Universul, august 1906 (Anul 24, nr. 231-232)
1906-08-23 / nr. 231
A fi > SITUATÍUNEA LA LîAO-JAXG.—(Vezi explicația) Calendar*pe amil 1904 Ortodox Buminacă 22 August.—Martirul Agatohie. Catolic Duminecă 4 Septembrie. — Rusalia. §G&p§le răsare 5.25; apune 6.32 București., 22 August. Amploiații agricoli (S’a constituit în Capitală un comitet care a luat inițiativa de a înjgheba o «societate centrală a amploiaților agricoli din țară». Scopul acestei instituțiuni este de a veni în ajutorul membrilor în cozurile de rămânere fără slujbă, de boală, de infirmitate, de moarte, de a acorda pensii și altele ce se vor prevedea prin statute. Din societate pot face parte: 1) Administratori, ajutoare de administratori, comptabilî, ajutoare de comptabil, logofeți, magazinerî, mașiniști, morari, focarî, ierarî, rotari și lemnari. 2) îngrijitori de vii și livezi de fructe cu fabricatele lor. 3) îngrijitori de păduri puse în exploatare, terenuri petrolifere și alte mine. 4) îngrijitori de bălți și eleștee de pescării, albinărie și creștere de gândaci de mătase. 5) Ingrijori de economii pentru creșterea vitelor în general și alții, având un salar lunar de la 50 lei în sus, și 6) Soțiile legitime ale amploiaților de mai sus, întru cât soții lor vor cotisa și pentru ele la casa societaței. Membrii societăței trebue să fie români sau naturalizați români precum și românii din țările străine aflați în țară. Inițiativa e fără îndoială bună și merită toată încurajarea. ’ Administratorii de moșii și în genere impiegații agricoli sunt un element cu destulă însemnătate în mișcarea agricolă. Cu cât nivelul lor va fi mai ridicat, cu cât starea lor va fi mai bună, cu atât vor merge lucrurile mai bine. Trebue să recunoaștem că, comparativ cu alte țări, în privința personalului exploatărilor agricole suntem încă departe de ceea ce ar trebui să fie. O societate a amploiaților agricoli din toată țara, consolidând situațiunea lor materială, va contribui negreșit la progres în această privință. Inrîurirea în bine a acestei instituțiuni, în multe direcții, poate fi însemnată și de aceea felicităm pe inițiatori și le dorim deplină isbândă. Cu timpul, nu ne îndoim, după ce societatea va prinde chiag, va putea să îngrijească și de ridicarea nivelului cultural. Sin Macedonia (Corespondență parte a ziarului «Universul» Monastir (Bitolia),17 August, 1904. Agenții civili și reformele Agenții civili ai Austro-Ungariei și Rusiei vizitară mai toate localitățile încercate de evenimentele din anul trecut. In săptămâna aceasta au vizitat orașul Coriiza și ținutul Castoriei, care a suferit mai mult de agitația revoluționară. După întoarcerea de la aceste localități, comisiunea de reforme GEOSICE FEMININE Regina Elena și copiii ei Din toate privilegiile ce sunt făgăduite copilului regal așteptat zilele acestea ia familia domnitoare a Italiei, cel mai mare și cel mai vrednic de pizmuit va fi de bună seamă pentru dinsul acela de a găsi lângă leagănul seu o adevărată mamă și un tată excelent, cari ’l vor primi ca pe un simplu prunc. Intr’adever nu-șî poate închipui cineva cât de mult regina Elena se arată femei casnică, neasemuită mamă de familie în intimitate. In această privință, dînsa poate desfide orice comparație cu cea mai bună din mumele regatului ei. Și aceasta e una din cele mai frumoase laude, ce se poate aduce tinerei suverane a Italiei. Regina Elena dirijează în persoană educația și instrucția copiilor ei. Nimic din ceea ce -i privește nu-î scapă. Dînsa vede totul, regulează totul, execută aproape tot ea însăși — începând cu trusourile micilor prinți sau prințese, trusouri cari sunt totdeauna confecționate de mama ei. Bineînțeles că copiilor familiei regale italiene ii se pregătește trusouri splendide, iar bogatele dantela nu lipsesc leagănele lor. Cu toate acestea, toată partea intimă a trusoului: scuteci, scufițe, ciorăpiori, etc., toate acestea sunt croite, cusute și brodate de către însăși