Scînteia, februarie 1962 (Anul 31, nr. 5426-5453)
1962-02-01 / nr. 5426
Horgan al Comitetului Central al P.M.R. LA reşița. A intrat în funcțiune al doilea furnal de 700 m. c. REŞIŢA (cotesp. „Scînteii“). „ Ieri, in jurul orelor 18, constructorii şi siderurgicii de la Combinatul metalurgic din Reşiţa au sărbătorit un eveniment deosebit : CEL DE-AL DOILEA FURNAL DE 700 M.C. A DAT PRIMA ŞARJA DE FONTA. Experienţa dobîndită de colectivul Întreprinderii de construcţii şi montaje metalurgice din Reşiţa, ca şi de întreprinderile colaboratoare, a permis reducerea timpului de execuţie a acestui furnal cu 7 luni faţă de construcţia primului furnal de aceeaşi capacitate, care a intrat in funcţiune anul trecut. In momentul cind şuvoiul de fontă al primei şarje elaborate de echipa prim-furnalistului Ladislau Kaporny a început să curgă, sutele de constructori şi furnalişti prezenţi pe platou au salutat acest eveniment cu aplauze puternice. De menţionat că şi la acest furnal, ca şi la primul, proiectele, construcţia metalică, instalaţiile automate etc. au fost executate in întregime în ţară. La construcţia celor două furnale de 700 m.c. şi a anexelor acestora s-au utilizat peste 13.000 tone construcţii metalice, circa 18.000 tone zidărie refractară şi mai bine de 4.000 tone utilaje şi mecanisme de Înaltă tehnicitate. La construirea furnalelor s-au folosit o serie de elemente tehnice noi, neaplicate pînă acum in ţara noastră la construcţia furnalelor, ca, de pildă, tuburile Venturi pentru epurarea gazelor, distribuitorul rotativ de mare turaţie de la gîtul furnalului, instalaţii pentru asigurarea funcţionării furnalului cu presiune ridicată şi altele. Toate aceste elemente noi aplicate la ambele furnale, au ca efect creşterea indicilor de utilizare şi reducerea preţului de cost al producţiei. CELE DOUA FURNALE NOI DE 700 M.C. ALE REŞIŢEI VOR DA ANUAL DE 4 ORI MAI MULTA FONTA DECIT S-A PRODUS IN ŢARA NOASTRĂ IN ANUL 1938. înainte de elaborarea primei şarje, in faţa noului furnal a avut loc o adunare consacrată marii victorii a constructorilor. Cu acest prilej, harnicul colectiv de constructori a fost felicitat de reprezentanţi ai conducerii Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, ai C.C. al Uniunii Sindicatelor pe ramură, ai organelor regionale şi locale de partid, de conducerea combinatului metalurgic Reşiţa. In încheiere, constructorii reşiţeni au trimis o telegramă C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care raportează că cel de-al doilea furnal de 700 m.c. al combinatului metalurgic Reşiţa a dat prima şarjă şi se angajează să obţină noi succese în îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce stau in faţa lor, în fotografie : Noul furnal de 700 m.c. (Foto : M. Andreescu) Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a unui grup de oaspeţi sovietici în ziua de 31 ianuarie tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, primsecretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovarăşii E. E. Alexeev, şeful Depoului de locomotive Moscova- Triaj, I. M. Condratiev, pensionar feroviar, participant la primul subotnic, V. N. Ghelaşvili, inginer-şef tehnolog la Fabrica Tinandali nr. 1, L. S. Mamaladze, arhitectul Expoziţiei industriale din Tbilisi, D. Z. Romelaşvili, directorul Trustului „Samtrest“ din Gruzia, V. D. Tiţişvili, specialist în vinificaţie, G. A. Tuşmalişvili, directorul Fabricii de şampanie din Tbilisi, aflaţi în ţara noastră într-o vizită prietenească ca invitaţi ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Român, care a fost în Uniunea Sovietică în vara anului trecut. Cu acest prilej, oaspeţii au relatat impresiile lor despre vizita făcută în R. P. Romînă şi a avut loc o discuţie prietenească. La primire au participat tovarăşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R. şi Constantin Lăzărescu, membru supleant al C.C. al P.M.R. Pe şantierele noilor blocuri CLUJ (coresp. „Scînteii“), în cartierul dintre străzile Libertăţii şi Ion Raţiu din oraşul Turda, unde în ultimii ani s-au ridicat noi blocuri de locuinţe pentru muncitorii şi salariaţii din acest centru industrial, se află în construcţie alte clădiri, în prezent se lucrează la 4 blocuri care totalizează 106 apartamente. La Cîmpia Turzii au început lucrările la toate blocurile de locuințe care se construiesc în acest an. Club pentru mineri BAIA SPRIE (trimisul „Scînteii“). — în orăşelul Baia Sprie din regiunea Maramureş s-a amenajat un club pentru minerii şi muncitorii de la exploatarea minieră din localitate. Clubul dispune de o sală de festivităţi cu 300 de locuri şi bibliotecă. Aici îşi vor desfăşura activitatea diferite cercuri. La vînătoare CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). — Zăpada şi viscolul din ultimele zile au îngreunat nu numai mişcarea vînatului, dar şi a vînătorilor pe cîmp şi în pădure. Ieri, 31 ianuarie, s-au organizat totuşi multe vînători, atît în jurul oraşului, cit şi în întreaga regiune, în pădurea Coşoveni, de exemplu, 19 vînători din Craiova au împuşcat în cîteva ore 41 iepuri şi 5 fazani „la zbor". Cu această vînătoare, sezonul la iepuri şi fazani s-a încheiat. Vînatul de reproducţie pentru sezonul viitor rămas „în teren" trebuie ocrotit. Instalaţie de sortare a celulozei. De curînd, la fabrica de celuloză „N. Bălcescu“ din Zărneşti, a intrat în funcţiune o nouă instalaţie de sortori turbionari pentru Celuloză. Cu ajutorul acesteia se efectuează o mai bună sortare a celulozei. Prin intrarea în funcţiune a noii instalaţii, calitatea celulozei se îmbunătăţeşte, numărul de impurităţi pe metrul pătrat de celuloză reducîndu-se de trei ori faţă de celuloza obţinută cu vechea instalaţie. Stafiune experimentală agricolă la Secuieni-Roman BACĂU (coresp. „Scînteii"). — Recent, la Secuieni- Roman s-a creat o stafiune experimentală agricolă. Noua stafiune va studia condifiile specifice regiunii Bacău pentru a putea recomanda unităților socialiste soiurile cele mai bune de cereale, precum şi metodele agrotehnice corespunzătoare. In cadrul staţiunii lucrează un număr de 12 cercetători. Terenurile şi fermele fostei gospodării agricole de stat Secuieni, precum şi ale centrului şcolar agricol de la Trifeşti au trecut la staţiunea experimentală. DE PESTE HOTARE In legătură cu viscolul Potrivit datelor primite de la Institutul Meteorologic, în zilele următoare vremea se va ameliora treptat. Vîntul va slăbi in intensitate, iar ninsoarea va căpăta un caracter izolat. Pentru ca activitatea întreprinderilor, circulaţia şi aprovizionarea populaţiei să se desfăşoare în condiţii cît mai apropiate de normal, în cursul zilei de ieri s-au luat în continuare în Capitală o serie de măsuri. In primul rînd s-a asigurat aprovizionarea populaţiei cu pîine. In legătură cu aceasta informăm că morile din oraş dispun de făină suficientă pentru asigurarea unei aprovizionări normale ; toate fabricile de pîine lucrează într-un ritm intens, cu capacitatea maximă ; există, de asemenea, mijloace de transport