Universul, aprilie 1922 (Anul 40, nr. 72-95)
1922-04-01 / nr. 72
Hifii gifisiií ii gtiijig ; M . . . _ I ' Declarațiile cetite în ședințele dela 28 Martie a. c. ale Corpurilor legiuitoare, de către reprezentanții tuturor partidelor din opoziție, prin conținutul lor grav, subliniază o stare de spirit îngrijitoare și dovedesc cât de tulburată este atmosfera noastră politică și cât de încordate sunt raporturile între guvern și opoziție. Partidul național de peste munți, contestă legalitatea Corpurilor legiuitoare actuale și consideră ca nefiind reprezentate în ele, Ardealul, Banatul, Crișana și Maramureșul. Partidul țărănesc, de asemenea consideră ilegale aceste corpuri și implicit, nu recunoaște drepturile lor de a elabora și vota Constituția României Mari. Partidul poporului declară și el ca ilegale toate lucrările acestor adunări, „iar acelea care vor fi promulgate“ le va „considera ca acte emanate de la puterea executivă, fără tărie de lege“. Partidul democrat a adoptat altă atitudine. Punctul lui de vedere este acesta: până la discutarea problemei constituționale, el nu poate refuza lupta hotărîtă și deci trebue să participe la lucrările Parlamentului. Partidul naționalist se va adresa deputaților majorității „numai în calitatea lor de cetățeni pe cari i-ar dori întorși la sentimente ce n’au prezidat la așa zisa lor alegere“, dar nu va participa efectiv la lucrările Parlamentului și ale Constituantei. Din examinarea tuturor acestor declarații se desprind următoarele hotărîri: 1) Toate partidele, din cauza originei necurate a Adunărilor legiuitoare, refuză să participe la lucrările Adunărilor legiuitoare, atunci când vor avea caracterul de constituantă. In această privință opoziția este de acord: ■ 2) Două din partide contestă legalitatea Parlamentului ordinar și a Constituantei și refuză să ia parte la lucrările lor. Partidul democrat și naționalist democrat vor susține lupta în Parlamentul ordinar, rămânând pe terenul legalității, din dorința de a edifica opinia publică și combate abuzurile ce se vor putea săvârși în viitor, dar vor refuza să participe la lucrările Constituantei. Incontestabil că dacă guvernul, prin aparatul lui administrativ, a fraudat în alegeri, el a contribuit cel d intâi la încordarea raporturilor cu partidele din opoziții și a chemat magic adversitați serioase, hotărîri grave cu caracter neliniștitor. Răspunderea cea mai mare , consecințelor ce le vor aduce hotărîrile opoziției, va cădea, în mare parte, asupra guvernului. Se pune însă și altă chestiune. Partidele care au lua decisiunea să nu aibă nici un contact cu actualele adunări și deci au abdicat de la dreptul lor de a exercita controlul asupra actelor guvernului, care au renunțat la lupta pe căile legale, pentru înlăturarea eventualelor abuzuri și apărarea intereselor generale, în cadrul parlamentar, — nu vor avea și el« o parte din răspundere? Credem că da. Actul de a refuza să participi la lucrările Parlamentului ordinar, nu este politic deoarece partidele de guvernământ sunt datoare să susțină lupta totdeauna pe căile dictate de legalitate. In ce privește lucrările constituantei, nimeni nu poate interpreta hotătrîrea luați de toate partidele opoziție de a nu participa la ele, drep nepolitică sau revoluționară deoarece nu un singur partid poate să ofere Românie întregite o nouă Constituție Numai un guvern de coaliție, prin alegeri libere, așa cum l-am cerut noi totdeauna, ar fi putut să aibă Adunări cu caracter de Constituantă și ar fi lucrat în liniște și cu spor la consolidarea temeinică a țării. De aceea în atmosfera politică, atât de încărcată, de azi, va fereu guvernului să facă o operă pozitivă și folositoare. mmmasmm&mmsmmmmimi SeMlefels se grei și... fură_lățesc darizieel blănurile e muniții. — puneRmpriniei. — Socialiști «an iî da B»lanuri «3 © Siininu — Lipsea, 21 Martie. — Sun trebuia să înceapă aci o mare licitație de blănuri pe seama guvernului sovietelor. Operațiunile au fost întrerupte de la început, în urma ordonanței tribunalului de act care interzice licitația. Interzicerea este bazată pe reclamația unei societăți ruse d comerț din Copenhaga, car declară că blănurile scoas în vânzare sunt proprietatea ei și că au fost sechestrat de guvernul sovietelor prin violarea drepturilor consulere