regina, care ’șî întrebuințează astfel repausul ultimelor săptămâni ale sarcinei sale. Mai târziu, când copilul regal crește sub supravegherea miss Dickens, guvernantă engleză, mamă e iarăși aceea care supraveghiază toate actele însemnate ale vieței sale. Dînsa, sculată dis-de-dimineață se pune să-i facă toaleta matinală, scăldându-1 ea însăși, spălându-1 cu buretele, îmbrăcându-l și pomponându-1 spre a-l înfășa, curat și rumen, spre sărutare regelui Victor Emanuel, a cărui primă vizită dimineața e totdeauna în nursery (camera copiilor). Apoi vine plimbarea copților în gradină, la care regina Elena azistă cât mai des cu putință, adeverată plimbare de familie, la care doamnele de onoare cele mai intime nu sunt admise decât foarte rar. Foarte instruită ea însăși, poliglotă de merit, fiind-că vorbește și scrie curent simbile italiană, rusă, muntenegreană, franceză și engleză,regina Italiei a continuat pe lângă copii ei rolul pe care îl împlinea pe lângă tinerii săi frați și surori, înainte de a se mărita, la Cslringe, și la toate titlurile pompoase, adaogă pe acele de institutoare a copiilor din Savoia. Dînsa regretă foare mult că din cauza rangului nu-și poate alăpta singură copiii , dar își ține tot m’suna doica pe lângă ea. Dimineața și seara copiii regali mănâncă totdeauna singuri. La amiazî mănâncă în familie. Silvia. Triplul asasinat din Botoșani (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Botoșani, 20 August. După cuca v’am depeșat, o teribilă dramă s’a petrecut astă-noapte la locuința și in familia bătrînului Ilie Guceanu, pensionar și orb. Cine e autorul dramei Bătrînul orb Ilie Guceanu, fost grefier de judecătorie și actual pensionar, om de peste 60 ani, locuia in str. sf. loan, cu nevasta și copii săi. Una dintre fetele sale, anume Maria Guceanu, era nevasta lui Mihai Ionescu, grefierul judecătorului de instrucție, care n’a putut ține casă cu nevasta lui, care i-a intentat proces de divorț. Cum s’a comis drama încă de cu vreme Mihai Ionescu a fost vezutând într’unul din localurile publice.Cu câteva ore înainte de comiterea crimelor Ionescu a avut întâlnire cu socrul său Ilie Guceanu pentru niște tratative de împăcare cu nevasta lui. Și curios că bătrânul Guceanu vesel, se vede, de această întâmplare se duse și el în oraș cu câțiva prieteni de ai lui, unde petrecu cu ei până pe seară, când se întoarse acasă. La un ceas jumătate după ce înserase bine, (pe la 9 jum.), Ionescu se duse acasă la bătrânul său socru, pe care îl găsi în tovărășia nevestei lui și a unui copil din cl. 3-a de liceu, ceî-l’alți copii fiind prin curte Acolo criminalul după ce întrebă de nevasta lui, se luă la ceartă cu bătrânul, spunând că nu s’a ținut de cuvînt în chestia împăcaciunea între dînșiî și înadins și a trimis fata la țară, fiind contra acestui act. Bătrânul atunci i-a spus să-l scutească de această vizită. Ionescu scoase revolverul și descărca un glonte în ochiul drept al nefericitului bătrân, glonte care fiind tras de jos în sus (criminalul fiind mai scurt decât victima) a trecut prin orbită, pe alăturea cu frontalul și la parietal a ricoșat înapoi perforându-î interiorul capului până sub bărbie. Bătrânul căzu scăldat într-un sac de sânge. Atunci soția bătrânului începu sa strige ajutor și eșind după criminal care fugea, acesta a descărcat un al douilea glonte de revolver lovind-o în umărul drept sub claviculă, gloatele perforând interiorul până în dreptul coastei a 3 și a 4, pe unde a eșit. Bătrâna căzu asemenea jos în curte. Copiii alergând după criminal, cel mai mare, Costache, din cla III de liceu, strigând din toate puterile ajutor. Criminalul mai descarcă încă 2 focuri asupra băiatului care striga în gura mape lovindu-l și pe acesta în antebrațul drept. In acest interval fanaragiul de noapte alergase atras de țipetele victimelor și puse cel dintăiar mâna pe criminal. Toate acestea s’au petrvent în mai puțin de 5 minute, interval în care