Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)
1965-09-01 / nr. 6727
HUI ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI DE INVESTIŢII în Întreaga ţară se află în construcţie numeroase obiective industriale de mare însemnătate pentru creşterea forţelor de producţie şi dezvoltarea, în continuare, a economiei naţionale. Investiţiile din fondurile statului, prevăzute pentru acest an, se ridică la peste 42 miliarde de lei, fiind destinate să asigure punerea în funcţiune a unor importante capacităţi de producţie, continuarea execuţiei la marile obiective în construcţie şi începerea unor lucrări care constituie front de lucru pentru anul viitor. Documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. subliniază că de îndeplinirea planului de Investiţii pe anul In curs depinde in mare măsură realizarea planului economic in anii 1966 şi 1967. lată de ce grăbirea execuţiei fi punerea in funcţiune la termenele prevăzute a noilor capacităţi de producţie constituie în momentul de faţă o sarcină majoră a titularilor de investiţii, beneficiarilor, proiectanţilor, furnizorilor de utilaje tehnologice ai constructorilor. Constructorii şi montorii de pe şantiere au realizat în şapte luni din acest an, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, un volum de lucrări de construcţiimontaj cu aproape 7 la sută mai mare. Ei au dat în funcţiune pînă acum numeroase obiective industriale noi. Au intrat în producţie Uzina de alumină Oradea, Uzina de aluminiu Slatina, complexele miniere de la Leşul Ursului şi Moldova Nouă, fabrica de acid sulfuric vicepreşedinte al Băncii de Investiţii de la Copşa Mică, fabricile de olefine şi de polietilenă de la Combinatul petrochimic Ploieşti, Fabrica de aglomerare de la Reşiţa, primele unităţi de la complexele de industrializare a lemnului din Tr. Severin şi Sighetul Marmaţiei, antrepozitul frigorific Piteşti, Fabrica de pîine Titan- Bucureşti şi multe altele. Diferite obiective industriale se află intr-un stadiu avansat de construcţie şi montaj, iar altele sunt în probe tehnologice. Din analiza îndeplinirii planului de investiţii pe primele şapte luni reiese că pe unele şantiere lucrările sunt rămase în urmă în raport cu ritmul de execuţie ce trebuie atins pentru punerea în funcţiune a obiectivelor planificate. Intîrzieri mai mari faţă de grafice există îndeosebi la unele lucrări de investiţii din industria chimică, din sectorul economiei forestiere, din industria construcţiilor de maşini, uşoară şi alimentară. Nici în ce priveşte îndeplinirea planului de punere în funcţiune a investiţiilor preocuparea nu a fost suficient de susţinută în toate ramurile. Diferite capacităţi şi obiective planificate a fi date în exploatare în semestrul I au fost puse în funcţiune cu întîrziere, iar altele nu sunt încă terminate. Rezultatele mai puţin pozitive în realizarea planului de investiţii şi de punere în funcţiune pe o serie de şantiere se datoresc în principal neajunsurilor în asigurarea la timp a utilajelor tehnologice. In unele cazuri, utilajele tehnologice n-au fost contractate de beneficiarii de investiţii în timp util, iar în alte cazuri, prin contracte nu s-a asigurat o concordanţă strictă între termenele de livrare a utilajelor şi graficele de montaj. Este cazul unor utilaje pentru fabrica de uree de la Combinatul chimic Craiova, care au fost contractate cu termen de livrare în lunile august-octombrie 1965, deşi montajul era prevăzut să înceapă în iunie. O situaţie similară există şi în privinţa unor utilaje pentru Combinatul de industrializare a lemnului din Tr. Severin. (Continuare în pag. a IlI-a) Alexandru PINTEA Uzina de alumină Oradea (jos) şi una din instalaţiile Combinatului petrochimie Ploieşti (sus) Spre binele dumneavoastră, ca sâ vă feriţi de accidente TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă exprimăm profunde mulţumiri pentru felicitările călduroase transmise de dv. cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. Suntem convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre popoarele celor două ţări, bazate pe principiile internaţionalismului proletar, se vor întări şi dezvolta şi mai mult în viitor în lupta comună împotriva imperialismului, în numele victoriei cauzei păcii în lumea întreagă şi a socialismului. Din toată inima vă urăm dv. şi poporului