Scînteia, august 1968 (Anul 37, nr. 7781-7811)
1968-08-01 / nr. 7781
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. MÎTI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVII Nr. 7781 Joi 1 august 1968 6 PAGINI — 30 BANI RESURSE IGNORATE DE INDUSTRIA JUDEŢULUI SIBIU Ar fi poate de prisos să mai insist asupra însemnătăţii continuării eforturilor colectivelor de întreprinderi în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, de diminuare permanentă a nivelului cheltuielilor materiale în procesul de fabricaţie. Necesitatea unor asemenea eforturi a fost clar evidenţiată, cu diverse prilejuri, de conducerea de partid şi de stat. In acest sens, în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat: „Organizarea pe baze moderne a producţiei şi a muncii trebuie să constituie un proces neîntrerupt, de căutare permanentă a celor mai potrivite soluţii tehnico-economice pentru ridicarea eficienţei fiecărei întreprinderi". Aceasta obligă unităţile productive să nu înceteze nici o clipă studierea şi punerea în valoare a rezervelor interne, să nu se declare mulţumite cu rezultatele obţinute la un moment dat în activitatea lor. Consideraţiile de acest ordin sunt valabile şi în cazul întreprinderilor din judeţul Sibiu, care — prin numeroase măsuri tehnice şi organizatorice — au obţinut pînă acum unele rezultate de valoare în îndeplinirea prevederilor planului. In primul semestru, prin concentrarea atenţiei spre realizarea unui ritm susţinut de creştere a productivităţii muncii, s-au îndeplinit şi depăşit sarcinile la principalii indicatori. Planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit în proporţie de 101,9 la sută, ceea ce în comparaţie cu anul trecut reprezintă o creştere de 13,9 la sută, iar planul producţiei marfă vîndută şi încasată în proporţie de 101,8 la sută, obţinîndu-se, în plus, mărfuri în valoare de 77 milioane lei. Circa 85 la sută din sporul producţiei globale se datorează creşterii productivităţii muncii, influenţîndu-se pozitiv şi indicatorii financiari. Uzina chimico-metalurgică Copşa Mică, „Elastic" Sibiu, I.M.C.C. Sibiu, Uzina mecanică Mîrşa, Fabrica de geamuri Mediaş sunt cîteva din întreprinderile care, concomitent cu îndeplinirea indicatorilor cantitativi ai planului, au obţinut acumulări băneşti suplimentare importante. Trecerea în revistă a succeselor — în condiţiile în care au fost puse în funcţiune noi şi însemnate capacităţi productive, au început să se construiască şi alte obiective importante — relevă însă că întreprinderile din judeţul nostru mai au mari rezerve de sporire a producţiei şi productivităţii muncii, de continuă îmbunătăţire a calităţii, pentru ca acestea să urce noi trepte pe scara eficienţei economice şi creşterii rentabilităţii activităţii lor. Este suficient să analizăm modul în care se acţionează pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie, domeniu încă necercetat cu cea mai mare răspundere de unele din unităţile industriale. Pe ansamblul judeţului, cheltuielile materiale în industrie reprezintă 74,4 la sută din valoarea producţiei globale. Ca urmare, dintr-un calcul reiese că valoarea nou creată transferată asupra produselor este încă mult prea mică în raport cu munca trecută înglobată în acestea, că la nivelul actualelor cheltuieli pe total industrie ar trebui să se obţină o producţie cu o valoare de peste două ori mai mare faţă de cea realizată în prezent. Această concluzie indică, deci, serioase lacune în activitatea de a cheltui cu chibzuială fondurile materiale şi băneşti încredinţate spre administrare întreprinderilor, pentru care comitetele de direcţie, specialiştii trebuie să se simtă răspunzători