Universul, aprilie 1907 (Anul 25, nr. 89-115)
1907-04-01 / nr. 89
Monumentul din Dresda al lui Mozart.—Vezi explcata) Calendar pe anul 1907 Ortodox Sâmbătă, 31 Martie.—Sf. Ipatie Catolic Sâmbătă, 13 Aprilie.— Marceliu Soarele răsare 5.37: apune 6.55 București, 31 Martie. Pășune și pădure A fost pentru noi o mângâere mai mult, în zilele grele prin cari trecurăm, interesarea frățească a Românilor de peste hotare de starea de lucruri de la noi. Și n’a fost numai mângâere, dar credem că se mai cuprinde, în arătarea acelei interesări, și o bună parte de învățăminte vrednice de a fi luate în cea mai de aproape băgare de seamă. Frații noștri vorbesc dintr’o experiență făcută la dânșii, și de aceia arătările lor trebuie să aibă un îndoit preț pentru noi. Și iată ce ne spun, îndeosebi, fie prin glasul fruntașului lor, conducătorul marei bănci «Albina» din Sibiu, d. Partenié Crisma, fie prin acela al altor buni cunoscători ai chestiunilor țărănești : La împroprietăririle sătești din țara românească s’a făcut greșala că s’a înlesnit țăranului numai pământ de arat, nu însă și pășune și pădure ; cu acest chip nu s’a Px mitii»» li i/iwn îrvit»orf ■nuntm ACLOLit U.AA 10V;10 că gospodăria sătească nu se poate închipui fără vite, și nici fără clădiri mai omenești. Acest lucru a fost înțeles la împroprietăririle cari s’au făcut în Transilvania, — acolo fiecare comună își are și locul ei de pășune,iar înlesnirile oamenilor de a se folosi de păduri sunt cât se poate de mari. Astfel țăranul ardelean își poate ține vitele cu mai puțină cheltuială, — el își poate face o casă mai cum se cade și celelalte clădiri trebuincioase unei gospodării mijlocii. La noi aceasta nu este o chestiune ușoară, dat fiind obiceiul invițelilor de până acuma, — dar nu e nici cu neputință de dus la bun capăt. Treime să se găsească un mijloc ca cel puțin treptat să se ușureze muncitorilor pământului aceste două însemnate temeiuri de bună și spornică gospodărie. O părere este, ca să se aducă o lege în puterea căreia Statul să răscumpere din moșiile mari atâta cât trebue pentru fiecare comună, pășune și pădure, iar țăranii să plătească o taxă minimală către comună, pentru fiecare cap de vită sau car de lemne. Pot să fie și alte păreri, și alte propuneri—dar ceva trebue făcut și în această direcțiune. Grecia va putea încredința lumea civilizată că dînsa — dintre toate statele balcanice — trebue să aibă predominarea în Levant. Eu cred— continuă Levidis — că cu o bună finanță, care după mine nu e greu de a fi tradusă în fapt, prin înaltul grad de civilizație și prin ușurința cu care grecii învață lucrurile cele mai grele; prin entuziasmul, prin amorul ce avem pentru trecutul nostru glorios și sacru, vom putea avea o excelentă flotă și o excelentă armată. Având în același timp opinia publică a lumei civilizate cu noi, cred că epoca în care Grecia va vedea înfăptuindu-se a ei „Mare Idee“ nu e departe. Nu vreau să amintesc trecutul nostru, nobleță rasei noastre, aceea ce lumea civilizată datorește Greciei. Mă bazez pe prezentul Greciei și spun că viitorul în Levant e al nostru. Sunt sigur că va veni ziua —și nu e departe — când toată Europa va fi convinsă de aceasta. Noi ținem sceptrul comerțului vi Levant; limba noastră se vorbește pretutindeni; oamenii noștri de știință sunt peste tot locul. Noi vă dominăm cu spiritul, nu cu bogăția. Nu aveți decât să vizitați tot Epirul, Macedonia, Tracia, însăși capitala Turciei, Constanntinopolul, unde încă mai avem 400.000 de greci; vizitați toate insulele măre! Egee; străbateți toate coastele Asiei mici, și dacă vreți pătrundeți și în interior ; mergeți de vedeți, Ciprul— și veți vedea pretutindeni că grecii domnesc prin spiritul lor, prin erudiția lor, prin bogăția lor. Grecii sunt aceia cari în toate aceste locuri au format partidul dirigent și cari propagă civilizația, progresul, ideea de libertate. Și chiar dacă noi nu am vroi— sfârșește d. Levidis — faptele și legile eterne ale istoriei ne impun să nu renunțăm la două cuvinte, cuvinte sacre, cari unesc pe toți grecii, și cari atrag spre noi sentimentele generoase ale tuturor popoarelor civilizate, ale tuturor inimilor generoase! Și aceste două cuvinte sunt: „Marea Idee“. Italienii în Grecia Colonia italiană este cea mai numeroasă din care se găsesc in Grecia : ea se compune din aproape 11.000 de persoane, din cari aproape 10.000 sunt pe continent, în Peloponez, Ciclade, Sporade și deva mai mult de o mie în insulele mărei Ionice. La Atena sunt aproape 800 de italieni ; 200 sunt la Pireu, 1000 la minele de la Laurium, 700 la Petras, și 1000 la Corfu. Ceilalți sunt împrăștiați la