lumea se adunase într-un număr așa de mare că era imposibilă circulația prin mica stradă de la locul dramei. Sosirea autorităților era îngrozitoare priveliștea de la locul acestei oribile drame. Afară corpul bătrânei, scăldat în sînge, a bătrânului înăuntru,gemetele înăbușite ale acestor două nefericite victime însoțite de strigăte și planșete disperate ale câtorva copii mici, din care unul al criminalului, ținut de nevasta lui în timpul divorțului, Iți făcea imposibilă șederea fără să se podidească plânsul de milă și de groază. Sosind imediat autoritățile, n. Niculescu, judele instructor, d. M. Patron, procuror, N. Andreioecu, polițaiul orașului, comisarul, d-rii comunali au dat primele ajutoare victimelor. Bătrânul fu dus imediat la spital iar bătrâna, transportată în casă după părerea medicilor a fost lăsată acolo de teamă ca să nu moară pe drum dacă sguduiturile trăsurei i-ar fi mărit hemoragia internă1. Nici una dintre victime însă n’a murit. Atât bătrânul cât și bătrâna nu vor putea scăpa cu viață. Elevul de liceu fiind cel mai ușor rănit a fost și el transportat la spital. Aici s’au făcut primele cercetări, apoi cu toții au plecat la poliția locală unde a fost transportat criminalul pentru a i se lua primul interogatoriu. Interogatorul de la poliție D. procuror M. Patron a luat imediat interogatorul lui Ionescu. I. —Ce-ai făcut. Ionescuie ? ! II. —Nu s’a putut altfel. I.—Cum, ce fel, esplică-te.* R.—In șease moduri am vrut să mă împac cu nevasta mea, însă tot de atâtea ori socrul meu mi-a stat în cale. La primul proces de alimetate tribunalul de Botoșani a acordat nevestei mele 10 lei lunar. După îndemnul bătrînului meu socru, densa a făcut apel la Iași și a câștigat 25 lei lunar, când vezându-mi strîmtorat am vrut să tranșez prin a me împăca din nou cu nevasta mea. Și ajunsesem, se terminase aproape totul prin a i se da încă 300 lei și mobila care să se depue în roâineie preotului Gh. Manolescu de unde împăcându-me să se pot lua. Astăzi fusese ziua hotărîtă pentru aceasta.—cu nevasta me învoisem, bătrînul îmi sta însă în contră și ducându-mă la el acasă după cum ne fusese vorba, nici nu găsesc pe nevasta mea și în loc de împăcare îmi spune ca să ei afară. Atunci m’am iritat și am tras un foc de revolver asupra lui. Mai departe ce s’a întâmplat nu știu. Interogatoriul, a continuat apoi toată noaptea în cabinetul judecătorului de instrucție, când a și lansat mandat de depunere contra lui Mihai Ionescu. Tribunalul astăzi va confirma mandatul. Starea victimelor Pentru d. și d-na Guceanu nu sunt speranțe de scăpare. El se află în îngrijirile d-lor d-r. Goilav și Smertz. Starea lor e disperată. Elevul Constantin Guceanu se află în afară de orice pericol. Impresia în oraș Impresia e atât de mare încât nu e om care să nu fie adânc emoționat de această oribilă dramă familiară. Senzația e cu atât mai mare cu cât criminalul fusese grefier tocmai la cabinetul instrucției. Emil. Situațiunea la Liao-jang — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi reprezintă o hartă care arată situațieîea trupelor rusești și japoneze la Liaoyang în Manciuria, care după ultimele depeșe a fos cucerit de armata japoneză, de sub comanda amiralului Oyama, va pleca pentru vilaetul Yeșkîub și de acolo după o lună se va întoarce la Salonic. In escursiunile lor agenții civili au primit nenumărate reclamațiuni și petițiuni ale căror rezolvare a rămas până acum literă moartă. Situațiunea localităților izbite de furia revoluțiunei din anul trecut continuă a inspira cea mai serioasă neliniște, fiind redusă populația într'o stare de plâns. Pentru anul acesta, cuvântul de ordine al bulgarilor pare a fi de a se menține, în atitudinea lor de rezervă, căutând numai ca prin bandele, care evită pe soldați, să țină disciplina și curagiul în rândurile populațiunei greu încercată. De aceste momente de reculegere a bulgarilor și de pasivitatea românilor caută să profite propaganda greacă