Universul, aprilie 1886 (Anul 3, nr. 482-490)
1886-04-02 / nr. 482
ANUL III.—No. 462. 5 Ban. în Capitală.—1O Bani in Provin de ABONAMENTE PENTRU CAPITALA• Pe un an - - - - Leî 18 Pe șase luni ... „ 9 Pe trei luni ... „ 4.50 Pe 1 lună - - - . 1.50 Arare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineta. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: CALEA DOROBANȚILOR. NO. S. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - - - Leî 20 Pe șase luni- - - - „ 10 Pe trei luni- ... „ 5 Pe 1 luna - „2 KLüB: Ineciințare Orice persona care se va abona la „Universul“ pentru 3 luni, trimețend 20 bani mai mult, primesce ca premiu un roman și un calendar. Abonamentele încep la 1 și la 15 ale fiecărei luni. Privit guvernului ne ținând temă de protestările populațiunilor ; cre dacă până aci tot guvernul ia ales dura-va mult acesta, și nu va veni timpul ca să nu se mai puta întorce să -și vadă casa ? DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului“). 27 Martie. „Daily News“ desminte svonurile unor nici neînțelegeri în cabinet, și afirmă că încercările conservatorilor d’a atrage între ei pe disidenții liberali și mai ales pe cei duoă miniștri dimisionari n’au avut nici un resultat fericit. Afirmările acestea sunt cu atât mai vrednice de a fi crezute deorece, într’adever, nu s’ar putea pricepe o alianță intimă între conservatori și o fracțiune . Astfel, se asigură, de pildă, că mai multe modificări au și fost adoptate de el întrucât privește atribuțiunile fiscale ale Parlamentului cu care va fi dotată Irlanda, atribuțiuni care mai mult ca orice altă disposiție au ațîțat temerile englesilor. Partida liberală acum e agitată și împărțită și cu tote că o deșertare a cătorva grupuri importante în lagărul conservator este până acum numai o dorință a protivmieilor lui Gladstone, în cercul partidei liberale s-ar putea face mari schimbări. Unii dintre membrii disidenți, cei mai activi din partida radicală, ar fi declarat capilor lor că, după părerea lor, orice acord in prevederea unei acțiuni comune ar trebui să merga mai departe decât a retușa proiectele lui Gladstone. Ei ar fi dispuși, jertfind unele păreri Bucuresci . Aprilie 1886 Tata țara a fost contra nuoilor impozite pe spirtÓ3e, pe chibrituri, pe care, cu tote astea deputații le-au votat, fiindcă le-a cerut guvernul. Un pin bun de cap ar scote de aici o judecare sanetósa despre jucăria de la noi ce se numesce “suveranitate și representație națională un alegător ar putea să zică alesului : „cum, domnule, eu te trimit să'mi aperi interesele, și d ta faci toca ai ceea ce eu nu vreți să se facă ? ’mi pui atâtea biruri numai fiindcă ți le cere guvernul? apoi guvernul te plâzșce, el te a ales?“ La acestă din urmă întrebare mulți din deputați, dacă ar vrea să spun drept, ar zice da, ar face astfel o secțiune bună cetățenilor cari se lasă la alegeri a fi seduși de cinteeuri de rachiui, ori a fi minați ca vitele. Iată că deputații nu mai sunt al lor, că nu le mai apără interesele; și încă dacă ar fi ca ei să potă pune numai atâtea biruri, dar ei pot pune mai multe, pot să aducă sărăcia și tote calamitățile ; către cine vor răspunde ? și ce le pasă ! de alții când trăesc bine cu guvernul, marele elector și de ceea ce sa zice, când zisele se perd în pustie și orice noul alegeri se fac tot după tipicul cel vechiu! In fine impositele s’au așeiat, budgetul presintă acum un prisos de venituri de 3 milione, cari și-au găsit și locul; ele vor servi la acoperirea deficitului anului 1884. Ce măiestrie! ieri toți nu selau ce să mai reducă ca să adune căpătâile și ațci avem escedent de venit ! Guvernul semăna acum cu cel ce tocmeșce pelea ursului, pe când ursul se află încă în pădure. Nu s’a auzit ieri că țăranii în Prahova, aflând de noua taxă pe țuică au tăiat toți prunii făcând din eij stînjins pentru foc ? Dar cârciumarii ? Ei se sfătuesc să s’adune câte 12 la un loc, să ’și pue marfa în comun, s’o vîndă într’un singur local, spre a plăti numai o licență. Aceștia sunt cei cinstiți; cei ce vor îndoi cantitatea de vitriol ce puneau până aiji în rachiu spre a scote nouile taxe. Nici venit dar nu va fi necumescedent și se va fi făcut numai o mare zăpucéla, se va fi desgustat țâranul,nefericit deja, d’a mai trăi pe pământul sĕu ; dacă i s’a urcat și prețul sărel ce-o dă la vite, ce mai vreți ! Trebuea să se facă economii de la început, dar dacă greșala risipei