Universul, august 1904 (Anul 22, nr. 209-239)
1904-08-01 / nr. 209
A. v_ ? Un luptător pentru independența Serbiei. (Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Ortodox Sâmbătă,31 Iulie.-Dr. Eudochim Catolic Sâmbătă, 13 August. — Ipolit Soarele răsare 5.0. apune 7.8 București, 31 Iulie. Școlit gospodăria rurală Am publicat știrea că d. ministru al instrucțiunei publice a hotârît sa înființeze două școli de gospodărie țărănească, una in jud. Tecuciului și alta în jud. Muscelului, pentru fete și neveste tinere. In aceste școlî se va învăța practic, cu puțină teorie, tot ce privește rolul femeei într’o gospodărie țărănească bine întocmită : creșterea și îngrijirea copiilor, creșterea viermilor de mătase, stupăritul, țesăturile românești, cusături și haine țărănești pentru femei, bărbați și copii, lăptarii. Cursurile vor fi împărțite după sezon, de vară și de iarnă. Cele care nu cunosc condițiunile particulare în cari s’a desvoltat țara noastră, li s’ar putea părea curioasă hotârîrea d-lui ministru al cultelor și instrucțiunea. E însă din cele mai nemerite și nu stăm la îndouială să-l felicităm călduros. Din punctul de vedere al gospodăriei, țărănimea noastră nu numai că n’a înaintat de vr’o patruzeci de ani încoace, dar, în multe părți ale țării, a perdut din ceea ce știa și avea înainte vreme. Schimbânduse cu totul și brusc condițiunile de trai ale societății românești și economia națională îndrumându-se pe alte căi, am ajuns, în multe părți, ca toată activitatea familiei țărănești să se închidă în munca câmpului și în puține transporturi. Această schimbare a produs un enorm desechilibru, pe care trebue să-l înlăturăm. In general țărănimea noastră pierde pe fiecare an patru luni și din pricina asta eroa hrănită, puțin îmbrăcată, lipsită de comoditatea în traia de care se bucură țărănimea din alte țâri și mai ales lipsită de orice rezervă, ceea ce face ca o recoltă rea a porumbul s’o cufunde în mizerie. O mare parte din acest nemăsurat rea s’ar înlătura, dacă țărănimea— și în special țăranca—ar practica unele ocupațiuni cuprinse în cercul gospodăriei rurale, cum sunt țesutul și facerea hainelor pentru membrii familiei, industria lăptăriei, cultura păsărilor, grădinăria de legume, cultura viermilor de mătase, etc., etc. Spre a redeștepta această activitate, altă dată înfloritoare în țara noastră, se înființează cele două școli de gospodărie țărănească. E puțin față cu nevoia ce este; dar ne place să credem că aceste două școli sunt numai un început. Ar fi de dorit ca în aceste școli să se ia eleve din diferite regiuni, pentru ca, după absolvire, să împrăștie cât mai departe exemplul cel bun. Și încă o dorință am avea de exprimat. E cunoscut că țăranul se nutrește prost nu numai din cauza condițiilor generale economice, ci și pentru că bucătăria sa e foarte primitivă. Chiar și cu ceea ce are, țăranul nu știe să gătească mâncare hrănitoare. Ar fi de dorit ca în cele două școli de gospodărie ce se vor înființa, hrana elevelor să se compue din elementele ce stat obicinuit la îndemâna țăranilor, gătite însă cum se cade. Elevele ar deprinde o bucătărie ceva mai desvoltată și, ceea ce e tot așa de prețios, s’ar deprinde a mânca mai bine faptele vieței politice italiane, s’a preocupat de primejdiile mari ce cuprinde în sine o agitație patriotică iredentistă și a luat inițiativa unei înțelegeri cu tovarășii socialiști ai diferitelor naționalități din Austria, în scop de a se începe o reacțiune viguroasă contra persecuției italienilor din Austria precum și d’a se paraliza orice mișcare iredentistă. «Deja tovarășii din Trentin și din Triest au răspuns cu entusiasm la apelul nostru. «In scop de a lua de la voi toți, socialiști, consimțimântul solidarităței voastre și voința gândului vostru, vă invităm