Universul, aprilie 1887 (Anul 4, nr. 84-110)
1887-04-01 / nr. 84
Anul IV.—No. 84. W Oitiți Am publicat de mai multe ori, în „Universul“ că „Blestemul“ de Emile Richebourg autorul „Mietei“, „Milionelor d-lui Jeramie,“ „îngropatei de vie,“ „Dramelor geloziei“ și „Vrajitorel“ este atât de frumos și de mișcător încât a sporit numărul cititorilor jurnalului în care se publică chiar acum la Paris, cu 300.000. Pentru a dovedi ceea ce spunem, dăm azi un estract dintr’ânsul și urmarea se va putea citi în „Hoțul“ revistă literară ilustrată în 16 pagine, care costă 15 bani numărul și se vinde la tote chioșcurile și la vânzătorii de ziare din țară. 5 Banîjln Capîtală.—10 Bani In Județe, București, 31 Marte 1887 Un proiect de lege, din inițiativa parlamentară, elaborat de d. C. I. Stoicescu, deputat, a fost depus pe biuroul Camerei. Acest proiect modifică art. 360 din procedura codului penal. Iată textul acestui proiect: „Articolul 360 din procedura codului penal se modifică precum urmeza: „Președintele, după închiderea desbaterilor, nu va putea, sub pedepsă de nulitate, să resumeze mijlocele acuzațiunei sale aperare”. „El va reaminti juraților funcțiunile ce sunt chemați a îndeplini, și va pune cestiunile astfel precum se specifică mai jos.“ Acestă modificare era de mult cerută. La jurați, zice propunătorul acestui proiect de lege, magistratul care presidază curtea, are între alte îndatoriri, pe cari i le impune legea, și pe aceea de a rezuma desbaterile, înainte de a pune juraților cestiunile de culpabilitate conținute în actul de acuzațiune. „Principala considerațiune, care a presidat la introducerea acestei disposițiuni în lege, a fost dorința de a face să intervină vocea gravă a magistratului imparțial, care să atenueze exagerațiunile, fie ale acusațiunei, fie ale apărărei, și să dea juratului, care n’a putut reține firul argumentațiunei, mijlocul de a se pronunța. „Era clar o disposițiune care răspundea unei preocupațiuni pe care a trebuit să o aibă legiuitorul, când a introdus pe cetățian a participa la distribuirea justiției criminale, ținând cont mai cu sema de starea generală de cultură, în vremea când s’a organizat instituțiunea juraților. „Rezumatul acesta trebuia să ’i facă un magistrat ideal, care pe lângă a fi integri și imparțial,—calități, pe cari din fericire le întâlnim la magistrații de astăzi,—ar trebui să nu aibă nici un fel de idee preconcepută: să rețină tote argumentele pro și contra ; să le resumeze fără a accentua mai mult pe unul decât pe cel I’at ; să fie unul și același pentru societate, apărată de ministerul public, și pentru acuzat apărat forte adese de un modest advocat din oficiu.“ Acest magistrat ideal însă nu există și, fără voie, făcând rezumatul cerut de lege, președintele influențază pe jurați, prin opinia sa asupra lucrului de judecat. D. C. I. Stoicescu a răspuns Unei nevoi vii a justiției nóstre prin propunerea proiectului de lege de mai sus. De aceea credem că corpurile legiuitore vor primi de urgență proiectul de lege. Nu e lucru mai delicat decât justiția criminală și o modificare mică în lege, ca cea de mai sus, póte schimba mult în bine rezultatele pe cari ea le dă. Miercuri, 1 (13) Aprile 1887 DIN RUSIA (Corespondența particolarti a „ Universului“) Petersburg, 26 Marte. Rusia nu și schimbă atitudinea.— In timpul din urmă, diplomația europena a insistat din nou pe lângă cabinetul din Petersburg ca să -l înduplece să iasă din rezerva sa de până acum, în chestia bulgară. S’au propus diferite soluții, dar nici una n’a fost primită. Rusia zace încă. Călătoria Țarului. — îndată după Paști, țarul va pleca, după cum se crede, cu întrega sa familie la Livadia, și va vizita apoi țara cazacilor de la Don, unde marele duce ereditar va depune jurământul de hatman, favóre pe care populațiile de la Don au cerut-o împăratului, asigurându-l că ordinea și liniștea domnește pretutindeni în ținuturile lor. Alte done călătorii.—Vă mai semnalez două călătorii forte semnificative: generalul Gurko se va duce să inspecteze districtele de la frontiera Galiției ; ministrul marinei plecă și el se inspecteze flota din Marea negră și fortificațiile țărmurilor. O manifestație. O manifestație importantă în onorea răsculaților bulgari împușcați la Rusciuk s’a făcut la catedrala din Moscova. Mitropolitul Mihail a oficiat, în prezența guvernatorului general al Moscovei, a 200 ofițeri ruși, a tuturor reprezentaților mai cunoscuți ai partidului zis panslavist, între care și d. Katkof, și în prezența ofițerilor bulgari Benderel, Gruief, Dimitrief, etc. După serviciu, mitropolitul a pronunțat un discurs în care a glorificat amintirea bulgarilor căzuți la Silistra și la Rusciuk pentru apărarea causei slave. A exprimat nădejdea că în curând tote poporele slave, cari sunt încă sub dominație străină își vor da mâna ca să se unescă cu marea familie slavă. Lara a fost un banchet prezidat de guvernatorul Moscovei. După banchet, ofițerii bulgari au adresat o telegramă țarului, rugândul să libereze Bulgaria. Țarul ar fi răspuns felicitând pe ofițerii bulgari pentru zelul lor patriotic. Temeri de complicații în Asia. Știrile ce se primesc de la generalul Komarof din Asia spun că situația în Afganistan e critică. Mii de lucrători sunt ocupați cu fortificarea Heratului, sub direcția unor ofițeri englezi. Generalul constată o concentrare de trupe afgane pe frontieră și adaugă că ele au o atitudine forte provocatore față cu Rușii. D. Komarof cere instrucții de urgență. Kraszewski.După cum se anunță din Varșovia, corpul imbalsamat al romancierului polonez Kraszewski, mort de curând, a sosit acolo ori. O mulțime numerosa aștepta la gară și a făcut un cortegiu impozant carului mortuar care a dus corpul romancierului de la gară la catedrală, unde s’a depus provizoriu. înmormântarea solemnă se va face la 6 Aprile. Țarevna.Se zice că împărătesa e serios bolnavă. Atentatele repetite în contra țarului și bula ducesei de Cumberland, care e sora sa, au impresionat-o atât de adânc încât starea sănătăței sale inspiră îngrijiri seriose. Kaminski.