Universul, martie 1906 (Anul 24, nr. 58-88)
1906-03-01 / nr. 58
&IWL XXIV No. 58.14 Miercurip Marile5 bani" în Rosânia.—iO totul te sfriji taie No31.-Î miniștri unguri.—"Vezi explicația Calendar pe anul i WârtiMÍox Harți, 38 Februarie.—Curiosul Vasile Catolic Marți, În Martie. — Eufrosina Searale răsare 6.35; apune 6.18 București, 28 Februarie. Sem! sanitar te site Unei critice aspre a supus d. deputat doctor Toma Ionescu, reaua organizare a serviciului sanitar kt sate, prin interpelarea despre care am vorbit în mai înalte numere trecute în acest loc. Astfel e alcătuită această organizare, — a zis d-sa, — nu «et s’ar putea zice că constlme o simplă ficțiune. De la 1874 și până astăzi, cu toate legile cari s’au perindat, se poate afirma că serviciul sanitar la țară se găsește în aceeași stare și n’a putut și nu poate aduce nici o ameliorare sănătății publice. Legile sanitare din 1884,1885, 1893 și 1898 n’au făcut decât să repete, in această privință, legea din 1874, abia aducându-i câteva mici modificări în ceea ce privește modul de recrutare al medicilor. Prin legea din 1874 serviciul sanitar rural era înființat prin crearea medicilor de plasă, iar ii 1892 Statul a creat spitalele rurale în număr de 32, adică un spital rural pentru fiecare județ. La sfirșit județele, la rândul lor, au creat în mod treptat câteva spitale rurale, zise județene. Tot prin legea de la 1874 s’a creat și medicul de județ al cărui rol—a zis d. dr. Toma lo Rescu — a fost și este nul și care ar trebui să fie suprimat. Care este acum starea actuală a acestor diferite elemente cari constituesc organizarea serv. sanitar rural ? Spitalele rurale sau spitalele județene sunt într’o stare atât de rea, încât chiar dacă ar fi capabile să aducă vreun bine nu-l pot face, pentru că sunt reá organizate și întreținute așa că nu corespund întru nimic necesităților actuale. Nu pot aduse foloase mai ales din cauză că medicul care conduce spitalul rural se găsește într-o condiție de inferioritate, neavând el conducerea reală a spitalului. Medicul de plasa, la rîndul sa, se găsește în conditionă și mai inferioare. El e pus, după legea sanitară actuală, in imposibilitate de a-și îndeplini misiunea în mod conștiincios ; întinderea plasei atribuită dnui medic atinge câteodată peste 180 khw. ; legea chiar, dându-și seama de aceasta, nu cere medicului decât să viziteze o dată pe lună , comuna rurală. Care poate fi, în aceste condiții, rotiri lui pentru ameliorarea starei sanitare a țăranilor? Apmi, autoritatea medteuia de plasă suferă din cauză că nu se găsește într’o zi în HR’, materială destul de ună. Tot din această cauză, medicul de plasă de astazi este și simplu trecător. El nu se duce la plasă decât pentru a satisface unei dispozițiuni din legea sanitară actuală, prin care medicului tâner, ca să poată concura mai repede la un post de medic de oraș sau de spital, i se cere un stagiu de doui ani ca medic de plasă. Ce tragere de inimă pot avea acești medici de plasă trecători ? Numeral cu totul insuficient al sub-chirurgilor și al moașelor, vine să complecteze acest tablou trist al organizării serviciului nostru sanitar la țară, —și d. dr. Toma Ionescu crede că nici legea din 1904 n’a putut aduce, cu toate principiile ei bune, îndreptări simțitoare, din cauza mijloacelor insuficiente. Cari ar fi însă mijloacele capabile să amelioreze starea sanitară a satelor in mod practic și ușor de aplicat ? — Această parte a discursului d-lui deputat dr. Toma Ionescu o vom rezuma într’un număr viitor. Minntagaria (fi o respennanță parte a ziarului «Universul») Budapesta, 28 Februarie. Ls4Mî4 âa politică. Ziarele continuă a se ocupa cu ieșirea baronului Banffy din coalițiune. Un ziar spune că împăratul s’a exprimat astfel către primul-ministru baron Fejerváry, despre Banffy cu câteva zile înainte de disolvarea Camerei. «Programul îi primesc, dar pe Banffy niciodată!» Din această declarație reiese inteiți că Banffy, imposibil Înainte de ieșirea sa din coaliție, este cu atât mai imposibil pe viitor, iar al doailea că Suveranul n’a respins programul lui Banffy ci numai persoana lui. Baronul Banffy a declarat mai multor atotel că el nu crede că generalul Fejervary va face alegeri în răstimp de trei luni. Dacă s’ar intîmpla aceasta, atenei