la o adunare generală. Obiectele de discuțiune vor fi: Propunerea comitetului federal pentru o înțelegere cu tovarășii din Austro-Ungaria. Agitațiune contra înarmărilor. Diferite chestiuni asupra organizațiunea noastre și asupra procurărei fondurilor necesare». Victimile căldurei Căldurile mari ce bântuesc în toată Italia au făcut să sporească numărul sinuciderilor și a morților de sincopă. Astă-noapte, niște trecători, au observat atitudinea ciudată a unui gardist de noapte, om în vîrsta sa de 60 de ani. Doar alți gardiști s'au apropiat de dinsnl, încercându-se a-l conduce la spital. El însă a cerut să fie condus la casa lui unde, cu toate grabnicele ajutoare ce i-a dat un doctor, a murit de sincopă cerebrală provenită din căldură. Un om ca de 30 de ani s’a urcat intr’o birjă și s’a preumblat câteva ore. D'o dată începu să dea semne de neliniște și într’un moment ordonă birjarului să'l ducă la cea mai apropiată secție polițienească. Ajungând aici declară că se numește Achillu Golfini și ceru să fie imediat arestat. — «Astfel simt că peste cinci minute o să mă sinucid,—adăogă dînsul. — Un căruțaș din serviciul primăriei, anume Enrico Origgi, pe când mâna harabaua pe stradă, a fost iubit de o dată de exaltare mintală cauzată de căldură, a sărit din căruță înaintea tramvaiului electric cu voință de a muri. Din fericire conductorul a oprit tramvaiul la timp. Origgi, deși rănit, a trebuit să fie legat spre a fi transportat la spital. Bijutierul Carlo Moroni, în vâstă de 25 de ani, s’a închis în camera sa și aprinzând un mangal, s'a întins în pat, așteptând să moară. Vecinii atrași de mirosul cărbunilor, ,l’au scăpat. Deoarece argintarul după cum spun rudele lui nu avea nici un motiv d’a ’și pune capăt zilelor, încercarea lui se atribue tot căldurea. Antigon. «p. Din Italia (Corespondență part a ziarului «Universul») Roma, 27 Iulie. Agitațiunea iredentistă italiană Generalul Ricciotti Garibaldi a adresat unui amic al șeii următoarea scrisoare : «Scumpul meu, e fapt positiv că am primit însărcinarea Fettersți unei populare naționale numită «Pro Italia irredenta» d’a disciplina și coordona mișcarea iredentistă italiană, întrucât această mișcare a voit să se unească cu federațiunea noastră. Insă e ceva mai mult decât îndoios că se află acum la dispozițiunea mea peste 35 de mii de voluntari cari, călăuzindu-se de faptele publicate de mine, sunt gata să încerce a desăvîrși unitatea națională. «La momentul potrivit, aceasta tinerime va găsi conducătorii în cari are mai multă încredere. Mandatul meu de acum nu e decât d'a organiza și pregăti voluntarii pentru luptă.Puteți,spune la toți că cuvîntul de ordine ce am impus operei mele este preparațiune iar nu provocațiune. Socialiștii si iredentismul . Grupurile socialiste din Milan au convocat pe aderenții lor prin această circulară: «Comitetul federal, care nu poate să rămână nesimțitor la GROSICI FEIfINE Creșterea copiilor Trebue să lăsăm sa se desvolte viața animală la copiii mici, vreau să zic că trebue să lăsăm să crească viguros micul corp. Aceasta nu oprește reprimarea defectelor ce se ivesc. Copiii trebuesc spălați în fiecare dimineață din rap până la picioare, și trebue să ii se facă băi dese ; ei trebuesc îmbrăcați în fiecare zi în alb, dar apoi să fie lăsați să se târască pe covoare, ca să poată face execuțiul necesar, până ln ziua când vor putea sta pe piciorușe, vor putea umbla, alerga, juca. Copiii să fie îmbrăcați cât se poate de simplu. In acest chip nu-i vom chinui strigându-le toată ziua: «Bagă de seamă să nu-ți murdărești rochița, să n’o rupi!» Negreșit că e bine să-i învățăm de timpuriu să fie curați, dar trebue să avem în vedere că în toiul jocului, ei nu se pot gândi mereu la cruțarea hăinuțelor. Mamelor le place să-și îndoape copiii cu