s’a comis trebuia vre să se îndrepte prin o altă greșală, aceea d’a impune sărăcimea, căci noile imposite ating numai pe săraci ? Forte réț au făcut deputații de s’av poberală care, chiar găsinduse în opoziție declarată cu proiectele lui Gladstone pentru Irlanda, s’ar găsi desigur mult mai puțin de acord cu conservatorii pe terenul tuturor chestiunilor. Cu tote astea, acuma se prezintă din ce în ce mai puternică probabilitatea ca proiectul pentru Horae Rule să fie respins de o majoritate cuprinzând o mare parte din elementele liberale. Intr’acest caz lui Gladstone nu i-ar mai rămâne altceva decât să ’și dea dimisiunea și să sfătuesca pe regina a convoca din nou pe alegători sau a chiema la conducerea afacerilor pe mardasul Hartington. Gladstone ar prefera desigur pe cea d’întâi dintr’aceste două eventualități, dar deocamdată el nu se dă biruit, și precum anunță chiar ziarele sale, se pare că el și-ar modifica proiectele în sens conciliativ pentru noii săi protivnicii ale lor, să-și dea sprijinul lor unui cabinet președat de lordul Hartington. Dar deocamdată nu se scie încă mai nimic despre ce are de gînd să facă Hartington, în cazul când partida liberală ar primi cumva un proiet pentru deslegarea situației irlandeze, proiectul cel mai favorizat ar fi al lui Trevelyan, care ar fi modificat însă. O lege care să admită desvoltarea guvernului local al Irlandei, în sensul cel mai strict al cuvîntului, ar fi mai plăcută partidei liberale, decât instituirea unei adunări naționale la Dublin cu puteri executive prea întinse. Acest proiect ar întâmpina o opoziție mică din partea realiștilor irlandezi, cum și din partea conservatorilor, ar fi combătut însă cu îndârjire de naționaliștii irlandezi, cari n’ar primi nici o data să ’și Mercuri, 2 (14) Aprilie 1886. -------------------------------------------------- -pică din țarii Mort din beție. Marin Tudor din orașul Călărași, a venit în comuna Popescu din acel județ cu o căruță cu 3 cai împreună cu cumnatul său Costache Mihai și alți 3 locuitori tot din Călărași, spre a încărca nisce vin. Sara au petrecut cu toții iar a doua zi, numitul Marin s’a dus cu caii să ’I adape. Pe când se întorcea s’a simțit zea, a căzut jos și a rămas mort pe loc. In urma autopsiei s’a constatat că mortea a provenit din aproplexie provocată de beție. Încercare de sinucidere.O fată de evreu din Iași anume Leia Edelstein, în vestă de 29 de ani, alaltă seri dimineță desbrăcându se de mantei și rămânând numai în fustă și în cămașe, s’a aruncat în havuzul din fața bisericei Sf. Haralamb, fiind găsită încă vie, a fost scrsá afară în o stare de neștiință de sine și transportată la spital. S’a găsit asupra ei un șip cu oțet în care erau disolvate chibrituri. Causa care a îndemnat’o la acest act desperat se zice că a fost hotărîrea ce’și luase logodnicul ei d’a nu se mai însura. —♦— Omor din imprudență. — Locuitorul Ghinicel Niculae din comuna Danulesci jud. R. Sărat sta de vorbă cu vecinul său Lăpedatu Ion Alexandru pe prispa casei acestuia. Ghinicel veZend pe prispă un revolver spuse lui Lăpedatu că, deși a fost militar, încă n’a umblat cu revolverul în mână și n’ar sei să mânuiască acestă armă la caș dacă l’ar surprinde hoții. Lăpădatu nesciind că revolverul, care era al fratelui său, mai conținea un cartuș, să arătă gata a satisface curiositatea vecinului său, luă arma în mână, trase mai de multe ori dând curiosului explicațiunile cuvenite, dar la a patra trăsătură revolverul luă foc și prietenul nemers drept în pântece pe nenorocitul Ghinicel care și muri a doua Z*vari distruse speranțele lor din ultimele timpuri. * Se vorbesce de o acțiune energică contra Greciei. Excadra grecescă de la Suda va fi întărită cu Poliphemus, Colossus și cu două torpiliere. Se va împiedica ori ce mișcare a excadrei grecesci. —♦— Johnson. Mitropolia din Iași. — Restaurarea Mitropoliei este aprope terminată, Zice „Liberalul“. Pe din afară nu a mai rămas decât nivelarea terenului și facerea scărilor la diferitele intrări ale edificiului, dintre care cu deosibire sunt acelea de la intrarea principală care pate ca să ia mai mult timp. Pe dinăuntru ea lucrare de decorațiune arhitectonică și pictură se pate considera ca terminată, dar catapiteasma, amvonele și parchetul se află încă în lucru. Decorațiunea interioră este forte bogată; pictura, în stil bisantin, considerată în total este frumosa, bine executată și