o asemenea încercare ar fi cea mai îndrăzneață nebunie pe care a făcut-o acest guvern anticonstituțional. In caz de alegeri el va invita pe toți partizanii săi să voteze pentru partidul independentist, pe când el va sta la o parte. «Trebue, adaose Banffy, înlăturat regimul oamenilor fără patrie, cari calcă în picioare interesele țării, ducând o politică aventurioasă și salvarea națiunei și Constituției». In mai multe orașe, ca Oradea mare, Debrețin, Nytra, Kisvárda etc., s’a pornit o via mișcare pentru înființarea unui nou partid. Comitetele preliminare au decis de a constitui partidul comercianților,industriașilor și agricultorilor maghiari, care să aibă ca scop restabilirea ordinei constituționale in țară și indicerea păcii intre rege și națiune, pentru ca să ridice în chipul acesta starea economică a țării". Acest partid va lucra pentru dobândirea votatei universal. Kííimisís Kristofy Ministrul de interne Kristoffy, care s-a întors de la Abhazia, a primit in Fiume vizita unui redactor al ziaratei «FiumeHklap», căruia i-a confirmat știrea că și-a înaintat demisia deoarece guvernul nu lansează cu destulă seriozitate chestiunea votului universal. Demisia însă nu va fi resolvată înainte de 11 Aprilie. In această zi se va decide dacă se vor face sau nu alegeri parlamentare, în cazul Jeteffi el va remâne ca ministru de interne, iar în cazul a 1 doailea ’șî va da demisia și va începe o agitație energică pentru sufragiul unviersal, organizând ia țara întreagă partidul progresist. — Cu baronul Banffy? îl întrebă ziaristul. La aceasta întrebare ministrul nu dădu nici un răspuns. Un profet Din Timișoara se anunță: Că minierul proștilor nu scade dovedește următorul caz cu care se ocupă acum poliția. Ștefan Kartje, in vistă de 25 ani, vezu în Lipsea o tabelă cabalistică care se uzitează acolo ca o jucărie, pentru ca să se afle viitorul.. Kartje știe să-și facă un bogat izvor de câștig din această tabelă, femeia profeția viitorul, in schimbul unei plăți oarecare. In chipul acesta ’și făcu o bună clientelă. La o mare celebritate ajunse el când acum câteva săptămâni profeți văduvei măcelarului Krauss, că după zece zile va urma pe soțul ei in mormint. In adevĕr fera »ea muri după zece zile. Kartje ținea d in casa părinților săi din cartierul Fabric, în fiecare zi ședințe spiritiste, in care făcea și experiențe cu hipnotismul, conjura spirite și exploata pe oamenii creduli. Poliția aflând aceasta aresta pe profet, și-l dădu pe mâna parchetului crișan. CRONICI FEMININE Intr’un ziar strein am găsit un frumos articol semnat O bunică și intitulat: La ce visează fetele, ti vom traduce în întregime, în câteva numere, pentru cititoarele noastre , uZimbi fi poate, drăguțele mele, aflând cu aceea care vrea să nă vorbească despre visurile fetelor a o bunică cu parul alb. Dar și aceasta bunică a fost odată tinerii, și crede că-și aduce foarte bine avionte de ceea ce a preocupat-o, atunci când nu număra decât 18—19 prima veri. Totuși ea vă va mira poate spuindu-ve că dânsa Se cam deosebia, în aspirațiuni, de tovarășele de vîrsta sa.’ La ce se gândesc domrele de obiceiu ? Care e visul lor ? Măritișul. Ei bine !eu, nu mă gândeam la căsătorie și acesta mi era meritul meu, ci acela al bunei mele mame, o femee superioară, care mi crescuse astfel incât nu mai puteam gândi la visuri. Ah! dragele mele, dacă ați putea pricepe însemnătatea unei vieți organizate ! Dacă ați putea înțelege cât de vătămător e pentru o fată să viseze ceasuri întregi, și de a penis un timp prețios in lenevie ! In timpul acestor ore de trândăvie mintea voastră lucrează și aleargă după himere cari ne amețesc, silvia. !»p. ira S.fis.tr8s»Si fetelor S fii s © la ralm mirean și simiansm!!©!" GAP. I. Parvelsiile și perseimial Ier Art. 1.