înscenând manifestațiuni, cari nu pot scăpa din vederea nimănui că sunt artificiale și că se datorase mai mult toleranței guvernului otoman, care crede a găsi un punct de sprijin în agitația paneienistă. Agenții civili au avut ocazia în călătoriile lor să constate desigur cât de șubredă e situația grecismului în vilaetul Monastir, prin faptul că n'au dat nicieri de greci adevărați ci de bulgari și români patriarhiști fanatizați prin influența religioasă a clerului grec, dar cari nu sunt încă în stare să deosibească religia de naționalitate. Cu asemenea specimene fabricate de propaganda grecească, agenții europeni au venit în contact și au putut constata cât de puțini sunt grecii aceia care se prezintă ca să vorbească în numele elenizmului. Câtă vreme dar se va îngădui ca biserica ecumenică să abuzeze de privilegiile sale eclesiastice în sensul intereselor politice și naționale ale grecilor și să oprească prin violență evoluția națională a elementelor negrece, ordinea și pacea vor fi în permanență tulburate. Patriarhia și reprezentanții ei eclesiastici nu încetează de a se plânge și a protesta în contra violențelor ce se comit asupra grecilor din eparhiile lor. Acești porecliți greci, ale căror ocrotire și-o însușește patriarhul, nu sunt decât niște rătăciți care servesc ca unelte pentru a vătăma interesele propriului lor neam. Actele de trădare ajungînd un obiect de reprobare generală, agenții inconștienți ai grecismului cad adesea victime răzbunării conaționalilor lor înfuriați. Pe acești rătăciți martiri ai cauzei pan-eleniste, patriarhul și presa grecească ’i citează ca model de patriotism și ca o dovadă pentru străinătate spre a demonstra cât e grecească Macedonia ! Sunt, localități unde totalitatea populațiunei e câștigată cauzei naționale. Cu toate acestea biserica comunală e în stăpânirea patriarhului prin faptul că preotul cu unu sau doui partizani plătiți de arhierei fac cauză comună cu aceștia și impun prin ajutorul autorităților turcești serviciul divin în limba greacă. Această violare a conștiințelor e o cauză permanentă de agitațiuni și conflicte, care degenerează în acte de sângeroasă răzbunare în contra acelora pe care mulțimea î i consideră ca trădători de neam. Exemplele de felul acesta sunt așa de numeroase încât formează aproape regula generală ; despre aceasta au avut ocazia să se convingă agenți civili constatând că puterea elinismului nu se bazează pe nimica concret de efectul numai unor privilegii din timpurile nebuloase ale trecutului, când petusulmanii din Orient erau creștini înainte de a fi români sau bulgari. La desvoltarea însă a simțului național, autoritatea spirituală a sectei de la Fanar a început să decadă pe măsură ce se descoperea că ehiai mult grecească decât creștină-ortodoxă, iar azî a devenit nesuferită fiind-că s’a transformat într’un club curat grecesc. Privilegiile patriarhale, în alcătuirea societăței creștine din imperiul otoman de azî sunt un nonsens și un germene de discordie și perturbațiune, căci se dă putință unei naționalități să vatăme pe celelalte și speranța de a le suprima limba în folosul unor aspirațiuni politice, cu care însă nu se pot solidariza populațiunile negrece. Dacă deci reprezintanții civili ai Rusiei și Austro - Ungariei urmăresc cu sinceritate restabilirea ordinei și păcea în Balcanî, n’ar trebui să se scape din vedere că restabilirea echilibrului între naționalitățile din Turcia trebui să aibe de normă respectul drepturilor lor pe baza unei egale îndreptățiri. Paria. Războiul ruso-japonez — Prin viste. — Un ofițer japonez s’a încercat sa intre în Port-Arthur într’un sac dus în spate de un chinez umplut și cu var în partea de sus. Soldatul rus de sentinelă a dat CB baioneta in sac și viclenia s’re descoperit. Atât chinezul cât și japonezul a a fost executați * * Din Cifu se anunță că de câteva zile sosesc acolo un mare numer de japonezi, dintre cari unii sunt ofițeri îmbrăcați