mai mult decit pînă acum. Nimic nu poate justifica, în acest sens, faptul că acţiunea de rentabilizare a produselor nu s-a soldat în toate cazurile cu eficienţa scontată, că numărul celor nerentabile a crescut de la 45 la 66, cu pierderi în valoare de 12 milioane lei. Dimensiunile neajunsurilor în domeniul cheltuielilor materiale de producţie, al eficienţei economice nu se referă la chestiuni de mică amploare, ci la cauze mult mai complexe, de adîncime. Intre acestea, una de mare anvergură constă în folosirea neraţională şi incompletă a capacităţilor utilajelor şi instalaţiilor. Este drept, acţiunile iniţiate pe linia organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, în ultimul timp au stimulat evitarea pierderilor de capacitate în utilizarea suprafeţelor productive, a mijloacelor tehnice. Ceea ce s-a obţinut pînă în prezent este însă departe de a epuiza marile rezerve interne din întreprinderi. Sunt unităţi industriale ale căror investiţii construite în ultimii ani nu au atins eficienţa scontată, nereali- zîndu-se parametrii proiectaţi, ca în cazul Uzinei chimico-metalurgice Copşa Mică. Deşi statul a depus eforturi deosebite pentru punerea în funcţiune a noii instalaţii de acid sulfuric, această nouă capacitate nu şi-a atins parametrii proiectaţi decit în proporţie de 80 la sută. Evident, cheltuielile materiale de producţie efectuate pentru întreaga capacitate devin, în acest fel, un balast în activitatea economică a uzinei. In altă întreprinderi mai există spaţii folosite incomplet, ca urmare a unei slabe corelări a termenelor de punere în funcţiune a diverselor obiective. De pildă, la fabrica „Record“-Sibiu, anul trecut a intrat în exploatare o uscătorie modernă pentru cărămizi, prevăzută cu ciclu automat de transport, încărcare şi descărcare. Din lipsa aparaturii de automatizare, uscătoria funcţionează şi la ora actuală manual, fapt ce dă naştere la cheltuieli exagerate de producţie. Pentru diminuarea sistematică a volumului cheltuielilor materiale, in repetate rînduri s-a vorbit de necesitatea ridicării indicilor de utilizare a maşinilor-unelte, extinderii coeficientului de schimburi. Comitetele de partid, organizaţiile de bază au făcut analize şi au întocmit planuri în acest sens. Cu toate acestea, se manifestă încă multe situaţii necorespunzătoare. Practic, îu întreprinderile constructoare de maşini nu s-au întreprins măsuri energice care să ducă la îmbunătăţirea acestor indici. Datorită, mai ales, unor cauze de natură organizatorică internă, în unităţile industriale ale judeţului, capacitatea utilajelor nu este folosită la ora actuală nici în proporţie de 60 la sută, iar coeficientul mediu de schimburi este de numai 1,84 — cu mult inferior faţă de 2,2—2,7, cît se realizează în alte părţi. Ce să mai spunem de cele 8 uzine constructoare de maşini din judeţ — printre care „Automecanica“-Mediaş şi „Automatica“-Sibiu , care au consemnat indici de folosire a fondului de timp calendaristic sub media şi aşa scăzută pe ansamblul economiei judeţului. La aceste întreprinderi s-au pierdut în trei luni peste 151 000 ore maşină din fondul de timp planificat. Iar aceste pierderi au loc în condiţiile în care în unele întreprinderi stau complet nefolosite maşini şi utilaje. Pe primul semestru, valoarea acestora s-a ridicat la circa 50 milioane lei, din care peste 40 la sută sunt achiziţionate din import. Nu ştim ce „minune“ aşteaptă conducerile unor întreprinderi — U.C.M. Copşa Mică (23,7 milioane lei), întreprinderea de foraj Mediaş (17,7 milioane lei), întreprinderea de electricitate Sibiu (8,6 milioane lei), „Tîrnava" Mediaş (2,2 milioane lei) — fiindcă nici ele şi nici