—Biserica autocefală ortodoxă română, ce coprinde pe toți creștinii ortodoxi din regatul României, se împarte in paroehii urbane și rurale. Nu fac parte din parohia , bisericile catedrale mitropolitane și episcopala, bisericile monastirilor și schiturilor de călugări și de călugărițe, precum și paraclisele și bisericile particularilor. Bisericile declarate monumente istorice și restaurate, din orașe, rămân alipite la bisericile catedrale mitropolitane sau episcopale și slujba Dumnezeiască se va face în ele după chibzuință chiriarchilor respectivi, fără a sluji vreodată ca biserici parohiale sau filiale. Art. 2. — Parohiile urbane se fixează la numărul de 368, iar cele rurale la numărul de 3.326, azi in ființă. Acest immer nu ne va putea nici spori, nici micșora, decât prin lege. Totuși, se vor putea înființa paroehii rurale noui, in caz de neapărată trebuință, până la maximmul de V« din numărul fixat mai sus; in nici un caz nu se vor putea înființa într’un an decât cel mult 20 parohii rurale până la complectarea numărului de mai sus. Aceste înființări se vor face prin decret regal, in urma ințelegerea dintre chiriarhul respectiv și ministrul cultelor și instrucțiunei. Art. 3. — Inființându-se vre-o nouă comună rurală, ori vre-o suburbie, se poate înființa o paroehie nouă, prin decret regal, în urma Ințelegerea dintre chiriarcul respectiv și ministrul cultelor și instrucțiune!. Norma după care se vor putea înființa paroehii noui va fi pentru cele rurale, pe cât posibil, comuna , iar pentru cele urbane numărul de 400 familii. La parohiile urbane ce au peste 300 familii, poate fi numit un preot ajutor dacă comuna va înscrie în budgetul său plata trebuincioasă, potrivit legei de față. Pe dată ce se va înscrie în budget suma aceasta, nu se va mai putea desființa decât atunci când locul de preot va deveni vacant Art. 4. — Parociile rurale în ființă se pot modifica, prin alipire sau dealipire de cătune de la o parochie la alta, fără a li se spori numărul, prin decret regal, in urma ințelegerei dintre chiriarhul respectiv și ministerul cultelor. Această alipire sau deslipire se va face când depărtarea între cătune și parohii trece de 2—2 leim, sau când cătunele vor fi despărțite prin riuri mari, munte, prăpastie. In casul când, din causa deportărei sau obstacolelor, nu se va putea face alipirea sau deslipirea, se poate înființa o biserică nouă, dacă nu este, in care va servi un preot ajutător, în condițiunile art. 13 din presenta lege. Dupe procedura prevăzută în alin. 1 al acestui articol, se vor modifica, la pas de trebuință, și circumscripțiunile parohiilor urbane. Prin aceste modificări numărul parohiilor urbane, azi in ființă, poate fi redus ținându-se însă seamă de numărul parochienilor cari dupe legea de față, pot forma o parochie. Bisericile parochiilor urbane reduse vor rămâne filiale la parochia la care se se vor alipi enoriașii. Bisericile filiale urbane, cari, din, diferite împrejurări, s’ar desființa și n’ar mai fi de trebuință să se rezidească, vor rămânea desființate. Enoriașii lor vor fi alipiți prin decret regal, în urma avizului chiriarhului respectiv, ori în cazul că acesta va avea în acel moment mai mult de 400 familii, la parochia sau parochiile Învecinate. Art. 5. — Bisericile sunt parochiale.Și filiale. Bisericile filiale rurale cari se găsesc in alte cătune de cât biserica, parochială se vor întreține și de aci înainte. In satele pri in cătunele din nou înființate, de cel puțin 100 familii, se poate încuviința, cu voia chiriareului respectiv ,și a ministrului cultelor și instrucțiunea, clădirea unei biserici, in care va servi personalul clerical al parochiei comunei de care depinde acel sat sau cătun, întrucât distanța nu ar fi mai mare de 2—3 kilometri. Art. 6. — Cu învoirea ehhiriarhului respectiv și ministrului cutelor și instrucțiunei,se pot înființa biserici noui, cari să înlocuiască pe versimele din cele existente, parohiale sau filiale. In cazul cum bisericile cele noui nu inlocuesc pe veri unele din cele existente, se impune obligațiunea ca inființătorii să asigure venituri suficiente, în imobile sau in numerar, pentru întreținerea bisericilor și a personalului lor, potrivit acestei legi. In aceleași condițiuni particularii pot, cu autorisațiunea Ghiliarhului respectiv și a ministrului cultelor și instrucțiuneî, lua asupra lor veri o biserică parohială sau filială. In caz că acei particulari vor vor ca bisericile luate asupră-le să servească și mai departe ca biserici de obște,’ numirea personalului clerical se va face in conformitate cu această lege , iar în cazul când bisericile luate de particulari vor fi destinate să servească numai lor și familiei lor, aflându-se pe propietatea lor, vor fi obligați să construiască pentru ebște alte biserici in