acestui an. In cîteva zile recoltatul griului va începe din plin în întreaga ţară. Folosind mai bine tehnica cu care statul nostru a înzestrat agricultura, aplicînd metode agrotehnice înaintate, oamenii muncii de pe ogoare s-au străduit să obţină în acest an o recoltă bogată. Iar strînsul recoltei este încununarea acestei strădanii. Cu cit recoltarea se face mai repede, cu cit această muncă se organi- zează mai temeinic, cu atît în hambare va ajunge mai mult grîu, poporul va avea mai multă pîine. Anul acesta strînsul recoltei se desfăşoară în condiţii deosebite faţă de anii trecuţi. In perioada recoltării se prevăd mai multe ploi ca de obicei, ceea ce ridică în faţa comitetelor regionale şi raionale de partid, a sfaturilor populare şi a conducerilor unităţilor agricole socialiste problema organizării muncii în aşa fel, încît timpul de strîngere a recoltei să fie cît mai scurt, neirosindu-se nici o zi, nici o oră bună de lucru. Totodată e necesar să se acorde o mare atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor mai ales în regiunile Galaţi, Ploeşti, Cluj, unde prăşitul este mai întîrziat. Acol unde terenul este moale şi nu poate intra cu tractoarele, să se foosească orice mijloace pentru exeitarea grabnică a acestei importa e lucrări. Stabilirea momentu-i începerii recoltării este o treabă de foarte mare răspundere. Controlind starea de vegetaţie a fiecărui lan în parte, specialiştilor le revine sarcina de a stabili cind trebuie început recoltatul intr-un loc sau altul. Să nu se aştepte pîrguirea grînelor la toate lanurile ca abia atunci să pornească masiv la recoltare. Tărăgănarea duce la răscoacerea cerealelor şi deci, la pierderi mari. In condiţiile acestui an, cind timpul ploios şi rece a întîrziat maturizarea păioaselor, iar după încetarea ploilor şi încălzirea vremii, perioada de coacere în pîrgă şi coacere deplină s-a scurtat, este de cea mai mare însemnătate ca recoltatul să se facă în cît mai puţine zile. Gospodăriile de stat, S.M.T.-urile, gospodăriile colective, întovărăşirile agricole se îngrijesc acum să deplaseze din vreme maşinile de recoltat la locul de muncă, să termine organizarea muncii pînă în cele mai mici amănunte, să asigure mijloacele de transport. Identificarea şi organizarea ariilor, alegerea şi instruirea delegaţilor la batoze, asigurarea aprovizionării cu saci, curele, carburanţi şi lubrefianţi etc. nu suferă nici o întîrziere, pentru ca, odată început, recoltatul să se desfăşoare din plin. Combinele, ca şi celelalte mijloace de recoltare, vor avea mult de lucru — de dimineaţa, după ce se ridică rouă şi pînă seara tîrziu. De aceea este necesar să se revizuiască temeinic întregul utilaj care lucrează în campanie, iar după începerea lucrului să se asigure asistenţa tehnică necesară, astfel ca orice defecţiune ivită la o combină sau la o altă maşină să fie înlăturată deîndată. Acolo unde nu se lucrează cu combina, de cea mai mare însemnătate pentru evitarea pierderilor de recoltă este organizarea transportului cerealelor la arii, treierarea şi înmagazinarea lor în timpul cel mai scurt pentru ca ploile să nu provoace stricăciuni. O atenţie deosebită să se acorde recoltării cerealelor recunoscute pentru sămînţă. Experienţa unităţilor agricole fruntaşe arată cît este de important pentru obţinerea de recolte mari la toate culturile ca îndată după strînsul recoltei să se pregătească terenul pentru însămînţarea culturilor următoare. De aceea, gospodăriile agricole de stat, S.M.T.-urile, unităţile agricole cooperatiste să-şi organizeze astfel munca încît, urgentînd recoltatul, să execute arături de vară pe toate suprafeţele de pe care s-a strîns recolta. Pentru a asigura executarea acestei lucrări în ritm cu recoltatul, este necesar ca gospodăriile agricole de stat şi S.M.T.