ministerele de resort nu intervin cu măsuri energice pentru readucerea în circuit Marius BUDA din comisia economică a Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. (Continuare în pag. a Ill-a) De la planşeta la scara realităţii La început există doar cîteva ipoteze şi o necesitate. In final va rezulta o lucrare complexă, o instalaţie de înalte performanţe tehnico-economice. Drumul acesta lung de la posibilitate la realitate este jalonat de inteligenţă omenească, de frămîntările creaţiei, de febrile căutări, de analize minuţioase, de reuşite şi nereuşite, de curaj, de stăruinţă. Undeva, pe la început, intervine proiectantul, care-şi va urmări apoi ideile în realizarea lor concretă, patern, un adevărat spirit rector al nenumăraţilor factori care concură la creaţie şi valorificarea ei. Ce elemente influenţează hotărîtor calitatea activităţii de proiectare ? O întrebare căreia încercăm să-i găsim răspuns vizitînd şi cunoscînd activitatea Institutului de proiectări pentru instalaţii petroliere din Ploieşti — institut cunoscut în ţară şi peste hotare, prezent de ani de zile pe lista făuritorilor de progres tehnic în industria petrolului. Stăm de vorbă cu directorul institutului, ing. Marcel Timuş, unul din cei mai vechi specialişti de aici. Proiectul unei lucrări de amploare — lucrare destul de obişnuită în institut — poate fi asemuit cu un rîu cu mulţi afluenţi: o singură idee conducătoare adună nenumărate specialităţi. Şi la fel cum rîul revarsă bogăţia apelor adunate, depinzînd de debitul acestora, proiectul va fi cu atît mai bun cu cît toate elemintele parţiale ale proiectării conţin soluţii valoroase, bine închegate în întreg. In condiţiile de unicat, proiectarea instalaţiilor petroliere este sinonimă cu îndrăzneala. Iar a îndrăzni înseamnă a da soluţii bine cumpănite şi originale. Şi mai înseamnă a fi tu, proiectantul, un pionier — atunci cînd experienţa anterioară este insuficientă (caz frecvent într-o specialitate cu o mare viteză a evoluţiei), îndrăzneala proiectantului este strîns legată de competenţa lui, e în întregime acoperită de cunoştinţe şi talent, de spiritul dezvoltat de analiză a nenumărate soluţii, din care trebuie aleasă una, cea mai bună. Şi mai intervine un parametru esenţial în creaţia tehnică : timpul care se repercutează nemijlocit asupra valorii economice a lucrării. In ritmul de proiectare modern, viteza de lucru înseamnă un certificat de calitate pentru adevăratul proiectant. Soluţia aleasă trebuie să rămînă viabilă (tocmai fiindcă există primejdia de a îmbătrîni, chiar pe parcursul elaborării proiectului). Toate acestea se găsesc intersectate în orice proiect. Fără a vorbi de precizie, competenţă, ritm nu s-ar putea defini munca proiectantului. Dar, să scrutăm geneza unei Ing. Radu GHEORGHIU (Continuare în pag. a V-a) IN ZIARUL DE AZI • Buna organizare garantează eficienţa activului obştesc • Respectarea strictă a democraţiei cooperatiste — condiţie a progresului fiecărei cooperative agricole • Sport Bazele etice şi ştiinţifice ale pregătirii medicului de prof. dr. Octavian FODOR, membru corespondent al Academiei Ştiut este că medicina foloseşte pe scară largă cuceririle tuturor ştiinţelor fundamentale, de la biologie la cibernetică, fiind expresia concretă a utilizării acestor cuceriri în folosul nemijlocit al omului, în vederea întăririi, păstrării şi redării sănătăţii fizice şi psihice a acestuia. Reuşita medicului — pionul principal în acest cadru — este, în mod firesc, influenţată de condiţiile socialeconomice ale societăţii, ale persoanei şi ale colectivităţii de care se ocupă. In acelaşi timp, ea depinde în mare măsură de însăşi atitudinea şi