civil. Nu se cunoaște causa prezenței lor » . O tînără femee rusă, al cărei barbare ofițer pe bordul vasului de războiu «Askold», se înscrisese la Crucea Roșie rusească pentru ca să strîngă pe răniți de pe câmpul de bătălie, cu toate că tatăl său o oprise formulele la aceasta. Bătrânul, aflând că fiică-sa i-a călcat ordinul, a ucis-o. Tribunalul a condamnat la moarte pe bătrân, care a și fost executat. Ziaristul Kirikoyo, corespondentul gazetei «Russ» la Liaoyang, a fost greu rănit în lupta de la 17 c. * . . In lupta de la Liaoyang, generalul Kuropatkin avea un număr de trupe egale cu acelea ale japonezilor. Ele se compuneau din 6 corpuri de armată siberiana și două corpuri europene, din 144 escadroane și 300 tunuri, în total 250 mii de oameni. El pusese să se ridice împrejurul Liaoyangului 17 forturi înarmate cu numeroasă artilerie. * ¥ ¥ Revista germană «Militärisches Wochenblatt» scrie : Escadra rusească, ce se află încă la Port- Arthur, va trebui cu orice preț să spargă blocul japonez și să scape; altfel nu-i va rămânea decât ,să imiteze exemplul flotei mări Negre în războiul Crimeei, dispurându-se ea însăși. —— «Daily Express» publică următoarea știre din Petersburg : Rusia e pe cale de a pregăti o armată de 160 mii de oameni, compusă din trupe cu mult superioare contingențelor siberiene ce luptă acum în Manciuria. Acea armată va fi trimeasă la Karbin. Scopul e de a se pune forțele rusești pe picior de egalitate cu trupele japoneze pentru campania de iarnă, sau de a degaja pe generalul Kuropatkin, dacă ar fi asediat la Mukden. fugări. Un preot belgian a ținut un discurs violent contra lui Combes, cu toate îndemnurile comisarului de a’șî modera cuvintele Când pelerinii s’au urcat în tren, au strigat : Jos Combes ! * ¥ . Căpitanul francez Meraier, din reg. 3 de cuirasieri, în garnizoană la Vouziers, a fost osândit de către consiliul de războiu al corpului 6 de armată la 4 ani de închisoare, cu aplicarea lege Bérenger, pentru maltratarea unui soldat.* ¹ ¹ Mai multe companii engleze de căi ferate au hotârît să introducă regimul din Statele Unite, adică un sistem de clase unice cu vagoane și prețuri absolut uniforme. [ › › « In anul viitor se va ține la Budapesta un congres internațional privitor la regimul închisorilor. Comisiunea pregătitoare a acestui congres se va întruni mâine în sala de ședințe a Camerei deputaților. . * . . Mai multe ziare germane anunță că actualul guvernator al Africei germane de sud-vest, colonelul Leutwein, va fi rechemat și înlocuit cu consulul general din Capstadt, baronul Lindequist. ¥ ¥ Alaită erî s’a deschis în Olten (Elveția) al șeaselea congres internațional al vechilor catolici. La acest congres iau parte peste 2000 delegați din Germania, Austria, Olanda, Elveția, Anglia, Franța, America și insulele Filipine. * » In Luxemburg, cinci lucrători italieni, cari au mâncat ciuperci veninoase, au murit în chinurile cele mai oribile. Alți patru lucrători zac foarte grav bolnavi, tot din cauza aceasta. * In parcul de la Fredemap (Germania) se încep astăzi jocurile olimpice internaționale. Sunt foarte mulți delegați, mai cu seamă din străinătate. * ¥ » Din portul unguresc Fiume au plecat la New-York pe vaporil «Pannónia» 1500 de emigranți polonezi și evrei din guvernământul Vilneî (Rusia), cari n’au voit să se prezinte la chemarea sub arme. Ei au spus că până acum au plecat la America patru mii de tineri polonezi și evrei t sfaTie zî Dulceață de mare.— Moaie o ocă de zahăr în trei litri de apă, curăță ca albușul unui ou, cu lămâie și strecoară. Pune zaharul iar la foc leagă cu jumătate șerbet. Apoi aruncă o oca de mare curățate și după ce se leagă bine, toarnă în castron. Se poate pune și un dram de vanilie când fierbe zahărul. « Producțiunea de cereale din lume pe 1904 Ziarele din Budapesta publică raportul ministerului ungar de agricultură asupra producțiunei mondiale a cerealelor pe anul 1904. Din acest raport rezultă că recolta cerealelor de pe suprafața pământului în comparațiune cu rezultatul definitiv al anului trecut, este de 145. 