schimb, dupe planul ce se va ridica. La eventuala înstrăinare a proprietatei la persoane de religiune ortodoxă de răsărit, aceste biserici rămân în sarcina noului proprietar ; când aceștia vor fi de altă confesiune sau religiune, bisericile in chestiune rămân ale Statului, de sunt rurale, saui comunei, de sunt urbane, cu toate privilegiile și bunurile lor, alipindu-se la parohiile respective. Bisericile, în genere, sunt bunuri sfinte și obștești ; ele nu se pot nici vinde, nici cumpăra. Paraclisele și bisericile particularilor nefiind biserici parohhiale sau filiale, oricine poate face asemenea paraclise sau biserici, cu autorisațiunea chiriarhului respectiv și a ministrului cultelor și instrucțiunei. Gând insă particularii voiesc a avea la paraclise sau la bisericile particulare un personal clerical permanent, deosebit de acela al bisericilor din parohie, ei vor fi datori a se supune obligațiunilor cuprinse în acest articol pentru cei ce doresc să înființeze biserici noui. Bisericile și paraclisele particularilor stau sub nemijlocita priveghere a chiriarhului respectiv în tot ce privește cultul, iar in ce privește personalul, vor fi supuse prevederilor legei de față. Art. 7.—In fiecare parochie va fi un preot paroch și doi cântăreți. Fiecare biserică urbană va avea un paracliser. In fiecare comună urbană, reședință de județ, care nu este sediul unei Mitropolii sau Episcopii, va fi un diacon la biserica de căpetenie, desemnată de Episcopul respectiv. Bisericile cari au fonduri proprii îndestulătoare spre a plăti și un diacon, il vor putea avea. La fiecare biserică filială, care are preot, va fi și un cântăreț. Comunelor nu le este interzis ca, din budgetul lor, să plătească mai mulți cântăreți. Art. 8. — La Mitropolii vor fi câte 4 preoți, un eclesiarch, patru diaconi, doui cântăreți, doui canonarchi și patru paracliseri, dintre cari unui veșmântar; la Episcopii vor fi câte 3 preoți, un eclesiarch, doui sau trei diaconi, doui cântăreți, doui canonarchi, doui paracliseri și, ca și la Mitropolii, câte un cor vocal subvenționat de Stat. Art. 9.— Bisericile ale căror fonduri particulare ajung spre a plăti câte trei preoți și un diacon și se administrează prin epitropiî, altele decât cele prevăzute de art. li din această lege, îi vor putea avea. Până la stingerea personalului au in ființă, ele vor putea păstra numărul actual de preoți și diaconi, chiar dacă ar trece peste cifrele de mai sus. (Va uina)srac ............................... i P apoia Pagina (Telegramele particulare ale ziantiă Unitersus) Papa Pa« X fsa mitim ne* ^tarfs».Wse waff ® aan ktnairi gtoütüpe.—Va eis« cars rezisaScal ewMtt Budapesta., 27.—Papa Pin X a pristit zilele t;re«*te ] audiență pe un magiîit maghiar, estrula i-a spus : Maghiarii sunt vinovați de cele ce se peta»ee ia Ungaria, împăratul e un patron grațios al maghiarilor, și are sentimente constituționale. Maghiarii calca constituția și atacă pe binefăcătorul lor, deși împăratul ocrotește constituția. Maghiarii violează coststituția și adnc pe hunul șî détrimit domnitor intr’o situație forțată. In asemenea sens s’a exprimat și secretarul de Stat al Vaticanului cardinalul Merry del Val. Nunțiul apostolic de la Viena, monseniorul Belmonte, a reproșat psirfcidului poporal din Ungaria, că «să sprijin coaMfirmei, și se pune in contrazicere cu politica inaperaiufri». —j telegramă din Cluj anunță că adunarea alegătorilor, în care baronul Wesseliny și-a făcut darea de seamă asupra activității sale ca deputat, a trebuit să fie disolvată din cauza tumulturilor pricinuite de socialiști. Contele Apponyi a făcut ero dare de seamă asupra activităței sale, în Jaszbereny, vinaintea alegătorilor săi. De teamă însă ca nu cumva adunarea să fie tulburată de alegatorii ostili și de socialiști, n’a anunțat-o, ci a vorbit înaintea unei mulțimi de locuitori convocați în cea mai mare grabă. Cuvintarea a fost foarte resboinica. El se referi și la sprijinul coalițiunei din partea naționalităților. Rusia, legăturile dintre aceste două țări au fost supuse regimului autonom. La noi era tariful general din 1891, iar în Rusia noul tarif pus in aplicare la 1893, in baza căruia s’a Încheiat convenția cu Franța. In Septembrie 1903 Legațiunea Rusiei comunică guvernului dorința guvernului