suficiente. Ca rezultat, centrele de desfacere au continuat să fie aprovizionate cu cantităţi mari de pîine, — numai în ziua de 30 ianuarie s-au vîndut populaţiei Capitalei cu 120 tone pîine mai mult decît într-o zi obişnuită. Cetăţenii să-şi cumpere pîinea în cantităţile ce le sînt necesare, ţinînd seama că nu există nici un fel de motive pentru a se crea „rezerve" ; aceasta ar fi în dezavantajul cetăţenilor, cărora li se va învechi pîinea, şi nu ar putea decît să creeze greutăţi în buna aprovizionare. In magazine au fost trimise, de asemenea, pe lîngă celelalte produse alimentare, şi, cantităţi importante de făină şi mălai. Aşa cum sîntem informaţi de către conducerea I.C.A.R., din cauza înzăpezirii albiei Dîmboviţei şi a unor defecţiuni produse de viscol în alimentarea cu energie electrică a staţiilor de pompare a apei de la Crivina şi Ulmi, s-a produs o scădere simţitoare a debitului ele apă care alimentează oraşul. Din această cauză s-a stabilit temporar un program de pompare a apei din sursele subterane. Echipe de intervenţie lucrează intens la deblocarea de zaruri (blocuri de gheaţă) a Dîmboviţei in apropiere de Arcada. Pentru a se preîntimpina ivirea oricăror piedici de circulaţie, care ar putea crea greutăţi în desfăşurarea activităţii economice şi administrative, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare sunt chemate să ia măsuri ca unităţile care au sarcina întreţinerii căilor de comunicaţie să mobilizeze toate forţele pentru asigurarea circulaţiei normale pe căile ferate şi pe căile de comunicaţii rutiere. Ministerele, celelalte organe centrale, instituţiile, Întreprinderile şi organizaţiile economice sunt datoare să pună la dispoziţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare, la cererea acestora, camioane, tractoare cu remorci, pluguri, precum şi orice alte mijloace de transport auto sau hipo. Împreună cu conducătorii acestora, pentru a fi utilizate la curăţirea zăpezii. Comitetele executive ale sfaturilor populare, cu sprijinul deputaţilor, al comitetelor de cetăţeni, comitetelor de stradă, de bloc etc., trebuie să ia măsuri pentru antrenarea populaţiei la acţiunea de curăţire a zăpezii şi gheţii de pe străzi şi de pe toate drumurile publice, pentru respectarea obligaţiilor ce revin in această direcţie cetăţenilor, conducerilor de întreprinderi şi instituţii, astfel ca urmările viscolului să fie Înlăturate in cel mai scurt timp. i Şl In ziua de 1 februarie, cursurile şcolilor de cultură generală şi profesionale, precum şi Invăţămîntul preşcolar, slnt suspendate In oraşul şi regiunea Bucureşti şi in celelalte localităţi unde viscoleşte. —■—... - ■ ••«•—............ • -- —----------Ce ne-a ajutat să devenim gospodărie fruntaşă Gospodăria de stat Hălchiu este situată în Ţara Birsei, nu departe de oraşul Braşov. Spre a contribui la aprovizionarea mai bună a oraşului, gospodăria a dezvoltat an de an creşterea animalelor pentru lapte şi carne şi legumicultura. In afară de aceasta noi cultivăm şi grîu şi alte plante. Extinderea mecanizării, experienţa dobîndită în organizarea muncii, hărnicia întregului colectiv de lucrători au făcut ca gospodăria să obţină an de an rezultate tot mai bune. Efectivele de animale s-au mărit mult, ajungînd la 4600 porcine, 1400 taurine, din care 716 vaci, revenind la suta de hectare 42 vaci şi 284 porcine. Recoltele de cereale, plante tehnice şi furajere, precum şi producţiile de lapte, carne, etc. au crescut neîncetat, ajungînd în anul trecut la 3221 kg. grîu