frate român noi victorii în lupta pentru construirea socialismului. KIM IR SEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene TOI EN GHEN Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. MIJUVA! Anul XXXV Nr. 6727 Miercuri 1 septembrie 1965 4 PAGINI — 30 BANI LUCRĂTOR In comerţul socialist de Cînd intri Intr-un magazin şi ceri ceva vînzătorului, îţi place să constaţi că el se pricepe la mărfurile respective. Comportarea faţă de clienţi are, incontestabil, la bază, gradul de calificare profesională. Condiţiile materiale create comerţului socialist, noile sisteme de desfacere a mărfurilor oferă din plin posibilitatea transformării vînzătorului în specialist sau în ceea ce se cheamă vînzător-sfătuitor. Cum •• formează ochiul Oricine merge la raionul de confecţii pentru femei al magazinului universal „Victoria“ din Capitală remarcă măiestria profesională a vînzătoarei ELENA BUCUR. Multe dintre cumpărătoare o caută in mod special. — De ce o preferați pe ea ? — am întrebat. — Fiindcă niciodată nu mi-a dat ceva care să nu-mi vină bine. Este, după părerea noastră, suprema apreciere ce i se poate da unui vînzător. Care-i sînt secretele 7 — De fapt, n-am secrete — ne spune această fată, cu care se mîndreşte întregul colectiv. Cum să vă spun, eu gindesc că trebuie s-o îmbrac pe cumpărătoare in așa fel incit, dac-o întîlnesc pe stradă, să-i pot spune „bravo, iţi stă minunat". Ce fac pentru asta ? In primul rînd, mă străduiesc să cunosc toate modelele pe care le avem, aş spune chiar că le studiez. Şi-mi spun: acesta se potriveşte unui corp aşa, acesta ar merge unei blonde şi aşa mai departe. Cind vine clienta şi aflu cam ce rochie sau haină ar dori, o „studiez" şi pe dînsa. Şi îi aduc modelele. Vedeţi, unele confecţii sînt frumoase în raft, dar nu se potrivesc celor care ar vrea să le cumpere. Uneori am şi discuţii, căci eu nu-l las pe cumpărător să dea banii dacă văd că nu ia ce-i trebuie. Este mîndria mea în joc. — Pentru asta trebuie „ochi“, talent. — Poate. In primul rînd, e necesar să ştii cîteva lucruri care, la prima vedere, par a ieşi din hotarele meseriei. De exemplu, să te pricepi puţin la croitorie, să vizitezi expoziţiile de sculptură şi pictură, să studiezi revistele de modă, să cercetezi îmbrăcămintea oamenilor de pe stradă. Eu cam aşa îmi formez „ochiul“. — Ce întreprindeţi pentru găsirea căilor cele mai adecvate de calificare şi de ridicare a calificării, pentru crearea unei opinii de masă generatoare a dorinţei şi interesului de a cuceri treptele măiestriei ? Am adresat întrebarea tov. ARTIN ASADURIAN, directorul magazinului universal „Victoria". Vasile TINCU Dumitru MINCULESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Continuim în numărul de faţă dezbaterea unor aspecte privind activitatea lucrătorilor din comerţ şi pregătirea lor pentru a putea face faţă sarcinilor actuale. Vizita in ţara noastră a prinţului Norodom Sianuk şeful statului Cambodgia La invitaţia tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România în luna decembrie a.c. Preşedinte V. HARNAJ TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Participanţii la cel de-al XX-lea Congres internaţional,jubiliar al Apimondiei, reprezentînd apicultori din 48 ţări de pe toate continentele, care şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti între 26—31 august 1965, exprimă sentimentele lor de caldă recunoştinţă guvernului Republicii Socialiste România, poporului român, pentru condiţiile create bunei desfăşurări a congresului, care-şi încheie astăzi lucrările. Acest congres a însemnat un eveniment de seamă în viaţa apicultorilor de pretutindeni şi un punct culminant in activitatea Federaţiei internaţionale a asociaţiilor de apicultură — Apimondia. Exprimăm Excelenţei Voastre sincere mulţumiri şi profundă gratitudine pentru interesul pe care l-a manifestat statul român pentru acest congres, prin prezenţa unor personalităţi de seamă la lucrările acestuia, ca şi prin atenţia deosebită cu care a fost înconjurat. Vă rugăm să fiţi convins că nu vom uita niciodată înalta ţinută a acestui important eveniment al apiculturii mondiale care a prilejuit cunoaşterea celor mai noi probleme ale creşterii albinelor şi dobîndirii produselor lor, schimburi utile de opinii şi experienţă, ca şi statornicirea unor prietenii între oameni