63 milioane de chintale sau cu cinci la sută mai mică. Iată rezultatul probabil al recoltei mondiale în raport cu cea din anul trecut: 2.824 2.970.58 și adică în Europa (inclusiv părțile asiatice ale Rusiei și Turciei). Gria Secară Orz Orez Porumb 1904 milioane chintale 463.32 376.24 190.35 315.56 S3.33 Grin Secară Orz Ovez Porumb 1903 milioane chintale 529.64 418.66 211.49 356T29-154.29 Actuala recoltă este în Europa cu 237.57 milioane chintale mai nefavorabilă. După toate probabilitățile necesitatea de consumațiune pentru anul acesta este de 2929.46 milioane chintale. De sine se înege că aceasta este numai o evaluare aproximativă. Grîul Secară Orz Ovez 1904 milioane 1903 844.15 393.60 291.16 488.43 Porumb 806 69 chintale 883.64 435 64 310.54 513.95 827.15 intiri di îistrei uitate — Prin poștă — Generalul Trotha, comandantul trupelor din Africa germană de sud-vest, telegrafiază cu data de 10 August. Compania Welk a atacat alaltă erî o bandă de Thereroși la Chamuro și a luat 400 capete de vite. Hereroșii au avut 16 morți. Noi n’am avut nici o pierdere. Dușmanul a evacuat localitatea Otembo, luând direcțiunea spre nord-est. * * (Jn număr de* belgiani, cari se ntorceau din peterinagiul reliios ce făcuseră la Lourdes (Francia de sud), oprindu-se la stațiunea franceză Saint-Jean, au făcut o demonstrație contra lui Combes, primul-ministru francez, pentru că persecută pe el la jarul dramei din str. Sfinților Sângeroasa dramă din strada Sfinților continuă a ocupa atențiunea unei mari părți din publicul Capitalei. Noi am fist declarațiunea victimei și a d-nei David, vecina ei, cari spun că Mauricius Penchas bătea pe Eliza Hiller și-i lua toți banii pe cari îî câștiga ea cusottoreasă. Aceasta e cauza, ne spune și victima și d-na David, pentru care Eliza nu voia să mai trăiască cu Penchas, afară numai de cazul când s’ar fi cununat cu densă. Pe de altă parte, nenorocitul Mauriciu Penchas iubia așa de mult pe Eliza, încât sa omorît pentru dânsa. Faptul e curios de tot și încă din primul moment ne-am întrebat : «Ce s'o fi petrecut în sufletul acestui toner?». Ar fi fost de un mare folos dacă am fi avut și declarația lui, dar Penchas muri sub ochii mei, la spitalul Colțea, fără să poată pronunța vreun cuvînt. Un prieten al defunctului, d. Nathan Ghimberg, ne scrie eri că Mauriciu Penchas era un suflet blajin, un caracter bun, un tâner foarte sentimental și că niciodată n’ar fi fost în stare să bată pe o femee pe care o iubea. D. Grunberg ne mai spune că nu poate fi adevărat că Maurein ar fi luat bani de la Eliza. Hitler. Ca dovadă ne dă faptul că acum rîvue luni dânsa se plimba cu trăsura la șosea. Penchas o urmăria tot cu trăsura. La urmă Eliza a apelat la Penchas ca să-i dea bani și el s’a executat. D. Grumberg ne mai spune că tot nenorocitul Mauriciu iî cumpărase o mașină de cusut, pe care a luat-o înapoi când Eliza n’a voit să mai stea cu densul. Ca încheiere nu se mai relatează faptul că Mauriciu Penchas a surprins pe Eliza având velațiuni cu o persoană din elita bucureșteanâ. «Duminecă, ne zice d. Grumberg, am vorbit cu victima, și mi-a declarat că ar lua-o de soție pe Eliza, dar dânsa, în afară de cele descrise mai sus, îî mai pretindea ca să se boteze». Dacă faptele sunt astfel, misterul dispare și cauza sângeroasei drame din str. Sfinților nu poate fi decât gelozia. I Rl. Războiu! Rasil-Japonez (Telegramele «Agenției Române», Londra, 21 August. «Agenția Reuter» află din Tokio cu data de eri, că bătălia de la Liao-tang continuă. Nu se știe încă resultatul ei. Rușii procedează evident, încet la retragere, acoperindu-și retragerea și părăsind terenul numai după o crâncenă împotrivire. Din toate depeșile sosite rezultă ca rușii se mențineau încă în ziua de 2 Septembrie st. n. dimineața la Liao-tang. Perderile încercate de japonezi se evaluiază la 25 mii uciși și răniți. Petersburg. 