mentalitatea sa. Conştient de rolul său, de consideraţia de care se bucură, medicul trebuie să năzuiască spre o perfecţionare continuă, să fie în pas cu epoca sa. Dorinţa de permanentă instruire este, în cazul său, similară cu o funcţie firească, izvorîtă din rosturile ce îi revin. Pe plan mondial, medicii practicieni şi cercetătorii se străduiesc astăzi să facă uz de toate posibilităţile pe care le oferă ştiinţa contemporană, în scopul de a alina suferinţele. Nu putem spune că medicii noştri nu sunt receptivi la progresele ştiinţifice pe care le înregistrează lumea contemporană. Dovadă, interesul multora manifestat faţă de electronică, automatică, informatică, cibernetică etc. şi lucrările unora în colaborare cu specialişti, tehnicieni. Este salutară o asemenea activitate şi trebuie stimulată pe mai departe colaborarea dintre ştiinţele tehnice şi medicină. Adevăratul medic, medicul epocii noastre, este nu numai om de ştiinţă, pasionat cercetător, ci înainte de toate om, slujitor al medicinii bazate pe ambele sale laturi, ştiinţifică şi etică. Trebuie subliniat însă că reuşita activităţii sale este girată în mod incontestabil — şi acest lucru trebuie să-l accentuăm cu deosebire — de gradul său de pregătire teoretică şi practică, indiferent ce loc ocupă pe scara ierarhiei medicale. Avînd în vedere progresele rapide ale ştiinţei contemporane, reflectarea lor tot mai bogată în biologie, „şcolile medicale" trebuie să cultive o deosebită receptivitate pentru noutatea ştiinţifică. Dar nu este suficient ca medicul să fie receptiv faţă de noutăţile ştiinţifice ce se pot ivi, ci el trebuie să şi primească instruirea corespunzătoare pentru a şi le putea însuşi şi folosi în activitatea practică. După încheierea studiilor universitare organizate, medicul, oriunde s-ar afla într-un cătun de munte, intr-un cartier izolat, într-o comună sau într-o mare unitate urbană — trebuie să manifeste o preocupare susţinută pentru informarea sa continuă în ramura specialităţii sale şi în celelalte ramuri medicale. In acest sens, este (Continuare in pag. a V-a) SOSIREA UNEI DELEGAŢII A PARTIDULUI COMUNIST DIN MAREA BRITANIE Miercuri seara a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Marea Britanie, formată din tovarăşii John Gollan, secretar general al partidului, şi Jack Woddis, membru al Comitetului Politic, şeful Departamentului Internaţional al Partidului, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în ţara noastră. La sosirea pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş şi Virgil Trofin, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al G.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Ioan Cîrcei, membri ai G.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, primadjunct de şef de secţie la C.G. al P.C.R., de activişti de partid. Lucrări de extindere a laminorului de semifabricate de la Hunedoara Au început lucrările de extindere a laminorului de semifabricate de la Combinatul siderurgic Hunedoara. Aici se va înălţa o nouă hală industrială de ajustaj, echipată cu utilaje de mnalt nivel tehnic. Dezvoltarea capacităţii laminorului apare ca o necesitate a prelucrării şi transformării in semifabricate a producţiei sporite de blumuri ce rezultă de la blumingul de 1300 mm. Prin intrarea parţială în funcţiune în 1969 a acestui important obiectiv siderurgic, capacitatea de ajustaj a laminorului va creşte cu circa 700000 tone de semifabricate pe an — materie primă pentru liniile de laminare a sîrmei, profilelor fine şi mijlocii etc. (Agerpres) La Combinatul de fibre artificiale din Brăila ÎNCĂLCĂRI cu grave consecinţe ALE NORMELOR DE PROTECŢIE A MUNCII Am în faţă o mapă