rus de a întinde beneficiul taxelor vamale reduse, deoarece in ambele țări s’au echetat noui tarife generale. Guvernul nostru acceptând propunerea, s’au făcut negocieri și s’a încheiat convențiunea. Convenția cuprinde numai un text și un schimb de note diplomatice iar nu și consolidarea vreunei taxe vamale , astfel mărfurile se vor bucura in fiecare din țari de tratamentul națiunei celei mai favorizate. Dispozițiile convențiunei sunt relative la persoane , la tratamentul mărfurilor și bastimentelor, la exercițiul societăților comerciale și la aplicarea convenției. Convențiunea va dura până în anul 1917, când expiră și convenția cu Germania. Din statisticile comerțului nostru exterior, articolele care joacă rolul mai însemnat în exportul și importul ce se face între noi și Rusia, sunt următoarele : Exportul din România în Rusia : vite mari (25 și 50 °a din cifra totală), pește (1.400.000 lei); lemnărie ; plei netăbăcite uscate; cereale ; sare de ocnă ; plante în stare naturală ; porci (400.000 lei în 1899) ; legume verzi, etc. Importul din Rusia in România : pește (peste 3 milioane lei în 1903) ; cai și iepe (364.000 lei in 1903); uleiuri și unsori minerale (250.000 lei în 1889); icre nedenumite și negre (535.000 lei in 1903); lucrări de cauciuc (1.095.970 lei în 1901) ; grâu 200.000 lei în 1899); semințe de grădină, uleioase ; țesături de bumbac vopsite (384.000 lei în 1904); rășina, torturile de in și cânepă ; tutunuri, clei, cleiul de pește, cărbuni de pământ și colțuli ; pieile crude (150.000 lei în 1901). Așadar, schimbul comercial dintre ambele țări consistă din produse agricole, animale și pești și din unele industrii de mica însemnatate. De aceia convenția nu cuprinde clause tarifare speciale. Marți». Numit miniștri unguri — Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație portretele nouilor miniștri unguri și adică la stânga se află mareșalul Adalbert Papp, ministrul de honvezi , în mijloc Francisc Hegedüs, ministru de finanțe și la dreapta Tuliu -Tosu, ministru al cultelor și instrucțiunei publice. ____ DIN BUCOVINA (Gstasp. patticii) a titratei „Uniieisal“ Cernăuți, 25 Februarie. Expoziția din București După cum se știe, pentru Joui, 33 Februarie, a fost convocată In sala palatului guvernului o consfătuire in care s’a discutat crearea unui comitet pentru participarea bucovinenilor la expoziția din București. La această convorbire au luat parte delegați ai comitetului țăren, al guvernului, a orașului Cernăuți, cons. cultural al țarei, direcțiunea bunurilor, direcțiunea finanțelor, Camera de industrie și comercia, de la școala de industrie și delegați ai comitetului român,pentru participarea la expoziția națională din București. S’a decis alegerea unui comitet pentru participarea bucovinenilor la expoziție. In acest comitet a fost ales ca președinte cons. de Curte și directorul bunurilor, Unmanni , ca vice-președinte, marele proprietar Modest «av. de Grigorcea, vice-președinte culturalului țăren, Lucasiewicz, primaril orașului Cernăuți dr. Reiss și președintele Camerei de comerț Langephann , secretari dr. Wolf și vice-preșect. Camerei de comerț dr. Wigotzky. Ca delegați în comitetul imperial din Viena au mai fost numiți președintele băncei țarei dr. Florea Lupu și prefectul de Mikuli. Aflu că în cercurile comerciale se agită ideia pentru crearea unui pavilion,care să fie destinat numai țării Bucovinei și în care să se expue numai productele din țară. La Viena s’a constituit un comitet pentru a aduce un dar sau o adresă de omagii M. S. Regelui Carol I, cu ocazia aniversarei de 40 ani de domnie, ia acest comitet fac parte, pentru bucovineni, deputații baron Hurmuzachi și Aurel de Onciul. Comitetul soc. române „Armonia“ Comitetul soc. «Armonia» s’a constituit pentru anul 1906 în următorul mod : Teodor Bujor, președinte; Sparlat, vice-președinte; dr. Emilian Slașanschi, secretari; Dionisiu Dașchevici,casier; George Hoinic, bibliotecar; Mihai Pitei, econom ; Alexie Procopovici și Victor Tamașciuc, controlor. Reforma electorală In ultima ședință a consiliului comunal, conf. dr. Bîlig, a depus următoarea moțiune cu privire la votul universal și care a fost unanim primită : «Consiliul comunal salută proectul votului universal ca un pas înainte spre dreptate și speră că