din diferite colţuri ale lumii. Participanţii de peste hotare la congres, părăsind frumoasa dv. ţară, vor duce cu ei sentimente înălţătoare şi amintiri de neuitat despre ospitalitatea poporului român, despre munca lui harnică, creatoare. Dorim din inimă generosului popor român progres şi prosperitate. Secretar general al Apimondiei S. CANNAMELA In ziarul de azi Viaţa de partid: ZILE DE STUDIU APROFUNDAT Expoziţii de artă COMENTARIUL ZILEI: Eşecul „variantei Barreras“ (pag. a IV-a) (pag. a II-a) (pag. a II-a) Generaţia celor După primul război mondial, a Întreagă generaţie de combatanţi ■peia că, In urma cataclismului ce avusese loc, se va produce o reînnoire In viaţa politică şi socială, In destinul omului, al tineretului, al Întregii ţâri. Dezamăgirea a fost inevitabilă, totală, ea a născut eroi memorabili în romanele lui Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, eroi ce stau mărturie dramei trăite de către cei întorşi de pe front şi nu numai de către el. Nu de la războiul abia sfirşit se putea aştepta atunci Înnoirea unei ţări, ci de la spiritul revoluţionar ce pătrunsese adine in mase, reprimat sălbatic de la bun Început. De aceea. In anii Note de drum din Uniunea Sovietică PRIN LENINGRADUL DE AZI Malul Nevei este locul preferat de plimbare al leningrădenilor, ca de altfel al multor turişti care se perindă prin localitate. De-a lungul său pulsează viaţa marelui oraş. Vasele cu „perne de aer“, „Racheta“ şi „Meteor“, poartă pasagerii spre debarcadere sau spre Golful Finic. Adeseori, pe ţărmurile fluviului pot fi văzute grupuri de oameni care salută cu însufleţire lansarea la apă a unui nou vas. Ultimul dintre acestea poartă numele de „Gdansk“. Ca şi multe alte vase, care şi-au obţinut certificatul de naştere in oraşul lui Lenin, el a fost făurit de constructorii şantierelor navale „Baltiiski“. „TĂIETORII AUTOMAŢI“ Vizitind şantierele navale am cunoscut pe mulţi dintre cei care făuresc aceste vase. Printre ei — maistrul constructor Ivan Vasilievici Smirnov, Erou al Muncii Socialiste. Împreună cu el parcurg vastele hale ale şantierului, intr-una din ele, „sudorii automaţi“, care lunecă pe lingă noi, „cos“ intr-o clipă două plăci groase de metal, in hala vecină, de-a lungul unor mese, funcţionează „tăietorii automaţi“, maşini care imbucătăţesc metalul. Muncitori sunt putini. Doar la capătul halei zăresc ciţiva, cărora le revine sarcina intreţinerii instalaţiilor. Intr-o cabină alăturată, la mese de comandă, muncitoare in halate negre supraveghează procesul de producţie. „Toată operaţia de tăiere, pe care aţi urmărit-o acolo, în hală, — ne explică Ana Gherasimovna — porneşte de aici. Priviţi această Instalaţie. Ochiul ei se deschide asupra unui desen aliat pe o planşetă inginerească. Aparatele copiază cu exactitate desenul şi transmit fiecare detaliu tăietorilor automaţi din hală". La turnătorie, unde se produc eticele, domneşte o mare animaţie. Acolo se naşte elicea unei nave de peste 60 000 de tone. Numai această piesă cântăreşte 37 de tone. Am urcat apoi, cu maistrul Smirnov, pe un vas cu o deplasare de 45 000 de tone. „Tehnica nouă — spune el — pune acum stăpînire şi pe aparatele acestui vas. Toate comenzile lui sint automate“. Peste tot, la aceste şantiere, ai in faţă imagini ale progresului tehnic, care cunoaşte o continuă dezvoltare in condiţiile construcţiei comuniste. LIBRĂRIE POPULARA ...In apropierea şantierelor, pe o mică străduţă, ne oprim in faţa unei librării. Firma o recomandă : „Librărie populară". Păşim înăuntru, unde ne intimpină o tinără, pe nume Tamara Kriuk. Imbrăcată intr-un halat albastru, ea pare abia sosită de la lucru. Rafturile sunt pline — de la cărţi tehnice pînă la ultima noutate literară. „Este librăria noastră — ne explică tinera. A luat fiinţă cu un an In urmă“. — Cine o conduce ! — Noi înşine — răspundea ea — după care ne face cunoştinţă cu tovarăşii din comitetul de conducere. Ambrozie MUNTEANU (Continuare in pag. a IlI-a) Tiberiu UTAN care au trecut după stingerea locului, generaţii Întregi de entuziaşti şi-au văzut speranţele spulberate şi Înşelate. Ce destin a urmat generaţia celor a căror copilărie s-a desfăşurat sub semnul de flăcări şi schije al celui de-al doilea război mondial . Care a fost drumul ales de adolescenţii sau de cel ce se găseau In pragul adolescenţei, îndată