zaharicale ; chiar în câtime mică, zaharicalele, prăjiturile, etc., nu trebue date copiilor. Din hrana copiilor trebue să se scoată tot ce e excitant. Stomacului copiilor nu-î convine nici vinul, nici cafeaua și ceaiul nici carne multă. Cele mai potrivite mâncări pentru dânșii sunt făpturile, oitele și legumele. Silvia. « Un luptător pentru independența Serbiei — Vezi ilustrația — Gravura noastră înfățișează pe comerciantul Stoian Zikici-Cucin din Niș. Zikici e unul din cei mai bătrâni luptători pentru libertatea Serbiei, al cărei drapel l-a desfășurat acum 100 de ani Karageorge. Bătrânul e azi în vârstă de 116 ani. N’a fost nici o faptă îndrăzneață, războinică, de care să se teamă Zikicî. Ba îl găseai luptând în primele Huduri ale armatei sârbești, ba aducea servicii ca furnizor al armatei, sau ca intendent, ba aducea servicii șefului armatei ca cercetaș. Când a izbucnit răscoala de la Duhi, el era deja căsătorit , dar își părăsi totuși casa și ogoarele, spre a se înrola sub steagul lui Kara Gheorghe. El a luat parte aproape la toate luptele perioadei lui Kara Gheorghe până la anul 1809. După aceea căzu prizonier la Turci, de unde evada fugind în Austria, și trecu apoi în România și Rusia. Când Miloș Obrenoviaî ridică a doua oară drapelul libertățea Serbiei, îl vedem pe Zikiî iarăși pe câmpul de luptă. In 1821 a luptat în rândurile grecilor , dar căzu iar în mâinile turcilor, cari îl duseră la Constantinopol și '1 aruncară în temniță. Evada însă din nou și trăi apoi ca emigrant în Viena, Budapesta, Iași, Kiev și Atena. Și în răzoaele de mai târziu din Balcani ii găsim pe Zikkî sub drapel. " O CUGETARE PE ZI A te încurca în protestări de mulțumiri și de umilință, e încă a vorbi de tine. Carnetul meu AZUGA Azuga, sat drăguț în munți E plin de fumărie, Căci numai fabrici sunt in el Și numai prăfărie... Dar, pe coline dacă stai Nespusă ți-e plăcerea Căci ai, acolo, aer bun Cum jos e bună berea... Se fac petreceri fel-de-fel In centru la cantină O sală mare care e In tot-deauna plină... Aci se joacă de actori Piese caraghioase Iar lumea ride, bond vicios, Din halbele spumoase... Aci se dau și baluri mari Și nuci cochetărie, Și nu’n nici lux, ca’ntr’alte părți Ci numai modestie... Și dai cu drag obolul teu, Căci când se pun la cale Aceste baluri ți se dau In scopuri culturale... Excursii ai din berechet, Dar cum le-apucă ploaia Când, din pecate, vizitezi Predealul sau Sinaia... 'Mai ai Buștenii, im’te duci Pe jos mai totd'auna, Și’n care curg bucureșteni, Cât ține vara'ntr'una... Și ai apoi la Rezevei Excursii cu Craibanul, Un drum de fier aerian Ce face să’țî dai banul... Am fost în el cu soacrei-mea, Dar ne perdurum cârma Și jos râmiß ne-am pomenit, Căci soacra rupse strtia... Noroc că leacul ne-am găsit La groaznica durere Bind iute, iute, tot mereu, La halbe mari de bere... Azuga, sat drăguț în munți, E plin de fumărie, Dar fumul piere într'alt fum Mai bun de... berărie... Marion. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — Căpitanul vaporului japonez «Idzumimaru», despre care s-a crezut că e mort, a depeșat din Tomsk (Siberia), că el și tot echipagiul au scăpat de vise și se află prizonieri în Tomsk. Tot în acel oraș se află prizonieri 13 ofițeri și 66 marinari ai vaporului «Sadomaru», și între ei 4 ofițeri englezi, despre cari s’a crezut de asemenea că au fost uciși. Comitetul din Belgrad pentru întocmirea unei flote voluntare sârbești, care să dea ajutor Rusiei, a primit de la ministerul de războiu rus avizut că s-a aprobat inițiativa sa. Comitelul va organiza și un corp de 2000 soldați, pe care o va trimite la teatrul răsboiului din Manciuria.* * * Conform unei hotărîri a guvernului rus, toți prizonierii japonezi vor fi transportați în orașul Pensa,și de acolo vor fi împărțiți mai departe in Rusia europeana.