orașul Cernăuți va primi și un al treilea mandat». Arestarea hisul călugăr Priorul mânăstirei din Cacica, Kaspar Hominschi, a fost arestat din ordinul procuraturii din Suceava, fiindcă a falsificat acte și a agitat in mod ilegal contra națiunei române, abuzând de puterea sa ca preot. Copil furat de țian. In comuna Rohosna, lângă Cernăuți, s’a stabilit de curând un țigan cu numele de Gheorghe. Eri, pe la orele 10 dimineața, amăgi cu niște bomboane pe copilul unui evreu vecin al sen, în etate de patru ani, în coliba sa. Copilul intrând în bordeie, țiganul băgă spaima in el, până ce copilul se culcă sub cuptor, unde țiganul îl înăduși cu niște paie. Sub paie copilul gemu câtva timp, apoi încetă, adormind. Nu trecu mult și mama vexând lipsa copilului, începu a căuta pretutindeni,neputându-i da de urmă, întrebând pe țigan dacă n’a văzut copilul, a dat răspuns negativ. Voind să intre în casă să caute, țiganul s’a opus. Adunându-se mai mulți curioși și aflând causa, au intrat cu sila. Făcându-se zgomot, copilul de sub paie se deșteptă din somn începând să strigă. Copilul a fost sem și predat mamei, iar țiganul a fost arestat. Rivaii. Ami»MowizmM Vrei să mănânci pâine ? Nu »As cu mâinele un sân. Mmmtea Jeanssase Setar prist© ips MI Mimr. Se știe că autoritățile vamale din Capitală au confiscat vara trecută o lădiță in care erau 3060 bucăți de așa zise bancnote ale viitorului stat albanez. Pe fiecare bancnotă era pe o parte efigia prințului Albert Ghica, pretendentul la tronul Albaniei, iar pe ceaaltă parte armele Albaniei. Lădiță cu bancnote fusese trimisă de albanezul Petre Emanuel din Pronia, pe adresa comerciantului Pandele Durmis, din str. Bucur din Capitală. Din cercetările facutei s’a constatat ca acele bancnote emanau de la un comitet de acțiune pentru liberarea Albaniei și urmau a fi vindute albanezilor stabiliți la noi în țară spre a se crea un fond național albanez la dispoziția sus zisului comitet al cărui președinte er. Albert Ghica. Ministerul nostru de externe, în înțelegere cu cel de interne a intervenit acum pentru darea in judecată a d-lui Albert Ghica și a comerciantului Curmis fiind-că au incercat să pună în circulație monedă, care la noi in țară n’are nici o valoare. D. prin-pr>carer, In urma acestei intervenții, a citat alată erî la parchet pe d. Ghica care după cum se știe, se află în Capitală. D-sa însă a răspuns printr-o telegramă dată din Gara de Nord că având afaceri urgente, a trebuit să plece la Iași și că, îndată ce se va reîntoarce, se va prezenta. Eri insă parchetul a fost fnieimoștiințat că d. Albert Ghica a plecat din țară luând drumul spre Paris, ramași» WSstis Isa§t ® ® sife? telf ari eft ® H ©ilate feripi toții au vizitat portul și apoi au pornit la palatul Administrativ pe care l’au vizitat. Aci li s’au dat explicația»! de d-nii Toroceanu și Stăncescu asupra rețelelor telefonice, a șoselelor județiene și în fine asupra întregei noastre’ administrațiuni. După aceasta, au vizitat orașul și la orele 4 jum. s’au înapoiat la debarcader.—Numiți ingineri bulgari venise expre de la Saiata Rusciuk pentru a studia facerea unui mare cheă în fața acestui din urmă oraș, și cu această ocaziune au vroit să viziteze și portul nostru Ramadan, interesându-se în special de lucrarea cheului acestui port. La debarcader s’a vorbit mul asupra apropiatei vizite ce societatea politehnică din Bucureștii, voește să o facă la Plevna ’ și Sofia. La plecare, s’au despărțit foarte cordial, rămânând încântați de primirea ce li se făcuse. Isma O CV&3BTA.M33 ^Jeî ZA Educațiunea copiilor e un meșteșug în care trebue să pierzi vreme ca să câștigi ceva. * Convenția comercială ca Rusia Guvernul a semnat deținări o nouă convențiune comercială cu Rusia, care a fost depusă pe biurourile Parlamentului’. Iată amănuntele privitoare la această convenție : Din anul 1891, când a expirat o a doua convenție comercială cu ■ (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru ’particular) Giurgiu, 27 Februarie. La orele 3 p. m., a sosit cu o șalupă din marina militară bulgară «Sofia», din Rusciuk, d-aîî St. Lazaroff, directorul construcțiunei căilor ferete și a porturilor bulgare; Vasile N. Sallabacheff, șeful intreținerea căilor ferate a statului; George Lazaroff, inginer șef-ajutor al