Nauplia, Calamata, Misolonghi, Zante, Cefalonlia, Volo, etc. Levant. DIN GRECIA Corespondență part a ziarului "Universul") Atena, 26 Martie. Aspirațiile Greciei De când cu vizita regelui Victor Emanuel al Italiei, Grecia a ajuns oarecum la ordinea zilei. In aceste condiții cred că e bine să ve trimit, cu titlu de document, intervievul acordat era unui ziarist italian, de prezidentul Camerei, Nicolas Levidis, cel mai mare orator al Greciei moderne, asupra aspirațiilor naționale ale Greciei. — Viitorul Greciei — a declarat intervievatul — trebue să stea pe două baze solide : o bună politică financiară și o politică prevăzătoare spre a se încredința lumea civilizată că in spre elenism treime să se îndrepteze atenția și speranțele pentru echilibrul european. Grecia, cu un bun program financiar și cu un buget ițelept și robust, ar putea avea o Armată și și-ar putea impune și drepturile și aspirațiile. Și CRONICI FEMININE Mișcarea feminină . Prima reuniune de abolițiune în Austria a fost înființată zilele trecute in Viena, sub președinția d-nei Rosa Mayreder. La biblioteca regală din Berlin au fost angajate 11 fete ca ajutoare. Ziarul «Pesti Hírlap» anunță că d-șoara Ilona de Boros a fost numită directoare a băncii industriale din Sătmar (Ungaria). In liceul din Bautzen, în Saxonia, se vor primi de aci înainte și studente. Ministrul instrucției publice din Austria a numit pe d-na Renata Tyrsova comisar extraordinar al școalelor feminine de industrie, in cari limba de instrucțiune e limba cehă. Pentru școalele germane de același fel a fost numită inspectoare d-na Herta Sprung. La Universitatea din Berlin a fost promovată la gradul de dr. în filosofie Elisabeta Lewis din America pe basa tezei . Desvoltarea industriei bumbacului în Statele Unite. La Universitatea din Würzburg d-șoara Margareta Rautsch a fost promovată la gradul de doctor in medicină. Ea este prima femee care obține acest titlu la Universitatea din Würzburg. Tot acolo au luat zilele trecute licența în drept trei fete. Din Jena (Germania) se anunță că printr’o ordonanță ministerială s'a permis și femeilor să se inscrie la toate facultățile de la acea Universitate. La Geneva s’a constituit zilele trecute o reuniune elvețiană pentru obținerea dreptului electoral feminin. Orașul Hamburg are de A ani un technic feminin, d-șoara Karen Ordin de zi către armată M. S. Regele a dat următorul ordin de zi către armată : „Ostași, „Evenimente grave s’au dezlănțuit asupra noastră, zguduind Instituțiile Statului până în temeliile sale și punând in primejdie munca a jumătate de veac. ..In aceste grele împrejurări armata a fost chemată să restabilească liniștea turburată. Ea și-a îndeplinit datoria fără șovăire și in toate unghiurile țării ostașii au răspuns grabnic la apel. In cinci zile oștirea a ajuns la numărul de 140.000 oameni. «Mobilizarea repede și dislocarea trupelor cu ordine și fără întârziere sunt o puternică chezășie că armata va fi întotdeauna în stare a face față oricărei primejdii ce ar amenința Statul. «Țara ’ datorește oștirii și atitudineele hotărâte, că o mare nenorocire a fost înlăturată și ordinea restabilită in scurtă vreme. «Ați avut o datorie dureroasă de îndeplinit , dar unde este omor, foc și jaf trebuesc ocrotite cu orice preț averea cetățenilor și buna rânduială. «Vă mulțumesc cu inimă caldă și privesc cu dragoste și nemărginită încredere spre scumpa mea armată, care s'a arătat la înălțimea chemării sale ori și când o primejdie a amenințat ființa scumpei Noastre’ țărî. Dat in București la 29 Martie 1907». Iar printr’o carte de vizită d-șoarel Warlam, care locuește tot la hotel Minerva, și care a bine voit să mă primească imediat. Interview cu d-ra Warlam Superioara institutului surorilor de caritate era împreună cu sora d-sale d-na Paraschivescu. Deplângând cele întâmplate, d-ra Warlam se găsea foarte afectată de împrejurarea că instituția in capul căreia se găsește e nevoită azi să dea ajutoare răniților de proprii lor frați. — Sunt multe surori venite în acest scop la Craiova ? — Da, unele sunt încă în județ, prin comune, iar altele s’au întors de pe unde au fost spre a merge în alte părți. Sora mea, d-na Paraschivescu și cu sora Ermina From au fost la Pionișor și Timna; surorile Steliana Nicolau și Elena Horvat sunt la Vâlcele ; surorile Paulina Dumitrescu și Aneta Ionescu la Brabova și surorile Olga Ștefănescu și Maria Constantinescu la Moțăței. — Sunt informat că M. S. Regina se interesează personal și de aproape de starea și îngrijirea răniților ? 