-urile să organizeze schimbul II la un număr cît mai mare de tractoare. Astfel, se poate lucra din plin ziua la recoltat, iar noaptea la arat. Gospodăriile de stat au suprafeţe întinse ocupate cu grîu. Conducerile gospodăriilor de stat, organizaţiile de bază trebuie să lupte ca nici un bob din noua recoltă să nu se piardă. Sectorul socialist-cooperatist al agriculturii a crescut mult. Au sporit deci şi suprafeţele cultivate cu cereale în acest sector. Pentru strîngerea recoltei un ajutor substanţial primesc gospodăriile colective şi întovărăşirile din partea S.M.T.-urilor. Acestea au datoria să organizeze în aşa fel munca, încît maşinile să lucreze din plin. Dar gospodăriile colective să nu se limiteze numai la maşinile S.M.T.-ului, ci să folosească şi mijloacele proprii ca secerători simple trase de animale, coasele şi secerile. Este în interesul ţăranilor întovărăşiţi ca pentru grăbirea strîngerii recoltei să muncească în comun, să se într-ajutoreze la recoltare şi treieriş. In asigurarea succesului muncilor agricole un rol hotărîtor îl are munca organelor şi organizaţiilor de partid. Cu cît ele vor desfăşura o activitate politică şi organizatorică mai intensă, mai concretă în mijlocul lucrătorilor din G.A.S. şi S. M. T., al colectiviştilor, întovărăşiţilor şi al tuturor oamenilor muncii din agricultură, cu atît mai repede şi mai bine vor fi făcute aceste lucrări. Experienţa bună, metodele de muncă ale fruntaşilor în campanie trebuie larg răspîndite, devenind un bun al tuturor. Organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare au un bun prilej acum, în timpul campaniei de recoltare, să desfăşoare o susţinută muncă pentru popularizarea rezultatelor gospodăriilor colective şi întovărăşirilor fruntaşe. Acum sînt foarte multe lucrări de făcut. Strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, executarea arăturilor de vară şi a lucrărilor de îngrijire a culturilor etc. constituie o contribuţie importantă pe care oamenii muncii din agricultură o aduc la îndeplinirea sarcinilor mari stabilite de Congresul al III-lea al partidului cu privire la creşterea producţiei agricole, la asigurarea unor cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare pentru aprovizionarea poporului muncitor. Combine pentru campania de recoltare Ieri, matalurgiștii uzinelor „Semănătoarea“ din Capitală au terminat încă un lot de 100 combine pentru campania de recoltare din acest an. In fiecare zi, de la această uzină sunt expediate combine, piese de schimb pentru seceratori-legatori şi alte maşini agricole. Sesiune ştiinţifică TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii"). In zilele de 29-30 iunie a avut loc cea de-a treia sesiune ştiinţifică a institutului medico-farmaceutic din Tg. Mureş. La sesiune au fost prezentate referate de către secţiile de fiziologie, pneumologie, perafizologie, reumatologie infantilă, balneologie, ape minerale, etc. Concert simfonic în fabrică Ieri după-amiază, la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, colectivul orchestrei simfonice a filarmonicii de stat „George Enescu“ a'5S şi rereriat in faţa cîtorva mii de muncitori un concert. Ei au ascultat Rapsodia la de George Enescu, prima parte a concertului pentru vioară şi orchestră de Ceaikovski, in interpretarea lui Ion Voicu şi lucrări de Beethoven, Mozart, executate de orchestră sub bagheta dirijorului Mircea Basarab. Muncitorii au aplaudat cu căldură pe artiştii filarmonicii de stat „George Enescu". Delta Dunării... la Bucureşti La Institutul de studii şi cercetări hidrotehnice din Capitală a intrat ieri şi funcţiune un