diviziunei construcțiunilor ; G. Tcharoff, inginer-șef al districtului Rusciuk ; Th. Djebaroff, directorul imprimeriei statului ; Chr. Djambazoff, jurisconsult la direcțiunea căilor ferate bulgare și a porturilor și colonelul Stokoff, comandantul marinei militare din garnizoana Rusciuk. La debarcader au fost întâmpinați de d. Scarlat Stăncescu, directorul prefecturei și G. Toroceanu, inginerul-șef al județului Vlașca. După prezentările obicinuite, ca mili i Mlim SS și La Drontheim (Norvegia) se fac pregătiri însemnate în vederea încoronării regelui Iaakon și a reginei Maud. Se spune că după ceremonia încoronării, împăratul Wilhelm se va duce la Norvegia, prin Iulie probabil, întâlnirea lui Wilhelm cu regele Haak&a se va face pe mare, lângă Aalesund. »*. Celebrul explorator Nimeen a fost numit ministru plenipotențiar al Norvegiei la Londra. Camera comunelor a votat o moțiune prin care se acordă o indemnitate de 7.500 frânci pe ai membrilor Palamentului. împăratul Germaniei a hotărât să numească o comisiune pentru studiul metodic și științific al problemei cârmei baioanelor. Consiliul de războiul diviziei din Erfurt (Germania) a condamnat pe soldatul Ullrich, la un an și 4 luni închisoare, fiind-că a bătut pe un caporal și pe mai mulți camarazi ai săi. „*» Ziarele din Moscova semnalează o nouă agitație printre impiegații telegrafului. Aceștia, exasperați de situația necrititoare ce ți s’a făcut, proiectează, ca și impiegații de la căile ferate, o nouă grevă pe baze legate. Această grevă va consista în prezentarea simultană generală a unei cereri de excludere din serviciu. Curtea cu jurați federală din Genova a condamnat la 18 luni recluziune și apoi la iagonirea de pe teritoriul elvețian, pe studentul rus Bilitw, care a fost arestat în urma exploziei de dinamită intri» casă din Geneva. Bilitw, din acea explosie, s'a ales cu mâna stângă ruptă. „*. Se confirmă acum In mod definitiv știrea că împăratul Wilhelm, însoțit de cei doi fii ai săi mai mari și de cele două nurori, va începe o călătorie pe Mediterana, în Aprilie viitor, vizitând Messi»» și Siracusa și oprindu-se apoi o lună la Taormina." „*. In cercurile marine din Kiefe ne vorbește că principele Steurte, fratele împăratului Germanieî, va fi rechemat din postul de șef al stațiunei de marină din marina de Est, în care se află de la 1903, și va fi numit comandant al întregei flote active de rasbofki. ,*. Ziarele maghiare anunță că un incendiu violent a prefăcut in cenușă satul Nagybalva de lângă Eger. Numeroase familii au rămas fără adăpost. Mizeria e foarte mare. 3.*. Ziarele Italiane relevează faptul că nici unul din marele ziare germane, nu numai că nu s’au ocupat de declarați«»fie noului prim-ministru italian, dar, nici cel puțin nu le-au publicat în extenso. Unele cercuri italiene pun faptul în legătură cu declarațille marchizului "Visconti Vet»o»ta, d«4egatul italian, la conferința de la Algesiras. .*. Statisticile publicate la Londra în Februarie arată o creștere, într’adevăr extraordinară, a comerțului englez de export și import. Exportul In Februarie’a dat un spor de 115 milioane de lire și importul un spor de peste 80 milioane. Se socotește că exportul sagrest va ajunge, în 1906, la cifra enormă și fără precedent de 9 miliarde de lire. .*. Fostul deputat maghiar Emil Ábrányi a fost dat în judecată pentru lese-majestate, din cauza unui articol publicat în ziarul «A Nap» sub titlul «Raport în patetul imperial din Viena». In fața judecătorului de instrucție,Abramy a declarat că a spus adevărul când a scris în acel articol că împăratul Francisc Iosef este un om bătrân , că stă în permanență la Viena și că este numit domnitor constituțional. — Prin poștă — 54 ROBIA PATMIILOR Mare roman de Paul Esaj pe PARTEA II Blazma, viflătoare ! Un omuleț Mare se ridicase in picioare. Se duse la mama lui și o sărută pe frunte. Ea nu răspunse numai decât. Abia mai târziu murmură: — Dragii... dragii mei copii! Mâhnirea ce i se citea pe față strângea inima copiilor. Marc reluă: — Mai este însă altceva ce avem să-ți cerem.... numele nostru... de altă dată... numele tatălui nostru... Christiana se îndreptase clătinându-se spre fereastra miredesefei sa. Avea nevoe de aer... se năbușă. Gloâeta și Marc, î aieraniti în fața durerei aceleia... hotârîțî