1 — Foarte adevărat, buna noastră Suverană care conduce instituția surorilor de caritate poartă mult interes celor răniți. Chiar azi am primit o scrisoare de la M. Sa prin care ’mi zice să depun tot concursul și să nu plec de aci până când ajutorul nostru va fi necesar. , Ne-a trimes vară, bandaje, lucruri pentru răniți și automobilul „Vetrei luminoase“ la dispoziția surorilor de caritate. S’a împărțit răniților mâncări, tutun, coniac, etc. — Se ascund sătenii și de surori ca și de medici ? — Din nenorocire da, și stăruința cea mare o punem în a-i descoperi și apoi să le dăm ajutoare. Pe cei mai ușor răniți îi pansăm la domiciliu, pe cel mai grav îl trimitem la spital; chiar azi au fost aduși mai mulți în spitalul central din Craiova. Ceea ce e și mai räu e că la unii a dat în cangrenă și aceasta din cauză că se ascund și nu recurg la ajutorul medical la timp. Interlocutoarea mea, la întrebarea ce i-am pus dacă crede că în Dolj, după cele văzute, răniții sunt mai numeroși ca în alte părți, mi-a răspuns afirmația ca și d. dr. Roșculeț. Am mulțumit și domnișoarei Varlam pentru buna-voință ce a avut și m’am retras. Incilins Răspunsul d-lui Saligny La redeschiderea ședinței, d. Saligny dă citire discursului de răspuns. Laudă cuvîntarea d-lui profesor dr. Mrazec și întinsele sale cunoștințe tecnice și păreri documentate asupra formărei zăcămintelor de petrol. Zice că d. dr. Mrazec a fost ales in Academie în locul rămas vacant prin moartea generalului Fălcoianu. Aduce elogii memoriei defunctului membru academician, care era nu numai un militar distins, dar și un administrator de frunte. Acestui bărbat urmează acum d. dr. prof. Mrazec, licențiat în farmacie din București și specializat în geologie și mineralogie la universitatea din Geneva, unda a făcut doctoratul și a fost primit, apoi docent. Arată însemnata activitate a d-lui dr. Mrazec, având publicate peste 72 cercetări și note de domeniul petrografiei, mineralogiei, tectonicei, geologiei minerale, geofizicei zăcămintelor de minereuri, mineralor și de petrolului. Citează lucrările făcute in colaborare cu d-rul Dupare despre petrografia masivului Mont Blanc și mecanismul de infecțiune și metamorfism, produse prin granit și rocele granitice ; lucrarea despre clasificarea cristalismului din Carpații români, cu vederi noui asupra vîrstei șisturilor cristaline; studierea cu d.Teisseyre din Lemberg a formațiunilor salifere și zăcămintelor de sare în România, lucrarea prin care a relevat origina aealiană a Leossului în România și venirea sa din stepele Rusiei. Citează și studiul petrolului din punctul de vedere geologic. Rezumă conferința dezvoltată de d. Mrazec. Zice că cestia petrolului este de actualitate. In 1900 s’au extras 227.000 tone țitei, iar în 1906 cantitatea a crescut la 887.000 tone. Capitalurile puse până la 1 Ianuarie 1907, in întreprinderi de petrol iutrec suma de 185 milioane lei, iar valoarea produselor consumate in țară și a celor exportate întrece suma de 40 milioane lei. Putem vedea deci importanța ce va avea pentru țară comerțul petrolului și deci studiul d-lui Mrazec. Arată că d. Mrazec s’a distins și pe eterenul didactic, ca profesor la facultatea de științe și la școala de poduri. D-sa termină zicând, dacă n’avem terenurile petrolifere cele mai bogate din lume, avem desigur pe unul din cei mai iscusiti geologi, care ne va învăța să găsim zăcămintele cele mai multe și suntem mândri că-i putem prenumăra printre colegii noștri. Ședința s’a ridicat la orele 4 luni. Marin goare de atâta amar devreme în mai toată Rusia a stârnit o violentă iritație printre ofițeri, indignați că se simt înjosiți la rolul de polițiști. Toți ofițerii cari au putut demisiona sau a fi trecut la pensie au făcut-o, așa că într’un singur regiment de infanterie s’a văzut numărul ofițerilor scăzând de la 78 la 22, înlocuitorii lor sunt greu de găsit, ideile revoluționare de care e de mult îmbibat tineretul rus făcând-o refractară pentru cariera militară. Ofițerii rămași în serviciu sunt surmontați și scârbiți de rolul pe care trebue să-l joace. Platon. Născută norvegiană, ea a fost prima femee care a studiat la școala superioară tehhnică din Hanovra, cu toate enormele, dificultăți pe cari le-a întîmpinat. Mai înainte ea a studiat la școala de arte și meserii din Christiania. Ea este angajată într-un biatou de inginerie și arhitectură, unde ocupă același loc, pe care înaintea ei l-a avut un inginer. Ea este până acum prima femee în Germania, care exercită această profesiune. ______Olimpia. _________CAROL Baltă răscoale — Două intervievari — (Prin poștă de La coresp. nostru particular) Craiova, 29 Martie. După rescoare au rămas morți și răniți . Morții 3 Ü fost îngropați, dar răniții trebuiau îngrijiți și s’a