* * * Corespondentul din Shangai al ziarului «Morning Post» spune că se află în Port Arthur 10.000 bolnavi și răniți.* * * * O persoană competentă declară că s-a făcut un nou plan de luptă care va fi telegrafiat generalului Europatkin. Generalisimul va trebui să se menție pe cât va fi posibil în poziția actuală și să-și ducă trupele la Karbin, spre a-și lua acolo reședința de iarnă, lăsând Port-Arthur să decidă singur de soarta lui. Noua campanie va fi organizată fără grabă : cele mai bune trupe din Rusia europeană vor fi adunate pe lângă linia drumului de fier, clasele de rezervă cele mai tinere și cele mai proprii serviciului de răsboiu vor fi chemate sub drapel. Rezerviștii vor fi autorizați să se înapoieze în Rusia după un an de campanie. Rusia va avea în modul acesta toată forța vitală a armatei sale de patru milioane oameni, cu trupe nouî la fiecare ocazie și atât timp cât vor ține izvoarele materiale și financiare ale Japoniei. Acest plan va fi, fără îndoială, extrem de costisitor , dar se vor găsi mijloace spre a-l executa prin concesiuni de bogății miniere ne-exploatate încă de Rusia. Aceste concesiuni vor aduce, într-un timp dat, cinci miliarde de lei . Statul va mai scoate pe de-asupra un venit permanent grație unui imposit asupra veniturilor. Rusia mai speră să găsească capitaluri în Statele Unite și să inchei cu acestea tractate de comercia de care vor beneficia împreună la oceanul Pacific. Un grup de financiari americani ar fi făcut de pe acum oferte privitoare la concesiunile miniere și cele de petrol. » * Rapoarte sosite din Ninswang pretind că pacea și prosperitatea renasc în acest oraș. In afară de legea marțială și de censură care se exercită cu toată severitatea, situația pare, în particular, să fie foarte satisfăcătoare.* » * Japonia are acum cele 4 armate ale sale, cu 350 mii de oameni pe câmpul de luptă. Din armata activă au rămas în țară numai brigada a 9-a de infanterie. n1, escadrdane de cavalerie și 8 baterii cu câte 4 tunuri. La aceste trupe se mai adaugă pentru apărarea erei încă 22 batalioane de artilerie de cetate, dintre cari se află 1 în Nagasaki, 4 în Simonosaki, 2 în Sasebo, 1 în Matsura, 3 în Kure, 4 în Ichjurei, 5 în Yokusuha și 1 în Hakodate. S’au întreținut un sfert de oră cu persoanele prezente, după care, în uralele nesfârșite ale mulțimea, la ora 1 și jum. trenul, condus de d. Miclescu, directorul general al G. F. R., s’a pus în mișcare. Suveranii au fost însoțiți până la Predeal de întreaga lume oficială. Când trenul regal a intrat in gara Predeal, elevii sanatoriului au cântat «Imnul Regal», iar publicul numeros a isbucnit în urale. Suveranii s'au dat jos apoi din tren și au așteptat pe peron până la formarea noului tren. In acest timp și-au luat rămas bun de la miniștri și persoanele de față. Suveranei i s-au oferit numeroase jerbe și buchete de fiori. Trenul regal a plecat din Predeal la orele 2 și 20 în mijlocul entusiastelor urale. Suveranul e însoțit de aghiotanții : colonel Mavrocordat și maior Baranga și general dr. Teodori. M. S. Regina este însoțită de principesa Sofia de Schenburg, și va fi întâmpinată la Viena de doamna Sa de onoare, d-na Mavrogheni, care va însoți pe Suverană în călătorie. Miniștrii cu d-nele s’au reîntors la Sinaia cu un tren special la orele 2 și jum. * * * înainte de plecare M. S. Regele a presidat un consiliu de miniștri. Mestugean, Plecarea SuYeiinilor (Prin fir telegrafic de la trimisul nostru special) Predeal, 30 iulie. Gara din Sinaia e frumos pavoazată cu drapele și verdeață. Sunt prezenți d-nn miniștri, autoritățile din Sinaia, generalii Brătianu, Băicoianu și Robescu, ofițerii garnizoanei, d-ni. Saita, prefectul poliției Capitalei, d. Cezrescu, prim-ajutor de primar, Grețeanu,vitreg,corpul