la ha., aproape 25.000 kg. cartofi la ha., 3645 l. lapte de fiecare vacă etc. Contribuţia gospodăriei la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare e tot mai însemnată. Anul trecut, de pildă, noi am livrat 1.579.147 l. lapte, 387.000 kg. carne, 1230 tone de legume, 884 tone cartofi etc. Se înţelege că odată cu producţia au crescut şi beneficiile gospodăriei: 957.000 lei în 1957; 2.436.000 lei în 1959; peste 3 milioane lei în 1961. Pentru toate aceste rezultate gospodăria noastră a fost decorată, cu prilejul Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Ce se află la baza acestor succese ? Oameni bine calificaţi la locurile cheie Acesta este unul din „secretele" succeselor noastre. Fără oameni calificaţi, pricepuţi şi conştiincioşi, care să pună tot sufletul pentru ca rezultatele gospodăriei să fie mereu mai bune, nu se pot obţine succese însemnate. Ţinînd seama de aceasta, conducerea gospodăriei, sub îndrumarea atentă a organizaţiei de partid, a căutat ,să permanentizeze cadrele, să le îmbogăţească cunoştinţele de specialitate, să le educe. Şi trebuie spus că datorită muncii de zi cu zi a comuniştilor, care îndeosebi din experienţa G. A. S. Hălchiu prin exemplu personal au demonstrat celorlalţi muncitori ce calităţi se cer din partea unui lucrător în Gostat, cum trebuie să muncească şi să se comporte, datorită condiţiilor bune de viaţă create (în gospodărie avem un club cu o bogată activitate, trei televizoare, echipe sportive, dormitoare curate), muncii perseverente pentru ridicarea calificării oamenilor, am reuşit să ne creăm cadre de nădejde, permanente, ca mulgătorii Gheorghe Martin şi Ion Agrijeanu, tractoriştii Martin Hubbes şi Günther Greger, brigadierii Dumitru Dumitrescu, Ioan Depner, Mihai Reip şi mulţi alţii. Desigur, pentru a se ajunge la aceste rezultate a fost nevoie de multă muncă. Cu vreo doi ani în urmă la gospodărie a sosit Pop Aurel, un tînăr de vreo 30 de ani. Dorea să se angajeze ca îngrijitor la animale. A fost primit. Dar noi i-am spus limpede din capul locului. — Trebuie să te apuci să înveţi. Cu cunoştinţele pe care le ai, cu metodele folosite acasă, producţii mari nu se pot realiza. A fost sprijinit să înveţe. L-au ajutat şi mulgătorii mai vechi şi inginerul zootehnic, a urmat cursurile zootehnice organizate în gospodărie. Astăzi se numără printre fruntaşi, în felul acesta au fost ajutaţi să crească mulţi alţi muncitori din gospodărie. Cînd cuceririle ştiinţei sunt aplicate în practică Datorită înzestrării cu maşini moderne, datorită cunoştinţelor temeinice şi iscusinţei de care dau dovadă inginerii, brigadierii, îngrijitorii de animale şi mecanizatorii, pămîntul a început să fie tot mai bine lucrat, animalele tot mai bine hrănite şi îngrijite. A devenit un lucru obişnuit ca în gospodărie să se execute pe toate suprafeţele alături adinei de vară sau de toamnă, să se încorporeze în sol îngrăşăminte organice şi chimice în cantităţi corespunzătoare, să se folosească sămînţă din soiuri productive şi să se execute semănatul la timp şi în cele mai bune condiţii, să se facă lucrările de întreţinere cînd e nevoie. Aceasta nu numai la grîu şi sfecla de zahăr, ci şi la culturile furajere. Mai trebuie adăugat un lucru. Datorită vechimii pe care o au în gospodărie (unele cadre lucrează la G.A.S. Hălchiu de peste cinci ani), oamenii au început să cunoască în mod temeinic condiţiile naturale, calitatea pămîntului de pe diferite tarlale etc. Or, aceasta ne dă posibilitatea să aplicăm