făcut aceasta. A fost trimis aci d. dr. Roșculeț, inspector sanitar, d-ra Varlam, superioara institutului de caritate, cu 9 surori, cum se numesc membrele, cam mână în mână cu eminentul chirurg d. maior Petircă, cu medicul primar al județului d. dr. Drăgescu și secondați de o armată întreagă de sub-chirurgi și agenți sanitari dau ajutoare reale răniților prin comune. Am crezut nimerit că spre a putea fi ,mai bine edificat asupra acestui punct să caut a obține un Interview cu d. dr. Roșculeț Foarte amabil, d. dr. Roșculeț, care tocmai sosea din județ unde lucrase două zile fără întrerupere, a bine-voit a sacrifica scurtul timp de repaus ce poate ’și rezervase și a se pune cu toată plăcerea la dispoziția mea. — Sunt mulți răniți, d-le’doctor, in județ ? — Mulți, și părerea mea e că numărul lor e cu mult mai mare decât cel cunoscut de noi, căci se ascund de teama responsabilităților. Dar, prin blândețe și cu promisiuni că nu li se va face nimic reușim pe ici pe colo să-I decidem a recurge la îngrijirile medicale. — Rănile sunt grave, le pun în pericol viața ? — La unii da, am găsit la vre-o câțiva cangrenă chiar prețios însă a fost și este concursul d-lui dr. Potârcă care operează cu o abilitate rară ; numai în corn. Brabova, Vela și Terpezița in două zile am făcut 19 operații importante. Am cerut azi printr’un raport corpului de armată ca să detașeze pentru mai mult timp pe d. dr. Potârcă pe lângă ambulanțele din județ. — Ca impresie generală ce puteți să’mi spuneți asupra celor ce ați văzut? — După mine cred că aci în Dolj dezastrul a fost mai mare ca oriunde sub toate rapoartele, ca pagube materiale însă multe țifre sunt exagerate. Am luat și câteva fotografii de-ale proprietăților incendiate ca și de-ale răniților. Aproape toți țăranii spun că i-au luat un curent la devastări, iar prin cele mai multe locuri, ei arată pe alți din alte sate că au venit asupra lor. Me ocup și de felul invielilor agricole și într’o comună — nu o numesc — am găsit în adevăr că sunt foarte împovărătoare. Și dacă e cert că Târnoveanu, care a fost omorât, nici până acum nu dijmuise porumbul, nu au fost și țăranii exasperați ? — Dar cadavrele, căci am auzit că sunt cam multe, descompunându-se, nu vor da naștere la vre-o epidemie ? — In privința asta s’au luat toate măsurile. S’au făcut gropi adânci presărate cu var nestins; de asupra pământului aruncat de o palmă peste cadavre s’a așternut alt strat de var, iar aproape de suprafață cenușe și cărbuni și apoi iar pământ, așa că degajarea gazelor este cu neputință. A, dar uitasem să vă comunic de prețiosul concurs pe care ni-l dau surorile de caritate, care cu o dragoste în adevăr părintească îngrijesc de răniți. Am mulțumit d-lui dr. Roșculeț pentru buna-voință cu care m’a primit și eșind de la d-sa, m’am anun Incidental ¥ aMa din Camera maghiară Cititorii noștri cunosc amănuntele incidentului din Camera deputaților din Budapesta, iscat în urma citirii unor strofe de versuri de către deputatul Vaida pe care deputații maghiari le-au considerat ca insultătoare. Deputatul Vaida, în discursul pe care l’a ținut în ședința de la 26 Martie, în Camera, contra reformei școlare a contelui Apponyi, a citit strofe din două poesii din care una scrisă de un ungur era contra Românilor, iar ceal’altă scrisă de un Român, tot in limba ungară, era un răspuns la cea dintâi. Reproducem mai jos cele dintâi două strofe ale acestor poesii. Ați fost un neam mișel dintru 'nesput fiu știți nici voî, din’ oe locuri venil-ațî. Foeți numai că 'n patria aceasta Voi numărul dușmanilor sporit ați Găsit an adăpost dar și 'nfierare Căci scrisă 'n fruntea Vodel vostru’ vorba: Te tupilești lângă mămăligă Și înfundă ti gura neagră, mă mocane! Românul jignit în sentimentul seu național a răspuns : Ați fost un neam mișel dintru ’nceput Nu știi nici voi din ce locuri venit ați. E cert numai ca niște draci năpraznic» Voî caîmia aceast năpăstuit azi. De-afurisite zece veacuri sugerî ca pioșnie setoase al țării sânge. A suferit dar n’a uitat Romiiul . Căci «ține minte răul ce-l ajunge Șstiința AcademisT româna Discursul de recepție a d-lui prof. dr. Mrazec Șadiița se deschide la orele 2, sub preșidenția d-lui Ion Kalenderu. Azistă foarte multă lume, ca la o ședință festivă. D. dr. Mrazec vorbește despre formarea zăcămintelor de petrol in România, discurs de recepție. Sintetizează toate cunoștințele științifice asupra geologiei petrolului, punându-le în concordanță cu fenomenele mari și normale ce se produc în natură. Stabilește pe baze științifice moderne că hidrocarburele din coaja pămîntului pot fi juvenile și vadoase, adică, de natură anorganică