diplomatic cu d-nele, persoanele, marcante aflătoare în vilegiatură și un public foarte numeros. Suveranii au sosit în gară la ora 1.15 minute precedați de casa civilă și cea militară. M.M. I L. Afacerea furtului bonurilor lui Kagi-Moscu Cu toate cercetările făcute până acum, nu s'au putut descoperi alte bonuri din cele furate de la defunctul Hagi-Moscu decât cele găsite până acum. Zilnic se fac descinderi la diferite persoane cari au avut afaceri cu d-na Vieroșeanu, dar fără nici un rezultat. Se știe că toate vînzările și cumpărările de bonuri defunctul le făcea prin casa de bancă Moroianu. Expertul socotitor însărcinat de d. judecator cu verificarea registrelor acelei case a constatat că Hagi Moscu a cumpărat bonuri de peste un milion lei mai toate de ale Creditului rural. S’a mai constatat că a vîndut foarte puține din ele și anume atunci când a reparat casa d-nei Vieroșeanu. Instrucția e sigură că trebue să mai fie bonuri afară de cele găsite, întrucât e constatat că Hagi-Moscu era un om foarte avar și n’a putut să cheltuiască anual nici cel puțin valoarea cupoanelor bonurilor de peste un milion. Prin urmare el a capitalizat și parte din valoarea cupoanelor. Eli s’au ascultat mai mulți martori. Unii din ei au declarat că sunt aproape siguri că averea defunctului trebuia să fie mare, căci nu cheltuia decât foarte puțin față cu averea sa. Chiar în ceea ce privește îmbrăcămintea, el umbla îmbrăcat foarte simplu. Toți cei arestați în această afacere sunt ținuți încă la secret pentru a nu putea comunica cu nimeni. D-na Vieroșeanu se află în libertate, dar pusă sub supravegherea polițienească. Ea s’a prezintat la instrucție ori de câte ori a fost chemată și-și menține declarațiunea făcută la început că n’a furat nicî un bon, ci toate i-au fost date de defunct, încă pe când trăia. IV. T. C»*-DM«»- mrimmt toxxzm^wsară, uniTsrauii in provincia De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 iolie 1904— Beliad Accident nenorocit.—Azi dimineață, pe când d. Leon Sâbescu, administratorul moisei Popești, venia cu trăsura spre oraș, în dreptul barierei Tutova, caii speriinduse, au rupt’o de fugă răsturnând trăsura. Vizitiul a fost trântit 103 și rănit grav la cap și brațe. A fost de asemenea rănit și copilul administratorului, care se afla cu tatăl său în trăsură. Intr’o stare gravă ei au fost transportați la spitalul local. Furt de producte.— De către administrația moșiei Ghidigeni s’a reclamat jandarmeriei din Pochidia cum că niște necunoscuți făcători de rele au furat de pe câmp snopi de grâu ca la vr'o 70 saci. Faptul se anchetează. Febră aftoasă.—In Popeni s'a declarat febra aftoasă. S’au luat serioase măsuri de combatere. Regrilă. Craiova îndrăzneață tâlhărie din str. Regele Ioanițiu. Constantin P. Olteanu, Gheorghe Diculescu, Gheorghe Danciu Marin și Gheorghe Mateiu Bârză, au săvîrșit aseară o îndrăzneață tâlhărie în mijlocul orașului. Ascunși în niște porumb câte și patru, așteptau ca cineva să treacă pentru a sări asupra lui spre a-l jefui. Ionică Anghel Celente a fost nefericitul care a încăput pe mâna tâlharilor. Terminase lucrul și după ce se opri la o brutărie de unde cumpără o pâine pentru copii. Celente mergea grăbit spre casă, unde-l așteptau nevasta și copilașii lui. Gând deodată în str. Regele Ioanițiu se simți apucat pe la spate de mai multe brațe. Erau cei patru de mai sus. După ce tâlharii îl scotociră prin buzunare, și de ciudă că nu au găsit nimic, îl luară la bătae. Văzând însă că victima începuse să țipe și astfel putea să atragă atenția vre unor trecători, tâlharii îi mai deteră câteva lovituri de cuțite între coaste și apoi dispărură în porumbul din care eșiseră. Poliția a reușit să pună mâna pe dânșii. Atentat.Pe când bucătarul M. Păunescu trecea azi pe str. Amărăziei, un