voluminoasă cu dosare de pensionare. Le-au întocmit medicii policlinicii Combinatului de fibre artificiale de la Brăila. Alegem la întîmplare unul. Este al lui Constantin Ştefan, operator chimist. Vîrsta — 19 ani. Abia cu un an în urmă, după terminarea scolii profesionale, a început să lucreze. Motivul pensionării — polinefrită, o boală profesională contractată datorită intoxicaţiei cu sulfură de carbon. C. A. nu este singurul caz. In ultimele 10 luni, alţi 23 de muncitori, din care 14 tineri în vîrstă de 19—24 de ani, au fost pensionaţi din cauza aceleiaşi boli profesionale. Sunt fapte revoltătoare, greu de calificat. Cum de s-a ajuns la o asemenea situaţie ? Este cunoscută grija permanentă a statului nostru pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă. Anual se cheltuiesc sute de milioane de lei pentru măsuri de protecţie a muncii — echipament de protecţie, alimentaţie etc. Şi aici, la această unitate nouă a industriei noastre chimice, se alocă anual peste 6 milioane lei în asemenea scopuri. Dar aceste cheltuieli, destinate apărării sănătăţii muncitorilor, prevenirii îmbolnăvirilor, nu au efectul scontat. O recentă anchetă medicală a scos la iveală nocivitatea ignorării măsurilor de prevenire a bolilor profesionale. A cunoscut oare conducerea combinatului că insecţiile productive, îndeosebi la filaturile de la fabricile de celofibră şi de reţele cord, sunt condiţii de lucru vătămătoare ? Combinatul are un laborator de toxicologie. „Zilnic, ne spune tehniciană Olimpia Mănescu, eu şi colegii mei luăm 25—30 de probe pentru măsurarea noxelor la principalele locuri de muncă“. Ce arată aceste probe ? O concentrare a noxelor în aerul din hale de 7—8 ori mai mare decit cea admisă. Cum de s-a permis să se lucreze în asemenea condiţii ? Factorii răspunzători de respectarea prevederilor privind protecţia muncii nu au luat măsuri pentru înlăturarea acestei situaţii. Avem în faţă rezultatele probelor de laborator din ziua de 25 iulie a. c. La maşina de filat nr. 50, de exemplu, proba arăta o concentraţie nepermisă de sulfură de carbon la metrul cub de aer. In aceeaşi zi, trei muncitori din secţie s-au îmbolnăvit, părăsind lucrul. Nimeni nu s-a alarmat. A doua zi ca de altfel în fiecare dimineaţă, directorul combinatului, preşedintele sindicatului, găsind pe birou buletinul cu rezultatul probelor de noxe al laboratorului, l-au privit în treacăt şi şi-au văzut de alte treburi. Intr-atît s-a tocit aici simţul răspunderii faţă de oameni... „Chiar de la punerea în funcţiune a secţiilor de bază ale combinatului, în 1964, a fost sesizat pericolul îmbolnăvirilor profesionale — ne spune ing. Gheorghe Gheorghevici, inspector cu protecţia muncii. Am semnalat în nenumărate rînduri proasta funcţionare a ventilaţiei. Unul dintre cele patru ventilatoare de la coşul central nu funcţionează aproape deloc. In ciuda repetatelor îmbolnăviri, conducerea combinatului a căutat să acrediteze ideea că nu este vorba de o boală profesională, ci de atitudinea „fluşturatică“ faţă de muncă a unor tineri, pe care medicii îi ajută, chipurile, „să se îmbolnăvească“. Pornind de la o astfel de optică deformată, problemele de protecţia muncii au fost sistematic ignorate, ele constituind obiectul unor discuţii sterile. Se ştia încă din 1964 cu precizie ce trebuie făcut. Instalaţia de ventilaţie nu era corespunzătoare. Cu toate acestea, cei care s-au perindat la conducerea combinatului (care a Radu APOSTOL corespondentul „Scînteii* (Continuare în pag. a 6-a) anchetă culturală . Sensibilitatea selectiva a artistulu autentic S-a spus despre artişti că sunt „genus Irritabile’. Cu alte cuvinte, un gen de oameni înclinaţi, prin