model natural cri Deltei Dunării, amenajat pe o platformă de beton în suprafaţă de 5.200 m.p. Pe acest model, prevăzut cu toate tipurile de vegetaţie, curg şuviţe de apă, reprezentind întregul sistem de scurgere a apelor în deltă. Aici cercetătorii Institutului vor face experienţe cu privire la amenajarea complexă a Deltei Dunării în vederea exploatării raționale a bogățiilor ei. fin fiecare zi, membrii brigăzii utemiste ,,Cel de-al III-lea Congres al partidului“ se adunau la orele 10,30 pentru o scurtă consfătuire asupra documentelor Congresului şi a sarcinilor care le revin ; şase zile la rînd, cît a durat Congresul, această brigadă de tineret de la secţia de turnătorie a uzinelor „Timpuri Noi" a ţinut un fel de „sesiune" a ei, discutînd diferite capitole ale Raportului prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, şi analizînd rezultatele muncii proprii. Şi aveau ce analiza . Pe un stilp mare este afişat, in dreptul locului de muncă al brigăzii, un panou în care e trecut angajamentul scris al tinerilor ca, pentru a cinsti Congresul, să termine planul lunar pînă la 25 iunie, învechit panou ! Căci în momentul în care membrii brigăzii ascultau la radio relatările din prima zi a Congresului, ei erau cu planul gata îndeplinit. Au dat zor fără să păcătuiască, cum se mai întîmplă uneori pe la turnătorii, cu diferite rebuturi , s-au păstrat cu energie sub procentul admis, iar cît priveşte producţia, în zilele care au trecut de la Congres au mai adăugat o depăşire de 20 procente peste plan, au depăşit angajamentele luate pentru economisirea de ciment, fontă, cuie de turnătorie şi... luminări (căci în turnătorii se consumă, pentru OAMENI ŞI INIŢIATIVE umplerea provizorie a unor goluri, multe luminări). In jurul brigăzii s-a învîrtit în aceste zile, mai mult ca înainte, Constantin Ion. El a fost înainte şeful brigăzii, încă din 1957, şi sub conducerea lui şi-a cîştigat brigada, cu aprobarea comitetului de partid şi de U.T.M., titlul de cinste — brigadă de calitate — şi numele ei care răsună ca un angajament de înfăptuiri durabile. Iată însă că Ion Constantin a preluat o altă brigadă, mai puţin avansată , deşi asta reprezenta şi un mic şi trecător sacrificiu material, a muncit să ridice noua brigadă — dar cine i-ar putea reproşa că in aceste zile de mare elan i-a fost dor de băieţii lui şi a venit să-i vadă cum lucrează. A vrut să ştie cum merge munca lui Enache Ion, Chirianu Gheorghe şi a altor fruntaşi ai brigăzii. Asta cu atît mai mult cu cit David Mie, noul şef al brigăzii, se află în concediu. Fără a-şi slăbi eforturile în producţie, turnătorii trăiesc în aceste zile momente mici sau mari importante pentru viaţa lor : unii pleacă în concediu la munte sau la mare, cîtorva, cum ar fi turnătorului Simion Constantin sau macaragiului Ocnaşu Vasile, le-a sosit chiar alaltăieri repartiţie pentru o nouă locuinţă, alţii au participat la încheierea festivă a anului de învăţămînt. La una din consfătuirile ţinute în timpul Congresului, sudorul Misac Derasadurian le-a arătat oamenilor o socoteală aproximativă a economiei pe care o reprezintă pentru el faptul că nu va mai trebui să plătească manualele şcolare pentru cei doi copii ai săi. — Copiii noştri sunt mai mici — au spus rîzînd tinerii turnători - dar pînă or creşte ei, n-or să mai fie de plătit nici măcar rechizitele ! Oamenii simt roadele muncii lor ; perspectivele, cu marele avînt economic al ţării, cu cele 300.000 apartamente, cu atîtea şi atîtea realizări, îi înflăcărează. Zilele acestea, turnătorii de la „Timpuri Noi“ au făcut propuneri care duc la scurtarea timpilor de execuţie la o serie de piese, ceea ce ar însemna o economie de zeci de mii de lei lunar. — E