necunoscut se apropie de el și pe la spate îi dete mai multe lovituri de cuțit. Victima căzu jos scăldată în sînge în timp ce atentatorul se făcea nevăzut. Păunescu a fost ridicat de trecători și dus la spitalul Central. Smeilius. Roman Moartea lui Costache Morțun. — După cum v’am anunțat telegrafic, aseară, la orele 8 și un sfert a încetat din viață, la locuința sa din str. Ștefan-cel-Mare, în mijlocul rudelor și cunoscuților săi, bătrânul bărbat politic Costache Morțun. El s’a născut la 1831 în Cămărzeni (Suceava) dintr’o familie bucovineană. Studiile și le-a făcut în Iași la academia Mihăileană, unde a fost mai târziu profesor , apoi făcu agricultura în Suceava, unde fu ales de micii proprietari in divanul «ad-hoc». Defunctul a fost membru al partidului liberal. A fost deputat și prefect de Roman, sub guvernul Ion Brătianu. Cu dînsul dispare cel din urmă reprezintant al divanului «ad-hoc». Costache Morțun era maia filantrop. Costache Morțun Defunctul lasă în urma sa o ivere dejun milion. Legatar universal a lăsat pe nepotul său d. V. G. Kilerțun, vicepreședintele Camerei. V’am comunicat la timp legatele lăsate de defunct pentru scopuri de binefacere. Adaog că d. V. G. Morțun, spre a eterniza memoria unchiului seu, a adăogat la legatele lăsate suma de 5000 lei, pe care o va da ca fond pentru crearea de biblioteci la școlile rurale din jud. Roman. , Inmormîntarea se va face Sâmbătă cu o mare pompă ; la ea vor lua parte și țăranii de pe moșiile defunctului. Moltcieanu. Dorohoiii Urmărirea unui escroc. — Siguranța din Iași cere azî telegrafic poliției noastre urmărirea lui Simon Bercovici care comițând o mare escrocherie, a dispărut de acolo refugiându-se după toate probalitățile aci. Epuizare. — Supusul austriac Berza Mihaiu, fiind găsit periculos ordinei publice, a fost expulzat din țară prin Mihăileni. Alienat. — Gr. Vieru din acesti oraș, dând vădite semne de alienare mintală, fiind și furios în ultimul grad, a fost închis azi la poliție până ce se vor încheia actele pentru internarea lui în vre-o casă de sănătate. Furt. — Niște musafiri nepoftiți făcând o vizită nocturnă săteanului Nichifor Popescu din Drăgușani, i-au furat trei cai din grajd. Bruno. Fălci . Expulsare.— Comerciantul Summer Moscovici a fost expulzat din această comună, pe ziua de 28 iulie c., pentru escrocherii. Epidemii.— In Tg.Fubiu bantuc, mai cu seamă printre copii, disenteria. D. medic comunal a dat ordin de a nu se mai vinde fructa până nu vor fi constatate de d-na. In mai multe comune din comunele Țifu și Găgești s’a declarat febra tifoidă! In zilele de 25—27 au venit la spitalul din localitate aproape 30 bolnavi de tifos. In cot Șuletea au fost două cazuri mortale. Febra aftoasă.—Printre vitele locuitorilor din cot. Șuletea, Jigălia, Țifu, Fedești, Stoeșești și Banca, bântite cu furie febra aftoasă. D. medic veterinar respectiv a luat măsuri de combatere. Core» Giurgiu Călcat de tren.—Azi după a miazi d-niî frați Marinescu, din str. Olari, comercianți, trimiseră pe băiatul Petre, în etate de 17 ani, cu o cărucioară ia portul Smârda cu niște ulei. In apropierea locului de destinație, vîntul îî luă pălăria ducînd-o pe linia ferată. Petre alergă să și-o ia , în acest timp, mașina No. 501, condusă de mecanicul Radu Popescu, manevra niște vagoane pe linia portului. Băiatul fu apucat între roatele vagoanelor și mutilat îngrozitor. Moartea i-a fost instantanee. S’a stabilit că mecanicul nu e vinovat. Ucis de ms.I.