și organică. Aduce pentru prima oară date certe pentru a arăta modul de distribuire și circulație a hidrocarburelor juvenile din coaja pămîntului și de aci deduce că ele nu pot avea nici un rol în formarea zăcămintelor mari de petrol. In discuția teoriei originei organice a petrolului stabilește că fenomenul de bituminizare a substanțelor organice, trebue privit nu ca un accident, ci ca o regulă generală in natură. Arată, că microorganismele prin masa distribuitelor cât și prin faptul că pot fi ușor izolate de influența aerului, ne furnizează cantitatea cea mai mare de substanțe organice pentru bituminizare. Dovedește pentru prima oară pe baza unor studii geologice critice, că hidrocarburele se dezvoltă mai ales în regiuni cu manifestațiuni saline. Mai dovedește că formarea celor mai multe zăcăminte române, e datorită în special unor dislocări puternice, încălcări, străpungeri de strate, etc. Stabilește mai departe pentru prima oară că presiunile orogenetice care au produs aceste fenomene techtonice au forțat și hirocarburele să migreze din zăcământul lor primar în zăcămintul lor secundar. Aduce în discuțiune un nou tip techtonic, anume cuta de străpungere, tipul intertinere. In sfârșit, stabilește mecanizmul cutărilor, ca fiind datorit unor subîmpingeri, o interpretare nouă, care poate să explice mai toate cutările mari și complicate din coaja pământului. După terminarea comunicare, d. Ion Kalinderu, președintele Academiei, suspendă ședința. MosmmenM din SSresöa al Ins Mozart — Vezi ilustrația — Zilele trecute s’a inaugurat în Dresda, capitala Saxoniei, un frumos monument, după cum se vede din ilustrația noastră astăzi. Monumentul a fost lucrat de sculptorul Herman Hosaus, din Berlin. ______ CARNETUL MEU Din amărăciunile vieței Iar ninge !... Iarna asta E-a patra în ăst an..» Se vaetă bogatul, Darmite cel sărman !... Și traia 'n Capitală E scump îngrozitor, Că face să s’agite Al eî tihnit popor... Și cum să nu s’agite Când d-nu măcelar se dă și carne proastă Și lipsă la cântar ?... Și cum să nu s’agite Când mulți dintre lemnari se dă și lemne ude Și lipsuri d’ale mari ?... Și cum să nu s’agite Când piața s'a scumpit Și văd c’ori ce legume In prețuri s’a 'ntreit ?..» Și cum să nu s'agite Când case nu găsești Că s’a urcat chiria De n’ai cum s'o plătești l... Și cum să nu s’agite, Să țipe într’un glas, Când totu’i scump, iar leafa Aceeași a rămas ? S’au agitat... Și acuma Cu toți au reclamat La cei în drept să facă Dreptatea, cum se dat... Dreptatea se va face, Căci d-nu negustori, Vizând, că nul de glumă, Cu-ai lor cârmuitori... Vor mai lăsa din prețuri Grăbiți, foarte grăbiți. Deci, cetățeni, aș acuma Cu toți fiți liniștiți... Marion. Evenimentele din Rusia (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Situație critică: guvernu furios Berlin, 30. — Se anunță din Petersburg că situația devine tot mai critică. Guvernul e furios de înfrîngerea morală ce a suferit în chestia experților. Un mare duce sătul de slujbă Berlin, 30. — Se anunță din Petersburg că se svonește acolo cum că marele duce Nicolae va demisiona din postul de guvernator general al Petersburgului și că urmașul său va fi probabil guvernatorul Varșoviei, Skalon Ocupația militară a Finlandei și blocarea coastelor Londra. 30.—„Morning Post” află din Petersburg că trebue să se considere guvernul rus ca ferm decis să ocupe militărește Finlanda. In acelaș timp, guvernul rus ar ordona o severă blocare a coastelor finlandeze, spre a se impedica importarea de arme, munițiuni și materii explosibile. ȘTIRI ! STREINA! * — Prin poștă — Alaltăeri s’a încheiat la Paris o nouă convențiune literară între /~| ----------T7>----------------------------Í- ~ Vin’riUcUlia. ‹?l X'limța v»c ttimiJ cVr Tolclorul Germanieĭ și plenipotențiarului francez. Această convenție intră in locul sc pleia încheiată la 19 Aprilie 1883 intre Germania și Franța, pentru protegtarea operilor de artă și literatură. Defunctul profesor universitar dr. Buhl din Heidelberg, a lăsat prin testament universității de acolo o proprietate in valoare de peste 300.000 mărci, pentru a fi prefăcută intr-un sanatoriu. Defunctul a mai lăsat și suma de 200.000 mărci pentru întreținerea acestui sanatoriu, precum și alte legate, dintre cari 10.000 pentru muzeul din Nürnberg. " Tribunalul din Schneidemühl (Germania) a condamnat pe proprietarul Pytlak la trei luni închisoare pentru crima de les-majestate. .