firesc, spune Constantin Ion. Nu poţi rămîne pasiv cind vezi ce perspective deschide în faţa noastră Congresul, măreţul plan cuprins în Directive. Emoţionat, parcurgînd pe rînd consfătuirile şi simţind elanul colectivului din jurul său, Ştefan Stănescu, secretarul organizaţiei de bază din „secţia tineretului” — turnătorie, îşi aminteşte cum arătau turnătoria şi oamenii ei acum 15-16 ani, cind a venit el aci ca ucenic. Era o „bombă", o hală veche, scundă, neaerisită, formele se uscau cu păcură în atelier odată cu plămînii muncitorilor ; majoritatea oamenilor era alcătuită din bolnavi ; ucenicii venea dimineaţa de la 5,30 ca să care pe umăr butoaiele cu păcură, să pregătească focul. Ca să se spele, băgau fierul înroşit intr-un butoi cu apă , cărau apă pentru vechii maiştri, adesea erau bătuţi şi fugeau prin fundul curţii. Aşa puneau ban peste ban cei ce se îmbogăţeau sub firma „Lemaître". Acum, în hala mare şi aerisită, unde macaralele numeroase scutesc muncitorul de frîngerea spinării, unde există mori şi malaxoare de preparare automată a pămîntului şi nisipului în locul lopătatului necontenit, unde gazul metan usucă iute formele, fără a etenţa la sănătatea oamenilor şi unde duşurile reci şi calde înlocuiesc butoiul cu sfîrîiac - în această hală turnătorii ştiu, simt şi se bucură la gindul că tot ce a fost pînă acum e abia un început în comparaţie cu înfăptuirile ce ii aşteaptă de acum încolo. De aceea ei şi-au luat plini de însufleţire alte şi alte angajamente, pe care le respectă şi le depăşesc încă din primele zile ale celui de-al III-lea Congres al partidului. — Am învăţat cum să lucrăm - spune Stănescu — şi vom învăţa mai departe : nivelul înalt al cerinţelor exprimate de cel de-al III-lea Congres, măreţele planuri trasate de partid ne însufleţesc să ne luăm noi angajamente, pe care să le depăşim. N. SCUTARU ♦♦♦ Panoul a rămas in urma Tovarăşii Ion Constantin, Ion Enache, Gh. Chirianu şi Ştefan Stănescu din brigada de tineret a turnătoriei uzinelor „Timpuri Noi" studiază calitatea cilindrilor de frină produşi in secţia turnătorie. (Foto M. Cioc) Hotârîrile Congresului cauza întregului popor Tov. Tudor Petre, laminorist fruntaş la uzinele „Republica“, lucrează ca şef de echipă în brigada de tineret a maistrului Marin Crăinîceanu. În luna iunie el şi-a depăşit sarcinile de producţie cu 27,7 la sută şi a redus rebuturile cu aproape 10 procente. — Vă închipuiţi — a spus tov. Tudor Petre — cu cîtă atenţie am citit şi recitit partea din Raportul prezentat la Congresul partidului, de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, unde se spune că producţia de ţevi va creşte în 1965 la peste 500.000 tone. Abia aştept să văd cu ochii mei noul laminor de ţevi ce se va construi în uzina noastră. Nădăjduiesc să văd lucrînd acolo tineri pe care i am calificat în echipa mea. Noi, ca şi toţi muncitorii, suntem hotărîţi să aducem aportul nostru la înfăptuirea programului măreţ ce stă în faţa poporului muncitor. Planurile partidului se vor realiza ! Totul ne arată că așa va fi. CONSTRUCTORII SCURTEAZĂ DURATA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR ---------------------1 in folosinţa oame-PITEŞTInilor muncii din --------------------1 regiunea Piteşti au fost date de la începutul anului şi pină în prezent 221 apartamente , alte 759 apartamente, 190 garsoniere şi un hotel cu 150 de paturi în oraşul Piteşti se află in construcţie. Constructorii din regiunea Piteşti şi-au propus ca obiective principale scurtarea duratei de dare în folosinţă a locuinţelor, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. La toate şantierele unde se construiesc blocuri cu 3—4 etaje se folosesc pe scară largă prefabricatele cu deschideri mari pentru planşee ; în felul acesta se reduce consumul de fier-beton, ciment şi cherestea, iar durata de execuţie se micşorează cu 30—40 de zile. Constructorii cvartalului I.R.T.A.