— Azî dimineață locuitorul Ivan P. Mătârcuța și soția sa, Sava, din comuna Grosu, risicăndu-sa să ia pământ de lipit, riialul se surpă. La țipetele victimelor săriră niște trecători și reușiră a scoate cu viață pe Sava, dar pa Ioan îl secaseră mort. Bun.Locați îl. PIcești Crima din Măgureni. — Ai fi comunicat că acum o lună, dascălul Dumitrache Popescu, din com. Măgureni, care sta în relațiuni rele cu primarul comunei,’"'anume Nițu Ioan Poța, a fost găsit mort la poarta locuinței sale, având capul zdrobit de un corp contodent. Din primele cercetări făcute de d. procuror N. Iconomu, s’a constatat că vătășelul primăriei, Mirică Nuță, n’ar fi străin de această crimă. Fiind arestat, după trecere aproape de o lună, Mirică Nuță mărturisește în sfârșit că el este autorul crimei, dar că a fost îndemnat la aceasta de către primarul Niță Ioan Popa, cu care mortul era totdeauna în ceartă. Eri, în urma unui ordin al d-lui N. I. Negulescu, judecător de instrucție al cabinetului I, primarul Niță Ioam Popa a fost arestat, fiind confruntat cu vătășorul Mihică Nuțu și acesta menținându-și declarația că a săvîrșit crima după îndem qul primarului, Niță Ioan Popa a fost depus la arestul preventiv. Cercetările urmează. Incendii.— Astăzi, la orele si dim., s’a declarat un incendiu la bucătăria giuvaergiului Samuel Iancu, din piața Unirei. Focul, cu ajutorul pompierilor, a fost stins în grabă, necauzând nici un fel de pagube. Arestarea unei moașe.In urma reclamației medicilor spitalului comunal cum că moașa empirică Tudora Goculescu, din str. Trandafiri No. 58, a provocat orbirea unui copil, sub comisul G. Condu a arestat-o astăzi, înaintând’o parchetului. Cazul se anchetează. Accident nenorocit.—Lucrătorul Nicolae Popescu, pe când se afla era într’un puț din calea București, căzînd o ghizdură peste el, a fost rănit grav. Victima se află în căutarea spitalului. Sinucidere. — Din Mâneci se comunică : Erî, locuitorul Petre Anghel a încercat să se sinucidă, aruncându-se într-o fântână. Fiind observat la timp, disperatul om a fost scos din puț, avînd mai multe răni pe corp. Timpul. — Erî a căzut o ploaie abundentă în oraș și împrejurimi. Ea va folosi mult locurilor de pășune, Cociö. Mizii Incendiu.— In lipsa de acasă a femeei Ținea Anghel Potop, din Mizii, acoperișul casei ei, situată la DANȚUL Morței Reginei Draga Mare roman de somalie de SAVA PETROVid --— CAP. VI — Vorbește ! ordonă regele Milan. — Maiestatea Voastră știți, răspunse maiorul, că prefectul poliției trebue să procedeze cu cea mai mare precauțiune. Dacă s’ar afla că el lucrează în secret pentru Maiestatea Voastră, atunci este pierdut. De altmintrerea acest Knezevici este un om foarte primejdios. El a fost mai înainte haiduc și are pe conștiința sa cel puțin trei asasinate. Dacă ne gândim cât de proști și idioți sunt agenții noștri de poliție, putem foarte lesne Înțelege pentru ce prefectul poliției se ferește de a însărcina pe unul dintre aceste haimanale cu greaua misiune de a smulge această scrisoare a lui Knezevicî, care este un om foarte rafinat. Regele Milan bătu cu piciorul in pământ. Vinele de pe frunte i se umflară în mod extraordinar. — Trebue să am această scrisoare, esclamă el, trebue să o am, cu orice preț, împrejurarea că regina Natalia a trimis această scrisoare, cu un curier special până la Semii, și nu mai puțin importantul fapt că scrisoarea a fost dată unui om atât de dibacil ca Knezevicî, toate aceste dovedesc că scrisoarea este extraordinar de importantă. Procură-mi această scrisoare, maiorul este contur pentru aceasta. — Majestatea Voastră știți, respunse maiorul că și eu trebue să fiți foarte precaut, dar fiindcă Maiestatea Voastră totdauna ați fost bine-voilor pentru mine și încă sunteți... El se opri. — Observ, zise Milan zîmbind, că iarăși ai dat de mal. Desgur că din nou n'am avut noroc la cărți... Te rog spune-mi care este cauza. De câtă sumă de bani ai trebuință ?