*. Tribunalul din Dresda a condamnat pe publicistul Carol Wald, fost președinte al societății literare din capitala Saxoniei la 1 an și jum. închisoare și perderea drepturilor civile pe 5 ani, pentru escrocherii. Mercuri a încetat din viață deputatul din Reichstag, Ignaz Auer, unul dintre fruntașii fracțiunei socialiste, in vârstă de 61 ani. Alaltă era s’a ținut la Praga o adunare de alegători în care cehii tineri au pus candidatura ministrului dr. Polak pentru Parlament. Adunarea a respins această candidatură și s-a pronunțat pentru un candidat agrar. ,*, Profesorii Vaillard și Dopter au comunicat deuinăzî academiei franceze de medicină că au izbutit a pregăti un serum foarte eficace contra disenteriei. Din 243 de bolnavi tratați cu noul serum numai 10 au murit. La Anvers toți zidarii s’au pus in grevă. Numărul lor e 1700. Printre comentariile presei spaniole asupra intrevederei de la Cartagena, merită a fi relevat cel al ziarului »Correo Spaniol«, care spune că Spania intră intr’o aventură internațională și adaogă: »Poate veni o zi in care ne vom aduce aminte cu groază de întrevederea de la Cartagena !« ... O comisiune parlamentară daneză a votat principiul votului universal pentru amândouă sexurile, cu reprezintarea proporțională pentru alegerile comunale. In caz de mari biruri, municipalitatea va trebui fie întâi supusă unui referendum. .*. Din New York se anunță că Edison face acum studii într’un câmp incă neexplorat de din sul. In urma studiilor până acum făcute el crede că poate dovedi cum că omul nu e decât un «agregat de influxuri nervoase» și că alături de om lucrează altă ființă — oricum ar fi chemată — a cărei prezență poate fi dovedită in mod logic cu evidență matematică. ,*. «Le Petit Bleu» din Bruxelles publică următoarea depeșă din Varșovia . Deși nu se mai aude vorbindu-se de răscoale militare de mai multe luni, putem afirma că demoralizarea armatei face progrese repezi. Starea de asediu în vi MIȘCAREA MAGISTRATURĂ Pe ziua de 1 Aprilie s’a făcut următoarea mișcare : D. Ch. Alimonescu a fost numit procuror la trib. Vlașca, în locul d-lui V. Marcovici, care rămâne a fi chemat in altă funcțiune. «D. loan P. Dacian a fost numit judecător la ocolul I Caracal in locul d-lui Ion Florian, demisionat. D. loan V. Buță a fost numit judecător la ocolul Simila (Tutova), in locul rămas vacant prin trecerea în alt post a d-lui M. Turbure. D. G. Băicoianu, supleant la tribunalul Ilfov, în locul d-lui M. Gorbescu, demisionat. D. R. Mirinescu, supleant la trib. Ilfov, în locul rămas vacant prin înaintarea d-lui Ferechide. D. Ilie Voinescu, substitut la tribunalul Romanați, în locul d-lui Șt. M. Bibianu, demisionat. D. N. Venculescu substitut la trib. Vlașca, în locul d-lui D. A. Vladescu. D. G. Cosma substitut la trib Fălciu în locul d-lui C. P. Pivniceru, demisionat. D. A. Vasilescu, ajutor de judecător la ocol 4 București, in locul d-lui P. A. Durma. D. I. I. Mateescu, ajutor la ocolul Vida (Vlașca), în locul d-lui Eug. Costin. D. V. Iacobini, ajutor la ocolul Cotmeana (Argeș), în locul d-lui M. I. Manu, trecut în alt post. D. M. Gr. Popescu, substitut la trib. Dâmbovița, în locul d-lui St. Cesianu. D. Aurel Arhimandrescu, actual jude la C.Lung, jude de ședință la trib. Muscel, în locul d-lui V. V. Voinescu. O CUGETARE REZI MIla nu e decât primul amor al fetelor, precum ea e adesea cel din urmă amor al femeilor. (TRIBUNALELE CIVILE) Afacerea șefului gărei Strâ iești Am publicat că parchetul de Ilfov a arestat ca instigator pe șeful de gară M. Constantinescu din Străjești, jud. Romanați. 1 se impută că a eșit înaintea unor rezerviști ce treceau prin această gară și i-a îndemnat ca să nu asculte de superiorii lor și să nu tragă focuri contra țăranilor resculați. Cu instrucția afacerei a fost însărcinat de judecător Ionescu-Dolj de la cab. 2 al trib. Ilfov. D-sa după ce a terminat primele cercetări, și in urma cererea chiar a prevenitului și-a declinat competența de a instrui mai departe afacerea , dispunând ca prevenitul să fie înaintat parchetului de Romanați. Marin Constantinescu a fost trimis chiar er la Caracal. O chestie importantă D. C. Dan, retrăgându-se din funcțiunea de ajutor de grefier, pe care a ocupat-o mai mult timp, a obținut dreptul de apărător înaintea judecătoriilor de ocol din jud. Argeș. D-sa a practicat această profesiune până acum, când consiliul de disciplină al baroului avocaților din județul Argeș s-a șters de pe tablou, pe motiv că a fost neregulat înscris întrucât, in conformitate cu legea, dreptul de a fi apărător îl puteau obține numai grefierii de tribunale și de Curți, iar nici de cum ajutorii de grefieri. Contra acestei decizia nî d. Dan a făcut apel, care s’a judecat era de secția 3-a a Curtei de apel din București. Apelul d-lui Dan a fost susținut de d. avocat J. Th. Florescu. Curtea, admițând apelul, a ordonat înscrierea d-lui Dan in tabloul apărătorilor, stabilind astfel jurisprudența că toți ajutorii de grefieri înscriși ca apărători rămân bine înscriși și de acum înainte. Grefier Mișcarea țărănească (Prin poștă de la corespondenții noștri particulari) Joiî, 29 Martie, CARACAL Asează o patrulă de jandarmi rurali, îmbrăcați civil!, au găsit în cârciuma lui Serafim Bogdan, fost înainte hanul Ciocănescu din localitate, un grup de mai mulți macedoneni și sârb! cărora la o masă macedoneanul Teea Stoian le cânta pe lângă altele: „Trăiască români! cari aț făcut ca sârbi!! Trăiască Karagheorghevici!