-Piteşti, cît şi cei de pe alte şantiere, folosesc la pereţii despărţitori ai apartamentelor plăci de ipsos armat cu trestie, iar la pereţii dintre apartamente — cărămizi cu goluri verticale , finisajele se reduc astfel cu circa 80 la sută, iar execuţia se face mai rapid. S-au luat măsuri şi pentru extinderea mecanizării lucrărilor. --------------------- Recent pe şantie-RISNOV rul uzinei chimice -------1---------- Rişnov, din regiunea Stalin, instalaţia de acetat de vinil a fost dată in probe tehnologice cu aproape 6 luni mai devreme decit prevedea planul. Constructorii şi montorii de pe acest şantier, împreună cu specialiştii uzinei, se străduiesc în prezent să desfăşoare în bune condiţii probele tehnologice şi să obţină prima şarjă de acetat de vinil — materie primă pentru fabricarea maselor plastice. ---------------------- Pe şantierul Com-BORZESTI binatului chimic -------------------- de la Borzeşti montorii şi instalatorii grupului nr. 4 de şantiere în frunte cu echipele conduse de Ion Mihail, Gheorghe Miu, Alexandru Străjescu şi Vasile Toma au terminat recent lucrările de montaj la uzina de sodă a combinatului. Acest lucru a făcut posibil începerea probelor mecanice la secţia de purificare a saramurii şi la conducta de aducţiune a saramurii de la Gura Slănicului la uzină. In curînd vor începe probele mecanice şi la secţia de electroliză. Un tren pe lună remorcat cu combustibil economisit SIBIU (coresp. „Scînteii“). După publicarea documentelor Congresului al III-lea al partidului mecanicii şi fochiştii de la Depoul C.F.R.-Sibiu şi-au propus să găsească noi posibilităţi pentru economisirea combustibilului, în numai cinci luni de zile mecanicii şi fochiştii au obţinut o economie de combustibil convenţional cu care se pot remorca pe distanţa Sibiu—Oraşul Stalin, dus şi întors, 151 trenuri de marfă cu o încărcătură de 900—1000 tone. Mecanicul comunist Stere Croitoru şi-a dat seama că mai există rezerve de economisire a combustibilului. El a luat iniţiativa de a remorca un tren în fiecare lună pe ruta Sibiu—Oraşul Stalin şi retur cu combustibil economisit. Acest lucru e posibil printr-o şi mai bună întreţinere a locomotivei, înlăturarea operativă a defecţiunilor şi altele. Iniţiativa mecanicului Stere Croitoru a fost însuşită de alţi mecanici şi fochişti de la Sibiu. Se extinde forajul cu turbina Forajul cu turbina, metodă înaintată de săpare a sondelor, se extinde tot mai mult în schelele petroliere din ţara noastră. Această metodă se extinde și în regiunile petroliere din Moldova, Tg. Jiu, Piteşti, Craiova, Ploeşti. Datorită folosirii acestei metode, care permite să se obţină viteze de lucru de 1,5—2 ori mai mari, sondorii din întreaga ţară au depăşit planul de foraj în primele 5 luni din acest an cu mai mult de 18.000 m. I., îndeplinindu-şi astfel cu patru zile mai devreme sarcinile de producţie pe primul semestru. Totodată ei au redus preţul de cost pe metru forat cu turbina cu 15-20 la sută. In luna iunie pe întreaga ţară s-au forat cu turbina mai mult de 42 la sută din totalul sondelor, faţă de 22,6 la sută cit s-a realizat in primul trimestru al acestui an. Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. au fixat sarcina ca în următorii 6 ani forajul cu turbina să se extindă pină la 70 la sută din totalul forajului. La Combinatul chimic de la Borzeşti a intrat de curînd în funcţiune instalaţia de monoclor benzen de la secţia de detexan. In fotografie: noua instalaţie. (Foto Gh. Vintilă) in capitală 3550 de apartamente date în folosinţă în primul semestru Constructorii din Capitală au îndeplinit sarcinile ce le reveneau pe primul semestru al anului cu circa 15 zile mai devreme. Ei au dat in folosinţă oamenilor muncii 3550 de apartamente. Antrenaţi în intrecerea socialistă ce s-a desfăşurat in cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R., muncitorii de Pe şantierul din Piaţa Gării de Nord au dat în folosinţă înainte de termen cele peste 1100 de apartamente prevăzute a se construi aici in prima etapă. Pentru grăbirea lucrărilor, asigurarea unei calităţi corespunzătoare şi reducerea preţului de cost ei au folosit noi metode de construcţie ca utizarea panourilor prefabricate de parchet şi a plăcilor de ipsos cu zgură pentru pereţii din interiorul apartamentelor, îndeplinind sarcina trasată de partid de a asigura intrarea in funcţiune a unităţilor comerciale odată cu terminarea locuinţelor, constructorii din Capitală au dat totodată in folosinţă paste 100 de magazine la parterul noilor blocuri, iar la alte 20 de unităţi sunt in curs lucrările de finisare şi mobilare (Agerpres) „Cursa Scînteii“ Ediţia a XIII-a 14—17 iulie 1960 „Cursa Scînteii" - populara competiţie ciclistă organizată de ziarul nostru—se va desfăşura anul acesta între 14 şi 17 iulie Traseul ediţiei a XIII-a a „Cursei Scînteii“ va măsura circa 500 km fiind împărţit în patru etape Prima etapă (joi 14 iulie) se va alerga pe un circuit în Capitală ; etapa a ll-a : (vineri 15 iulie) : Bucureşti Piteşti - Cîmpulung ; etapa a III a : (sîmbătă 16 iulie) : Cîmpulung-Bran Oraşul Stalin; etapa a IV-a: (duminică 17 iulie): Oraşul Stalin-Piteşti Bucureşti. Privind spre viitor Colectiviştii din Sîntana, regiunea Oradea, au urmărit zi de zi lucrările celui de al III-lea Congres al partidului, în raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dejei au văzut la ce nivel se va ridica în viitorii ani industria ţării noastre şi, pe această bază, agricultura au întrezărit în aceasta şi succesele de viitor ale gospodăriei noastre. Noi am fost la început o mină de oameni, care ascultind cuvîntul partidului, am format o gospodărie colectivă pe care am denumit-o „Viaţa Nouă“. Şi intr-adevăr, de atunci am început o viaţă nouă, adevărată. Cine vine astăzi la Sîntana şi vede gospodăria noastră al cărei venit se ridică la peste 10.000.000 lei, işi poate da seama ce înseamnă învăţătura partidului. Am obţinut rezultate bune ,dar ne vom strădui ca In viitor să facem paşi înainte şi mai mari. Avem toate posibilităţile să îndeplinim şi să depăşim producţiile prevăzute în hotărîri Congresului al III-lea al partide In anul trecut am obţinut In tr la ha. 2321 kg. grîu şi 4507 kg rumb. Vom mări de asemenea mărul de animale. Noi răspundem grijii ce ne-i partidul şi guvernul văii pe bază de contract mari cant produse agricole. Anul acesta vinde statului: 71 vagoane de porumb, 1000 vagoane sfeclă Hăr, 20 vagoane lapte, 20 vacarne etc. E viaţă nouă la Sîntana. Şi ae viaţă va fi şi mai Îndestulatunci cind se vor îndeplini hotăl celui de al III-lea Congres al pasului. 1 GHEORGHE GOMA preşedintele G.A.C. „Viaţa Nouă“ Sîntana, regiunea Oradea Vacanţă plăcută pentru pionieri şi şcolari în taberele de pionieri şi şcolari, organizate de Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, împreună cu comitetele executive ale sfaturilor populare regionale în cele mai pitoreşti localităţi ale ţării, au sosit în cursul zilei de joi şi urmează să sosească vineri peste 31.000 de copii. Numai din oraşul Bucureşti se află în această serie aproape 7.000 de pionieri şi şcolari. Taberele au asigurate condiţii optime pentru desfăşurarea unor variate activităţi recreativ-educative. (Agerpres