totuși... o urmură. — De ce ’ibî cereți aceasta... capi! ? suspină dânsa. — De ce, mamă ? Dar pentru că ne faci să purtăm* un nume strein. E onorabil, desigur, pentru ea l’am ales tu... dar nu este al nostru. — Doamne ! Doamne! murmură ea. — Desigur... am înțelege tăcerea pe care o faci in jurul numelui tatii, dacă ar fi fost pătat... — Mare !... — Dar nu este așa, suntem siguri, dacă ai vrut să nu mai fie pomenit față cu noi, e pentru a încerca să adormi vina! amintirile triste... Nu mai e nici un motiv ca să nu’l reluăm astăzi... — Reluați-!... Făcea &fel la tot eursgiul ei, la toată energia ei, ca să nu cadă... Un moment întoarse ochii ei frumoși către panorama munților. Se întreba dacă noi aveau să se oprească întrebările copiilor ei. Vai ! trebuia să-și urce calvarul până la capăt. Mare, binișor, cuprinsese amândoue mâinile mamei lui. O trase încet, o duse către un scaun, pe care o făcu să se așeze. Fratele și sora se așezară lângă dinsa. — Trebue să mai adaog ceva, mamă, ceva care, chiar dacă te-ar emoționa, desigur că nu-ți va produce supărare. — De ce e vorba ? — De surpriză... de faimoasa surpriză. — Pe care vroiați să mi-o fac? — Ba... Știi că de un an ne adunăm toate economiile. — Da, știu. Vreți să cumpărați ceva ? —Nu... Vrem să facem o călătorie. — O călătorie ! — Da, mamă... o călătorie din care vei face și ta parte. — Dar eu nu pot să lipsesc... — Ba da... nu poți să ne refuzi. Ghicește unde vrem să mergem ? Deja începea să înțeleagă și nenorocita tremura. — Trebue să fi ghicit... nu se poate... La Auberive vrem să mergem... «Vrem să mergem să ne rugăm pe mormîntul tatii... «Nu e așa că ești mulțumită... Nu e așa că ești fericită ? Și o privea, Marc, emoțional și el. Și de oarece din ea nu răspundea : — Spune mamă... spune că nu te-am ofensat vorbindu-ți cum ți-am vorbit... Din nou ea făcea o sforțare ca să alunge tulburarea care o cuprinsese. Și cu o voce îndurerată, schimbată: — Nu... dragii mei... bine ați făcut că v’ați gândit la aceasta... Ași fi realizat și eu planul acesta, dacă ar fi fost cu putință. — Dar e cu putință, mamă. — Din nenorocire nu, dragă Marc. — Nu ? — Nu. Anul acesta nu ne putem gândi să părăsim castelul. Nimeni nu se poate înlocui. — Pentru trei, patru zile ?.. nu se poate. — Essace act de o supraveghere de tot momentul. — Haide, mamă, vrei să ne încerci... — Iți spun, dragă Mare, că această călătorie pe care ar trebui să o facem, pe care am fi fericiți să o facem... e imposibilă... cel puțin unual acesta. Anul viitor vom vedea. Crocheta și Marc o priveau înmărmuriți. Christiana tremura... buzele i se albiseră.. Ah !... trebuia cu orice preț să înlăture groaznica primejdie. ...Trebuia să mai păstreze cel puțin un an iubirea absolută a celor doui copii. .. pe care avea să o piardă poate în ziua în care va fi nevoită să le descopere adevărul. ...Adevărul care poate o va osândi... ... Pe ea, nevinovata ! ... Pe ea, martira ! Privirea ei întâlnire a lui Marc. In fundul ochilor negrii ai tânărului, citi o hotărîre care o înfiora. Deja, el spuse cu un accent de respectuos reproș: — Sunt surprins.... foarte surprins, mamă, de răspunsul acesta al teu și la care, ți-o mărturisesc, nu mă așteptam de loc. «Pretinzi că nu poți lipsi de aci anul acesta, fie...’ Dar motivele cari se opun la plecarea ta, nu pot împiedica plecarea noastră... — Cum? crezi... vrei... — Să mă duc la Auberive, da mamă... Și Crobheta are să meargă cu mine... Nu mai suntem copii acum... Călătoria aceasta nu ne poate speria... — Nu voi consimți nici o dată... Se ridică... gătîeneaia ca era înfer’adevăr spâimântătoare. — Nu voi consimți mei o dată... Să plecați amântori, voi cari nu m’ați părăsit nici o dată,voi cari sunteți totul pentru mine... Dar ași râuri numai gândindu-mă la primejdiile în cari ați putea fi. . Nu... nu.... copii... nu o să mă faceți să îndur supliciul acesta... Durerea ei era sinceră. Dar Marc, cu o hotărâre în voce pe care nu o mai avusese până atunci. — Ei bine! Crocheta are să rămână cu tine și voia piesa... voi pleca eu singur..... chiar mâine... De mine nu are de ce să-ți fie teamă... Voi îndeplini un act de pietate, o datorie sfântă pe care trebue să mi-o aprobi. — Marc... Christianei îi venea raft..... Capul ii căzu pe spate. sp (Via nmm)