“ Țecu a fost arestat, iar cazul raportat prefecture!. Țecu umbla prin comune ocupându-se cu cărămizia. »*. D. căpitan de jandarm! Gr Biîciurescu, însărcinat de prefectură a ancheta revolta țărănească din Zvorsca, a descoperit că autor principal sunt: Ion Ruță, Gheorghe Păun Pătru și alți din Zvorsca. Se mai urmărește o persoană cu vază care îndemnând pe țărani la revoltă i-a trimis un com. Mârșanî și alte vecine cu aceasta (Dolj), unde au sfătuit pe toți învoiți din moșia d-la Const. Mărăscu să se asocieze cu eî și formând o ceată de peste 2.000 de țărani eî au năvălit asupra conacului pe care, după ce l-au devastat în mare parte, l-a jefuit, i-au dat foc Multe lucruri de preț, hamuri și diferite unelte agricole care fuseseră împărțite între ei, au fost strânse de jandarmi și aduse la curte. Falsul plutonier Stăneanu Florea din Albești (Olt), care fusese găsit un tren fără bilet și arestat în gara Caracal, din cauză că păruse suspect, a fost depus azi in arestul preventiv. El, in loc să se prezinte la regiment, unde fusese chemat, a cutreerat satele, îndemnând populația la răscoale. Pe lângă alte acte compromițătoare ce avea într’un voluminos pachet, s’a găsit un dosar cu diferite procese-verbale, dresat prin numeroase comune, cari sunt in regulă cu număr, ștampile și semnăturile celor in drept, referitor la mișcările țărănești. In aceste acte se specifică că numitul făcea aceste anchete, in baza unui ordin al ministerului de razboiu No. 4.007. ALEXANDRIA Cercetările urmează la sate. Astfel d. căpitan de jandarm Zăgănescu a descoperit o mulțime de obiecte furate la femeia Radu Rădulescu, din Șovărăștî. — La Brănceni, locuitorii nu voiau să denunțe pe capi. Atunci d. căpitan de jandarmi a început a însemna cu cruci de cărbune mai multe case din sat, spunând că le va da foc. îngrozit de aceasta, preotul satului a chemat pe d. căpitan în casă și, scoțând dintr’un ciaslov o listă, a început să citească numele capilor rebeliune. Astfel au putut fi arestați. Tot de teama focului, locuitorii au scos și au predat tot ce furaseră, d-luî arendaș. La Peret, sătenii îngropaseră o mare cantitate de grâu, furat din magaziile d-luî Săbăreanu. După multă trudă, d. căpitan Zăgănescu a reușit să aresteze în Puran o ceată de bandiți devastatori, de mult urmărită. Aceștia sunt Pradu Rădoi, Liucă Drăcșani și Niță Sandu. Această ceată, se refugiase în pădurea cătunului Pielea, unde a fost prinsă astă-noapte. Unul din aceștia, un anume Niță Sandu, umbla cotare din comună in comună să strângă oamenii, ca să le citească învățătorul o telegramă. Această telegramă era un manifest revoluționar. — S’au confiscat «ia multe numere dintr’o foae populară apărută în Măgura (Vlașca) intitulată „Vocea satului“. Această foae cuprinde mai multe articole și poezii incendiare. BUZER Liniștea a revenit în toate comunele județului nostru. Parte din locuitori—acolo unde pământul e golit de zăpadă—au și eșit la munca câmpului. Productele arendașilor și proprietarilor de pe Valea Slănicului, ceaia! încercați in acele triste evenimente, au fost restituite după ce locuitorii au dres singur magaziile și pătulele devastate. In acele timpuri de tristă memorie unul din cei mai devastați de pe valea Slănicului, a fost și d. Dumitru Dolciu, din Sărulești, căruia pe lângă alte pagube, i s’a furat din casă și 21 mileî în numerar. Parte din acei bani, adică 10 mii leî, au fost regăsiți pe la țărani arestați și înapoiați proprietarului. Instrucția contra țăranilor răsculați este condusă de:d. Titu N. Constantinescu, jude-instructor la trib local, care a depus până acum 429 cap de răscoale. Activul jude-instructor a făcut in cursul săptămânei mai multe perchizițiuni în județ. .