daneze. Această afacere,a cărei valoare este de pest 500 milioane, era să fie cel mai importantă din ultimi ani. Sosiseră 600 internat din Franța, Anglia, America ,i T Mare aprovizionare ci contra și flam,damnați în moarte.Fimuilea Presa franceză înregistrează următoarele interesante telegrame: SP 1 Riga, 21 Martie . Se anunță din sursă demnă de încredere că svonurile relative la posibilitatea unei noi conflagrații militare la est sunt bazate pe faptele următoare: Tugasevski, comandantul armatelor bolșevice când cu războiul ruso- polonez, a fost numit comandant al frontului occidental. Frunză a fost numit comandant al forțelor armate din Ucraina societistă și Crimeea, înlocuind pe Rakovski. Statul-major sovietic continuă să concentreze trupe în regiunile Petrograd, Kiev, Harkov. Asta însemnează că, armatele bolșevice se pun pe picior de război pe fronturile baltic, polonez și român. Autoritățile sovietice explică aceste grupări militare prin necesități economice; totuși , faptele confirmă mai mult caracterul strategic al acestor pregătiri. Bolșevicii, pe de altă parte, desfășură cea mai mare activitate în vederea restabilirei și extensiunei fabricelor lor de război. Agenții sovietelor în străinătate nu încetează să cumpere material de război. Comitetul central executiv le-a acordat credite aproape ilimitate. Enorme cantități de muniții, arme, material tehnic, aeroplane și baloane captive sosesc mereu în Rusia. * Bruxelles, 21 Martie. —Ziarele anunță că din două surse deosebite sosește sinistra știre că socialiștii ruși, ostatici ai sovietelor, au fost transferați de la Butișki la închisoarea interioară a Cekei, în general rezervată condamnaților la moarte. întreținerea lui Cărei de Hc hsburg Leafild, 29. — Harmswortl subsecretar al afacerilor străne, a declarat în Camera Comunelor că la conferința di Paris a reprezentanților statelor succesoare, unde se del bcrează primitor la plata și demnitătei a fostului Impăn Carol, s’a ridicat chestiune dacă puterile aliate vor contribui. Ambasadorul engle din Paris a primit instructuni spre a arăta lămuriri guvernul englez nu intenționeaza să poarte vreo sarcină — ^61188^—'fr ' . UHA ăEtUSI PĂRIS-wmfamttmxm Din Londra se anunță dechiderea la 1 Aprilie a noii linii aeriane orientale. Drumul merge din Paris pri Strassburg, Praga, Viena, București la Constantinopol. Durata este de 40 ore incisiv pauzele de odihnă. Cu trenul, distanta aceas MOZAICURI UN BINEFĂCĂTOR AL OMENIRII. Un binefăcător al omenirei, care în 12 cazuri și-a dat sângele spre a fi transfuzionat unor gravi bolnavi și pr . aceasta a scăpat vara la nouă inși, este d. W. Tibbie, lucrător la Londra, care pentru meritele sale a fost acum distins cu o medalie de aur. Omul acesta, care este deosebit de apt pentru operațiuni de transfuziune, este ocupat de diferite spitale din Londra și, firește, foarte bine plătit, e în vârstă de 38 ani și prea pare sângeros sau voinic. A fost ales dintre patru sute de concurenți ca cel mai potrvit pentru a i-se lua sânge. In total a dat până acum opt litri de sânge și între altele a scăpat viața unei americane bogate, care pentru aceasta a legat spitalului din Londra 100.000 de dolari. Spitalele recurg mereu la serviciile mele, în cazuri urgente, a declarat Tibbie. Eu stau vecinie la dispozțiune, chemat, prin telefon alerg îndată cu bicicleta, ca să ofer sângele meu. ÎNCREDERE. — Din „Cri de Paris“: Doi indivizi compar în fața juraților. — Unde ai cunoscut pe complicele tău ? întreabă președintele pe cel mai tânăr. ,— Intr’o cafenea. Mi-a înșirat toate condamnările lui. Atunci, înțelegeți, domnule președinte, că asta mi-a inspirat încredere. FILME E proprietara unei case cu patru camere și dependințe, și, cum e singură, i se pare că are încăperi prea multe.De aceea a pus pe fereastra celei mai bune camere un bilet: „De închiriat“, mic și lipit la un colț al geamului, ca să nu fie prea vizibil și s’o ducă în conflict cu oficiile de fachir,ere. Peste o jumătate de oră se prezintă o doamnă, tânără și drăguță. — Cât costă camera ? — O mie de lei , pe lună. — Eu sunt slujbașă; nu pot plăti atâta. Turavura, se -nțelege cu 800. Proprietara primește banii pe prima lună și chiriașa rămâne să vie seara definitiv. Până se deslipeasca biletul de pe geam, apare un domn. După