—Trei mii de franci, răspunse încet maiorul. Milano și scoase portofelul, îl deschise, luă câteva bancnote și le dădu maiorului. — Iată suma cerută. Nu-mi rămâne prea mult, dar în curând voi fi face iarăși o călătorie până la Viena și sper că nué voi întoarce de acolo cu portofelul bine garnisit ; atunci te voi putea și mai bine sprijini. Dar acum să revenim la chestie. D-ta 'mî vei procura această scrisoare ? — Da, sunt la ordinele Majestățeî Voastre. — Astăzi îți?‘ — Da, Majestate. — Voești să iei în persoană lupta în contra lui Knezevicî? — Desigur, Majestate. Știu că poate va fi o luptă pe viață și pe moarte, dar tocmai primejdia acestei aventuri me întărește mai mult. In mine zace adormit un talmi de mare comediant, care din nefericire nu s’a putut desvola. Astăzî voi fi avea ocaziunea bine-venită de a-mî arăta aria de actor. Majestatea Voastră, care mî arătațî atâta grație, veți fi mulțumit cu mine. — Eî bine, îți doresc succes, scumpul meu maior. Maiorul Niumovici se înclină profund, sărută mâna regelui și apoi plecă. CAP. VII Ospătăria sa «Principale Mi-j los» se afla Intr’trta _ diîi faceiu, Ast Fadelș da read»7^*« din Belgrad,, in care domnește încă orientalismul în cea mai mare splendoare a lui. Această ospătarie consta dîntr’o mare cameră de cârciumă scundă, în care se aflau mai multe mese și scaune. Pe o laviță de lemn sta acum un oas pe singur având înaintea lui un pahar de vin. El era voinic și bine făcut, cu perul cam roșcat, scurt tuns. Îndărătul lui era cârciumarul, un bărbat slab, cu barba stufoasă și căruntă, care privea chiorîș pe noul mușteriu. — Tu ai fost astăzi în Semiin ? întrebă ospătarul. — Ce te privește aceasta ? răspunse noul venit cu voce aspră. Ți-am spus de atâtea ori, nu te amegteca în afaceri cari nu te privesc, scumpul meu Leipt.ew. — Dar pot să adresez ilustrului , domn Knezevici o într#bare, borboși Leiptew- De altmintrelea ’mî permit ca să-țî aduc aminte că cei cincî zeci de franci, pe cari îmi datorez de mai multe luni de zile, nu mi s’au plătit încă. Knezevicî începu să ridă cu hohote. — Mâne voiri avea bani mulți și atunci iți voiu plăti și datoria aceasta. In momentul acesta se deschise ușa și intră un preot înalt la statură. O barbă rotundă și neagră încadra fața preotului, care ar fi avut o înfățișare foarte venerabilă, dacă nasul lui n’ar fi strălucit un roșu, fapt care da loc la bănueală. Preotul, în care nimeni n'ar fi recunoscut pe maiorul Naumovici, salută cu o ușoară înclinare din cap și apoi se așeză lângă Knezevicî cerând o sticlă de vin. Câtva timp domni o tăcere adâncă. Preotul își umplu paharul și tratase o înghițitură bună, după aceea scoase un portofel din care luă un pachet de bancnote pe care începu să le numere cu atențiune. — Comic om mai este și popa asta, își zise Knezevicî în gândul seu, pare că este strein aici, pe acesta l’așî putea ciupi. El își umplu paharul, se ridică, se îndreptă spre preot și zise : — Noroc și sănătate, taică părinte. Sfinția voastră ați venit desigur in vizită la Belgrad. — Ai ghicit fiule, răspunse preotul, am aici o nepoată care după o căsătorie de șease ani a fost pentru prima oară binecuvîntată cu un băiat, căruia eu voia fi naș. Frumos oraș este Belgradul. — Să trăiască băiatul, strigă Knezevicî și pe lângă el și nașul! El ciocni cu paharul Paharele răsunară, și fiecare își goli paharul dintr’o singură înghițitură. Acum ghiața se rupsese. O vie conversație se începu între cei doui nouă amici, în decursul căreia Knezevici îșî scosese portofelul pentru ca să dea ospătarului o bancnotă, ca să plătească costul unei butelii de vin de Tokay, pe care o comandase. Cu această ocaziune preotul runcase o repede privire în interiorul portofelului. Un zîmbet de satisfacție se ivi pe buzele sale. E! zărise în portofel o scrisoare sigilată. Butelia de Tokay fu în curînd deșertată. — Permite-mî, dragă amice, zise preotul, ca să me revanșez. Cârciumare, adu încă o sticlă de Tokay. (Va urma)