după biruinţa insurecţiei armate şi după eliberarea Insingeratei şi îndelung chinuitei noastre patrii ? Cum se face că dezamăgirea, descompunerea morală şi spirituală, care acţionează adesea asupra tineretului in urma marilor cataclisme sociale, nu şi-au putut pune amprenta asupra tineretului nostru 7 Ce forţe spirituale au acţionat asupra acestei generaţii 7 Cînd am păşit in viaţă, chemările care ni s-au adresat n-au mai avut Întorsături mieroase; ele erau Încălzite de patosul adevărului. Ideea de sacrificiu, de eroism in munca de reconstrucţie a ţării şi, foarte curînd, de construire a ei pe noi temeiuri, sub conducerea comuniştilor, In lupta deschisă şi grea cu clasele reacţionare, a dobîndit noi valenţe, profunde, de neînfrlnt. Soarta întregii ţări a început să depindă nu de energia unei singure generaţii, ci a unui întreg popor; era entuziasmul despre care vorbea intr-o poezie Nicolae Labiş, şi care apărea ca un ţel istoric clar, ce a dus la sudarea tuturor generaţiilor. Am început să trăim un romantism al lucidităţii, al certitudinii, un patos al demnităţii umane, al demnităţii tuturor. Dacă înainte de eliberare s-a putut vorbi despre generaţii ca despre grupuri sociale constituite mai mult sau mai puţin conştient, între ele existînd adeseori contradicţii reale, în anii noştri, datorită unei noi structuri sociale, datorită acestui catalizator care a fost partidul, s-a realizat o unitate a tuturor generaţiilor, cuprinzînd umăr la umăr vîrstnici şi tineri, o comuniune de ţeluri, de vederi, de aspiraţii, care au asigurat, nu o rivalitate între vîrste, un divorţ între ele, ci, dimpotrivă, o „generaţie” din care fac parte nouăsprezece milioane de oameni. In ţările unde nu s-au petrecut aceste transformări structurale, s-a repetat, mai dramatic, situaţia de după primul război mondial , în condiţii sociale neschimbate, o mare parte dintre oameni au pus sub semnul îndoielii orice fel de ideal, s-au măcinat în căutări sterile, şi-au pierdut pînă la urmă tinereţea. Acolo, fiii reeditează adeseori dramele părinţilor. Dimpotrivă, la noi, niciodată nu avem sentimentul că refacem drumul dureros parcurs de alţii, fără a fi chemaţi să opunem ceva nou, fără a ni se cere ceva nou. (Continuare In pag. a II-a) Cum vaţi pregătit pentru semănat? Pe ogoarele regiunii Mureş- Autonomă Maghiară se fac pregătiri intense în vederea însămînțărilor de toamnă. In legătură cu stadiul acestor lucrări, tov. Ioan Hosu, şeful secţiei cereale şi plante tehnice din consiliul agricol regional, ne-a declarat : „In această toamnă, în regiune se vor însămînța cu grîu, secară și orz peste 97 000 ha. In cele mai multe unități s-a asigurat necesarul de semințe din soiurile cele mai valoroase. Pe baza rezultatelor obținute pînă acum, însămîntările din această toamnă urmează să fie executate începînd din 10 septembrie. De aceea am pus accent deosebit pe pregătirea terenului. Lucrarea e mai înaintată în raioanele Tg. Mureş, Odorhei şi Tîrnăveni’. Un raid prin satele regiunii scoate în evidenţă că în majoritatea unităţilor agricole, membrii cooperatori lucrează de zor. La cooperativa agricolă de producţie din Chejani, raionul Luduş, brigada de mecanizatori condusă de Manole Ghemeş executa arăturile pentru semănat. „Din cele 485 ha, cît s-a prevăzut a se însămîna cu grîu, la aproape 130 ha s-au executat arăturile" — ne-a relatat tov. Ioan Ilea, preşedintele cooperativei. „Vremea semănatului se apropie cu paşi repezi şi la noi — a spus tov. Nagy Mihai, preşedintele cooperativei agricole din Dedrad, raionul Reghin. Pînă acum am arat peste 350 ha". Asemenea preocupări au membrii cooperativelor agricole din comunele Gălăleni şi Chibed, Găneşti şi alţii. În unele unităţi însă din raionul Luduş lucrările de pregătire a terenului se desfăşoară anevoios. „Deşi dispunem de 379 tractoare — ne-a arătat tov. Vasile Balea, directorul S.M.T. Luduş — nu toate sunt în stare bună de funcţionare. Ne lipsesc unele piese de schimb, pe care nu le găsim la baza de aprovizionare". Neajunsuri cu privire la folosirea în întregime a parcului de maşini am constatat şi în alte locuri. Defecţiunile frecvente ale tractoarelor şi ale altor maşini agricole îngreunează executarea lucrărilor agricole de toamnă. Asemenea deficiente trebuie grabnic remediate. Lorand DEAKI coresp. „Scînteii“ iTO Tiklis