diferenţiat, în funcţie de teren sau de alţi factori, o metodă sau alta de lucrare a pămîntului. Anul trecut urma să prăşim de trei ori cele 204 hectare cu porumb pentru siloz. Ţinînd seama de teren, de starea culturii etc. conducerea gospodăriei a hotărît ca pe unele tarlale să se facă şi praşila a patra. Rezultatul a fost că în loc de 30.000 kg. porumb siloz la hectar am recoltat peste 37.000 kg. Sporul de producţie a acoperit cu prisosinţă cheltuielile făcute în plus. în diferite ocazii sunt întrebat: „Voi creşteţi multe animale. De la ele obţineţi producţii bune, la un preţ de cost mai mic decît în alte locuri. Cum faceţi aceasta în asemenea situaţii răspund: Să nu credeţi cumva că la baza producţiilor mari pe care le realizăm stau metode deosebite, necunoscute în alte locuri. Metodele pe care le folosim sunt cele pe care le ştim cu toţii. Numai că noi ne-am obişnuit să le respectăm întru totul. Facem o selecţie riguroasă a animalelor pe care le avem, reţinem în fiecare an prăsila de la vaci şi scroafe. Mulţumită acestui fapt, precum şi cumpărării de animale, într-un timp scurt efectivele noastre au crescut mult, s-au îmbunătăţit calitativ. Dar efective sporite nu înseamnă întotdeauna producţie-marfă mare. Fără furaje suficiente, variate şi de bună calitate, AL. BUDUREANU directorul G.A.S. Hălchiu regiunea Braşov (Continuare în pag. V-a) IN ADUNAREA GENERALA A O.N.U., 99 de ţări au votat rezoluţia prezentată de 45 ţări afro-asiatice, care condamnă represiunile colonialiştilor portughezi în Angola (Amănunte în pag. VI-a). REPREZENTANŢA U.R.S.S. LA O.N.U. a dat publicităţii o declaraţie în care demască manevrele puterilor occidentale în Consiliul de Securitate, unde au împiedicat discutarea problemei congoleze (Amănunte în pag. VI-a). LA PUNTA DEL ESTE s-a încheiat conferinţa C.S.A., în cadrul căreia 6 ţări latino-americane — cele mai mari — nu au votat rezoluţiile anticubane, în ciuda presiunilor exercitate de secretarul de stat al S.U.A., Rush. (Amănunte în pag. VI-a). 32 DE DEŢINUŢI ALGERIENI, printre care 14 condamnaţi la moarte, au evadat în noaptea de 30 spre 31 ianuarie, din închisoarea oraşului Blida (Algeria). LA OBER-BOLHEIM, regiunea Düren, (R.F.G.) a avut loc o adunare extraordinară a consiliului comunal în cadrul căreia s-a cerut lichidarea bazei aeriene militare Nerwenich din apropiere, unde s-a prăbuşit un avion al Bundeswehrului. Locuitorii din Ober-Bolheim şi-au exprimat hotărîrea de a bara şoseaua spre Nerwenich și chiar pista de decolare a aerodromului militar. INVEnta . Vreo sută de colectivişti din Păuleşti, răspunzînd convocării făcute de bibliotecară, s-au adunat într-o după-amiază geroasă, într-una din încăperile căminului cultural, să discute despre nişte carii. Cărţi cu privire la cultura cimpului, grădinărit, însilozarea porumbului, îngrăşăminte, îmbunătăţirea raselor de animale. Discuţia a îmbrăcat pe nesimţite haina de lucru a unei veritabile consfătuiri de producţie. Intre alţii, a luat cuvîntul şi comunistul Alexandru Szekely, unul dintre oamenii de bază ai sectorului zootehnic. — Ne-am făcut un obicei, noi, îngrijitorii de animale, între două mulsuri, intre două furajări, cînd avem cite un ceas liber, ne strîngem şi citim din cartea împrumutată de la bibliotecă. Scrie în ea despre creşterea animalelor. Eu citesc o pagină-două, ceilalţi tovarăşi ascultă, apoi discutăm despre cele citite. Cartea o păstrăm la locul de muncă. Locul de muncă al lui Szekely e grajdul viţeilor. / Instantanee/ De vreo