21 August Se asigură că linia telegrafică cu Liao-tang funcționează regulat. Londra. 21 August. «Agenția Reuter» află că trupele generalului Kuroki sunt obosite de sforțările Ultimelor zile. In urma marei creșteri a rîului Taisiho, nu se mai poate trece prin vadurile sale. Totuși armata generalului Kuroki continuă de a înainta contra localitatea Heijingtai. (Telegrame particulare ale ziarului « Universul»J Japonezii suspendând urmărirea rușilor Londra. 21.— O telegramă sosită aici spune că japonezii au trebuit să suspendeze urmărirea rușilor din causa revărsărei rîurilor. Mocirla care s’a format este groaznică. Trupele lui Kuroki sunt sleite de forțe. Această depeșă, trimisă din Tokio înseamnă că japonezii n’au isbutit să taie retragerea rușilor. Kuroki și-a reînceput azi marșul încet spre Heiangtai. Din contră într’o altă depeșă din Tokio cu data de azi, se spune că Kuroki a ocupat înâlțimele de la Heiyngtai. Mareșalul Oyama a traversat azi rîul Taisiho, care e umflat de pioî. Rușii, în retragere, se concentrează aproape de minele de cărbuni de la Yentai. Psrlîkile rusa-japoneze la Lias-tîrg Londra, 21.—In aceste din urmă zece zile, de când durează bătălia de la Liaoyang, cea mai spăimântătoare și mai titanică din toată campania, rușii au perdut peste 30 de mii de oameni iar japonezii peste 25 de mii.Aceasta rezultă și din raportul oficial al lui Oyama care certifică despre rezistența obstinată și energică a rușilor. Un fort restcsrnt de ruși. Insule Sahalin, amenințată de japonezi Paris, 21,—«Echo de Paris» află următoarele din Petersburg : Generalul Stoessel, de la Port-Arthur, telegrafiază că rușii au recucerit fortul Itzșan de lângă acea cetate. Japonezii continuă a debarca trupe în peninsula Coada Tigrului. Insula Sahalin e amenințată de japonezi care proiectează să o ocupe spre a-și stabili acolo baza de operațiuni contra Vladivostocului Angajarea unei nou bătălii Londra. 21. — Telegramă din Tokio : Mareșalul Oyama telegrafiază cu data de azi: Continuăm cu urmărirea rușilor pe malul de nord al rîului Tansido precum și cu atacul contra posițiunior de pe înălțimile Mutehang unde se află încă ruși. Azi dimineață la 9 ore rușii, în retragere, ne-au atacat. Am angajat cu ei o bătălie care continuă. Mare bucuria la Tokio Londra, 21. — Depeșă din Tokio . Astă-noapte au continuat manifestațiile de nedescriptifilă bucurie a poporului pentru victoria trupelor japoneze a Liao-Jang. O mulțime enormă de lume, cu muzici și cu felinare, a făcut manifestație înaintea palatului statului-major, care era iluminat. Un ziarfort! bombardSrei Portii lui Arthur, Vas aruncat ium de o mină Londra. 21.—Corespondentul ziarului Daily Chronicle telegrafiază că Vineri noaptea, trecând într-o zontă chinezească prin fața Portului Arthur, a privit bombardarea orașului de către japonezi. El a văzut isbucnind mai multe incendii. — Un vas necunoscut, dând peste o mină pe la jumătatea drumului între Port-Arthur și Cifu, a fost aruncat în aer. A se citi alte amármate la ultima oră? ¥ ¥ Q Misisul ia proM De la coreși. noștri particulari — Pe ziua de 20 August 1904— Craiova Amănunte asupra rebeliinoi din Cacaleți.—Instrucția cu privire la rebeliunea din Cacaleți, urmează a se face de către parchetul din Romanațî. Spuneam la timp că primarul acelei comune ca și consilierii s,a fost dovediți ca făcând parte dintre instigatori. Gale arătate de noi au fost întocmai și ca o dovada despre aceasta, dăm mai jos textul telegramei pe care d. V. Lascar, ministru de ixterne, a adresat’o azi d-lui primar Romanescu : «Deoarece primarul și consilierii comunei Cacalețî au fost capii dezordinelor ce s’au întâmplat cu ocazia captărei apelor comunei Craiova, primarul a fost revocat, iar consiliul comunal va fi dizolvat bilele acestea». Lucillus, Călărași Incendii.—Un puternic incendiu a distrus două coșare, 60 duble porumb, 30 duble orz, o șiră oVai netreetat și alte obiecte ale lui Ion M. Dumitru, din Hagieni. Pagubele sunt mari. Nenorocire.