însăşi firea lor hipersensibilă, să reacţioneze extrem de viu, de prompt şi de insulteţii la impulsurile exterioare. Cum se manifestă această capacitate emotivă încotro este ea direcţionată ! Vibrează oare artistul la fenomenele şi evenimentele cele mai importante ale vremii Iul ! Sensibilitatea sa neobişnuită îl dă puterea de a intui, înaintea altora, procese adinei, care abia se întrezăresc In viaţă ! Iar dacă observaţia sa lină se Indreap* . tă spre lumea exterioară, se Iasă el Im* ;presionat de marile frămlntări şl adevăruri umane ale epocii, sau e tentat de '. succesul tacit al unor procedee tehnice la modă t Publicăm In pagina a IV-a cîteva puncte de vedere ce conturează un răspuns la aceste întrebări majore ale eredației. EVENIMENTELE POM DIN BOLIVIA Evoluţie precipitată sub presiunea militarilor CORESPONDENTA DIN RIO DE JANEIRO DE IA VASILE OROS După o perioadă de relativă acalmie, în care se considera că noul guvern militar instalat sîmbătă de preşedintele Barrientos ar fi doar o „soluţie tranzitorie spre o anumită stabilitate“, în capitala Boliviei tensiunea politică s-a ridicat brusc în ultimele zile. Eşecul tentativei de reconciliere dintre generalul Barrientos şi vicepreşedintele Luis Salinas, care nu este militar şi care s-a pronunţat pentru convocarea apropiată a parlamentului, a adus întreaga situaţie la un punct critic. Ca urmare, proiectata „cuvîntare către naţiune“ pe care Barrientos o anunţase pentru seara de marţi a fost anulată fără nici o explicaţie. Se relatează că forurile de conducere ale celor patru partide ce au format coaliţia civilă înlăturată sîmbăta trecută, sunt într-o fierbere continuă. Primul lucru cerut de unii dintre liderii acestor partide este convocarea extraordinară a parlamentului, care să decidă între cele două soluţii privind formaţia guvernamentală : militari sau civili. Unele surse afirmă că fosta coaliţie s-ar exprima chiar şi în favoarea actualului regim cu condiţia ca militarii să admită întrunirea forului legislativ. Atitudinea ezitantă a opoziţiei, care, pe de o parte, denunţă intenţii atribuite preşedintelui de a se proclama dictator, iar pe de altă parte, se pronunţă pentru o reglementare pe cale parlamentară, fără a se aduce o atingere directă lui Barrientos este, fără îndoială, un rezultat al presiunilor şi intimidărilor tot mai pronunţate exercitate asupra ei de către cercurile militare. Se aminteşte, de pildă, că în timp ce preşedintele anunţa în recentul său turneu în provincie crearea unui „partid al revoluţiei boliviene“ care — sublinia el — va fi „soluţia tuturor problemelor noastre“, în capitala ţării, La Paz, a fost convocată de urgenţă o reuniune a şefilor militari de cel mai înalt rang... Riposta autorităţilor militare a mers şi mai departe. Colonelul Perez Tapia, noul ministru de interne, a anunţat arestarea unui nare număr de persoane, lideri ai opoziţiei, printre care şi Alfredo Franco Guanchella, ministru al muncii în guvernul fostului preşedinte Estenssoro. Totodată, 14 parlamentari dintr-un număr de 42, acuzaţi de „instigare la dezordine“, au fost trimişi sub pază militară în localitatea Madidi, din extremul nord bolivian, într-un lagăr de concentrare pentru deţinuţi politici. Paralel, forţele poliţieneşti ,se află într-o conti(Continuare în pag. a VI-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnului WILLY SPUHLER Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu prilejul aniversării întemeierii Confederaţiei Elveţiene, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului elveţian prieten felicitări cordiale şi cele mai bune urări. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România