*. Cea dintâi grijă a administrației e ca invoelile agricole să se facă în deplin acord între proprietari sau arendași și țărani. D. C. Iarca, prefectul județului, a fost în cursul săptămânei trecute și acesteia în județ, umblând din comună în comună, intervenind cu autoritatea sa acolo unde pretențiuni neadmisibile se ridicaie dintr’o parte sau alta. In toate comunele pe cari le-a vizitat d. prefect Iarca a mijlocit personal invoelile intre țărani, proprietari și arendași. Invoelile s'au făcut după localități și după arenzî și ele au fost acceptate de părțile interesate. Mulțumită acestei intervențiuni, contractele agricole au fost făcute la d-niî. Stelian Pârvulescu (Gherăseni), Diamandi (Sudiți), C. Herarn (Moisica), Orghidan (Moisica), Aurel Păltineanu (Moisica), At. Dumitrescu și Papadopol (Costești), C. Garoaida (Smeeni) etc. Săptămâna viitoare de prefect Iarca va continua a merge din comună în comună, in cele nevisitate, pentru stabilirea invoelilor. FOCȘANI Liniște în întreg județul. Dacă armata n’ar mai fi menținută pe alocurea și aceasta numai ca măsură de precauțiune, precum și dacă nu câteva comune nu s’ar urma tratări agricole, am putea zice că nici o urmă din mișcarea țărănească n’a mai rămas în județul nostru. Instruirea exceselor se face însă în modul cel mai sever. D. jude instructor Anastasiade și d. procuror Macarovici, având o companie de vînători, sunt in comuna Vulturu spre a descoperi pe instigatori. Din întreg județul numai comunele Nămoloasa, Costieni, Sascut, Păucești și Bercați, n’au ajuns încă la o înțelegere deplină cu arendașii. D. prefect Săveanu a plecat astăzi la Nămoloasa, spre a sfătui pe locuitori să se împace cu arendașul Avram Fișer; acesta a fost era în Focșani, și a făcut reducerile posibile- ROMAN Azi s’a svonit că locuitorii din Cordun s’ar fi răsculat in contra arendașilor Goidher și Făinaru. Controlând această știre, suntem autorizați a o desminți ca fiind nefondată. Aci se mai găsesc 523 de arestați dintre capii răscoalelor. D. Judeinstructor Rugină continuă cu activitate până seara târziu cu cercetarea celor arestați. Cei găsiți nevinovați sunt eliberați. — Patrule de infanterie mai circulă prin județ de unde se aduc capi de răsculați, cari se ascunseseră. — In mai toate comunele din județ invoelile dintre proprietari sau arendași și locuitori se fac în cea mai bună ordine direct, fără ca sî mai fi nevoe de intervenția autoritaților. FĂLTICENI In întregul județ s’au făcut învoerile agricole în condițiune favorabile pentru țărani, afară de cei de pe moșia Brădețel, cari au mici neînțelegeri asupra prețului cu arendașul. In favoarea acestor țărani a intervenit d. prefect Ghițescu, grație căruia arendașul va ceda. In județ, pe unele părți unde zăpada s’a topit țăranii au început aratul și chiar semănatul; se speră că până la 2—3 Aprilie, zăpadă va fi topită și deci toți țărani vor putea începe munca câmpului. .*. Numărul total al țăranilor depuși in arestul preventiv local e de 60 ,*. Paza în oraș a fost ridicată cu desăvârșire, domnind cea mai perfectă liniște. Parte din rezerviști au și fost desconcentrați astăzi. Orășelul Lespezi continuă a fi păzit de două companii din reg. 14 Roman. De vre-o trei săptămâni comerțul stagnează cu desăvârșire. Comercianții sunt foarte îngrijorați. Cum însă liniștea e generală, se speră că lucrurile vor intra in curând în cursul lor normal. Populațiunea israelită din Lespezi a adus viile ei mulțumiri d-lor Crețulianu, inspectorul comunal și Ion Teodorescu, primar, pentru zelul și activitatea înțeleaptă și spornică ce au depus cu ocaziunea primejdiei de care a fost amenințat orășelul nostru în timpul răscoalelor țărănești. IAȘI Situația în județul nostru nu e tocmai liniștită. Deși mai pretutindeni s’au încheiat în vieți agricole între proprietari, arendași și țărani, totuși pe ici colo se mai observă oarecare mișcare. Prefectul C. Stere și Gh. Mârzescu, directorul prefecturei, continuă a merge prin diferite comune, unde tratează cu sătenii. După cum am spus elî, în penitenciarul din localitate n’au mai rămas decât 35 țărani. Se știe că din județul nostru fuseseră arestați ca instigatori și conducători ai răscoalelor mai bine de 300 săteni. Cea mai mare parte deci au fost puși in libertate. Deoarece evreii sunt isgonițî de prin sate și mai ales că se zice că ei vor fi isgonițî și de prin târgușoare, un curent de emigrare s’a format in localitate. Chiar săptămâna viitoare va lua drumul Americei, prin Predeal, un mare număr de familii evreești. DOROHOI. O veste importantă mi s’a comunicat astăzi, prin telefon, de către un amic dintr’un orășel situat la marginea Prutului. Se știe că la Mitoc, cu prilejul răscoalelor, devastându-se curtea de pe această moșie, s’au furat obiecte de artă, lucruri casnice și altele. In urma reclamațiunei arendașului moșiei, d. I. Kaufman, care supus rus, facându-se cercetări la locuințele unor țărani ruși din localitatea basarabeană Yufoara,