— Tudora, fiica lui Zaharia Marin, din Dudești , în etate de 12 ani, pe când strîngea surcele pe lângă un cuptor, acesta s’a surpat peste dînsa și a omorât-o.Concediul.—D. dr. N. Petpegiu, medicul primar al spitalului Călărași, obținând un concediu de la zile a plecat la Constanța. Locul d-sale va fi ținut de d. dr Berenfeld. Diverse. —: D-ni. Florian 81%adovici, judecător, C. Ciochină, jusimar, și M. Niculescu-Nuce, șeful vămei, întorcându-sa din concediu și-au reluat azi ocupațiile. Școlare.— Prefectura noastră a închiriat casele d-lux Pavel Chită, din strada Măgureni, pentru școala de meserii, ce se va înființa î 1 Septembrie ca în orașul nostru. Eie la Ostrov? Fălticeni Ancheta… — In urma unui diferend iscat între cercul militar din localitate și administrația financiară locală, deoarece comitetul nu recunoștea taxele la care fusese impus (licență și patentă), d. general larca, comandantul corp. 4 de armată, a delegat pe d. general Lambrino cu anchetarea cazului. D-sa, făcând era ancheta, a constat că reclamațiunile cercului utilitar sunt întemeiate și că, după părerea d-sale, cercul a fost pe nnc* drept impus, deoarece acsta nu se face negustorie. Dar, spre a sepune capăt incidentului care luase proporții destul de mari în ultimul timp, și în bună înțelegere cu d-n. general Pavlo, președintele cercului militar, și Arhim, administratorul financiar, a hotarîl va careul să consemneze suma pretinsă a fi datorată fiscului până la completa terminare a acestei afaceri. Greurîinîa. Ploești ingrozitorul isncendiu «Ha. calea Vălenilor.—Aseară, pe la orele 5, un îngrozitor incendiu a isbucnit în calea Vălenilor, la locuința preotului Atanase Petrescu, da la biserica Sf. Spiridon. Numai grație pompierilor, cari au sosit la vreme, focul a fost localizat în grabă, așa ca după două ore de muncă nu mai exista nici un pericol. Pagubele provocate de acest foc ating suma de aproape 1.000 lei Dependințele cari au ars erau asigurate. Inaugurări.— Duminecă se va face, în prezența d-lui prefect Al. Mișu, a medicului de județ și a d-lui inspector sanitar Apostoleanu punerea pietrei fundamentale din Bucov. De acolo reprezentanții autorităților vor porni spre Izvoarele și Mâneci, unde se vor inaugura infirmeriile locale. Nenorocire. A fost trimis în căutarea spitalului locuitorul Andrei Moraru, din Hârsa, care a fost grav rănit de către un copac, care a căzut peste el. Coci». Târgoviște Mișarîe subită. — Locuitorul Ghiță Sirhion, din com. Colibașî, a murit subit. B’aie meseriașilor.— Duminecă 22 c. la orele 1 d. a., se va ține în sala «Moldavia», o adunare extraordinară, a tuturor meseriașilor ce aparțin corporațiunea cisrcarilor, pentru alegerea unui președinte și a doua vice-președințî. Starea semănăturilor, la intervalul de la 14—20 c., după știrile sosite din interiorul județului, se prezintă astfel: Din ultimele ploi căzute, pământul devenind, mai umed, ogoarele pentru Semănăturile de toamnă se tat cu activitate: rapița, semănată, a resărit frumos ; pe alocurea a început să se semene grâul ; porumburile cari au mai rămas bune, adică cele de la munte și de luncile de la câmp, din ploile căzute sau îndreptat mult; islazurile au început să înverzească, viile sunt frumoase. Vitele, în general, sănătoase, însă cam slabe, din lipsa de nutreț. Sanitare.—In Crângurile s’a declarat epidemia de disenterie. Condeîfi. «Khearam sgm Krimnga Ewranas Bin KM Sft üsla É sissripțis pulim finirea în ajutor fetei ’Eiseila Stavrescu, din str- Atelierului îi ®. 28 In urma apelului făcut de ziarul nostru pentru venirea în ajutor nenorocitei văduve Evgenia Stavrescui din str. Atelierului, 26, și a copilelor ei, am mai primit următoarele sume pe ziua de orî: Suma din urmă . . . iei 489.5. Din inițiativa d-lui Șt. Dumitrescu, s’au adunat prin subscripie următoarele sume : Din Capitală : St. Dumitresc»fc V