jumătate de an şi mai bine, au viţeii gospodăriei un grajd al lor. Creşa lor. E bine aşa. Li se asigură astfel o mai atentă îngrijire şi „preşcolarii" cresc ceva mai repede şi mai voinici. Patru despărţituri are grajdul; pe patru grupe de virstă, in funcţie de regimul specific ce li se aplică, sunt grupafi viţeii. După ce te conduce dintr-o încăpere in alta şi-ţi arată, prin gesturi de o anume gingăşie, cum ii hrăneşte cu biberonul, Szekely deschide o uşă şi, ceremonios, te pofteşte în... birou. Inventarul biroului merită transcris : o masă lungă, negeluită, acoperită cu muşama. Aici ne adunăm şi citim — explică harnicul îngrijitor, dincoace — arată o policioară curată de lemn, pe care se văd cărţi, broşuri şi ziare de biblioteca noastră tehnică; pe aceeaşi policioară stă şi aparatul de radio, un „Bucureşti 500" (cu claviatură, mi se pare) , alături, un dulap-farmacie. Prin uşiţa-i întredeschisă, văd înşiruite cu grijă, pe foi albe de hîrtie, fiole de penicilină. ...Cîteva piese de Inventar. Și tot atîtea noi dimensiuni ale unei străvechi meserii — practicată în 1962. V. VIXTU vacanţa mm\m\ Peste cîteva zile, tineretul universitar va intra în vacanţă, în staţiunile de pe Valea Prahovei îşi vor petrece o vacanţă frumoasă aproape 5.000 de studenţi. Conducerile instituţiilor de învăţămînt superior şi asociaţiile studenţilor, cu sprijinul organizaţiilor U.T.M., au alcătuit programe care prevăd excursii, seri cultural-educative, întîlniri ale tineretului universitar cu oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de partid şi de stat, care vor vorbi studenţilor despre probleme actuale ale politicii interne şi internaţionale, ale ştiinţei şi culturii etc. Sunt programate pentru fiecare seară spectacole cinematografice sau teatrale, reuniuni tovărăşeşti. Cele mai bune formaţii artistice studenţeşti, printre care brigăzile artistice ale Institutului de construcţii din Bucureşti, Institutului medico-farmaceutic din Cluj, orchestrele de muzică uşoară ale Institutului politehnic din Timişoara şi Universităţii „Al. I. Cuza“-Iaşi ş.a. vor prezenta programe în faţa studenţilor aflaţi la odihnă. Este de dorit ca la Sinaia, Predeal şi Buşteni conducerile staţiunilor să ia măsuri pentru a asigura studenţilor veniţi la odihnă condiţii cît mai bune de cazare. Bibliotecile caselor de cultură din staţiunile de odihnă să fie înzestrate cu noutăţi literare şi ştiinţifice. Bazele sportive studenţeşti trebuie pregătite şi ele pentru aceste zile. Vacanţa este un bun prilej pentru ca, în număr mare, studenţii să practice sporturi de iarnă. Studenţii care nu vor pleca în tabere vor frecventa casele de cultură şi cluburile studenţeşti din centrele universitare. Ei aşteaptă pentru zilele de vacanţă programe variate şi interesante. Asociaţiile studenţilor sunt chemate să acorde o deosebită atenţie conţinutului programelor cultural-educative. Grija şi răspunderea pentru întreaga activitate de organizare şi pregătire a vacanţei de iarnă a studenţilor revine conducerilor instituţiilor de invăţămînt superior şi asociaţiilor studenţilor. De modul în care vor folosi largile posibilităţi create pentru odihna tineretului universitar depinde ca şi zilele acestei vacanţe de iarnă să fie petrecute cît mai plăcut şi folositor. La Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimír Nica din Capitală a avut loc o călduroasă manifestare de solidaritate cu cauza Cubei revoluționare. In fotografie : aspect din timpul adunării. (Darea de seamă în pag. 5-a)