grozi,fc... nasului, a degetelor, a burții și a lanțului de la ceasornic se vede că e îmbogățit de război. — Cât ceri pentru odae ? Ar vrea să spună că a dat-o, dar se pomenește zicând într'o coară. — O mie cinci sute. — Poftim chiria pe trei luni, și vin diseară. El se șue în birjă și pornește, înnainte ca dânsa să fi descurcat lucrurile. . — La urma urmei, o să-i dau ei banii îndărăt, și pace ! N’o să pierd eu pentru ea ! își zice, și, liniștită, trece la berăria de peste drum, ca să se cinstească singură cu vre-o două halbe și vre-o trei țapi, de hatârul excelentei afaceri încheiate. Când se întoarce, pe seară, le‘uSiîȚ nip prissos [ ațaia U] ej;gănându-se, cu ochii împăinjenit, simte c’o lasă, picioarele și o ia somnul, se întinde pe pat în odaia sa și adoarme, găsește ușa descuiată, intră în camera respectivă, aprinde lampa cu, singurul chibrit uitat pe colțul unei mese, își pune cămfișuța cu pangliciile, își desface părul la oglindă și, după ce umple odaia de mirosul lnei Colonii stropită cu lămâiță suflă în lampă și pătrunde lr plapumă, mulțumită că în sfârșit a dat peste o locuință. Nu trece o oră și iată-l pe chiriaș, care, încântat că are unde să tragă când vine din provincie, fără să mai alergă prin hoteluri, se gargarisise cu prietenii și era într'o rară dispoziție. Bâjbâe prin întuneric înjură în gând pe proprietarii că nu a avut grije să-i lase chibrituri, împrăștie hainele pe scaunele de care se lovește, intră și el în plapumă. Două țipete isbucnesc în același moment și două umbre agitate se injectează sinistru pe păreți, alergând să scape una de alta. Nu înnemeresc ușa, chibrituri nu sunt, dau peste scaune, se ciocnesc, se resping, e cade cu capul în oglinda garderobului și ea se lovește la picior de cleștele de la sobă. Noroc că-i vine lui ia minte să aprindă bricheta de buzunar, și ia lumina tremurătoare, foarte jenaț, ea privindunumai printre degetele resfirate ale mâinilor, cari îi acoperă obrazul, el admirând-o din ce ii ce, se explică, își cer scuze , se hotărăsc să caute împreună o soluție, întâi s’au gândit să-i faci proces proprietarei fiindcă , închiriat la două persoane. După puțină chibzuire însă, au găsit că, în definitiv, biata femeia fi nevoiașă și nu i-o fi ajungând numai o chirie. Și s'au oprit la ideea mai practică , mai generoasă, ca să-i plătească amândoi, să locuiască numa chiriașa și să aibă și el,dreptu să se adăpostească din când îi când, atunci când vine de l moșie. Toată lumea fu mulțumită. Și iată cura, cu bunăvoință se pot împăca proprietarii ci chiriașii, chiar atunci când sun mai mulți amatori pentru același imobil. — Don José,. Un campion O Intervenție fericită a d-lui Spre politica franceză și cea Micei lidegeri.—Evitarea ur Examinând situația gene s tra rala internațională, „La Retevue des deux mondes“ face aut următoarele observațiuni: reș D. Ed. Beneș, președintele per Consiliului republicei cehotra slovace, este un om de stat: ece o vezi după particularitatea luii că știe să unească o imaginare ; ție îndrăzneț inovatoare și sta constructivă cu sentimentul D. just al realităților prezente lei și al rădăcinilor lor istorice cu Nu era nici parlamentar, ct nici diplomat, ci simplu protot fesor, când răscolirile mărci țiili furtuni îl urcară pe prima pre treaptă în patria sa desrobită în și-l puseră în măsură să do lrvedească ce poate. De aproape , pe patru ani urmărește, ca să un bun simț, superior, cu o rea voință totdauna încordată, fă-nd ră să fie vreodată încăpățată notă, o operă de reconstruire, ore de consolidare, de pacificare, slo’ în Europa centrală. Recenta lui sa călătorie la Paris, la Luft- Kaldra și iar la Paris,a fost pentrutru el un prilej să aducă un de neprețuit serviciu cauzei eu- Europene, căreia s’a devotat, rel. In întrevederile sale cu d-nii de Poincaré și Lloyd George a exi putut ușor să constate că re-ierderile celor doi președinți era rau mai puțin deosebite de bun cât s’a căutat să se lase a se să crede. Inteligența pătrunză- Dartoate a premierului englez pot nu este refractară, — atunci în când pasiunile-i personale tăi sau interesul său politic nu ma sunt imediat în joc, — unei sili argumentări cu judecată, in per spirată de o preocupare justă tip de binele general; d-lui Re Innes nu-i trebui mult, ca să-l citi convingă că mijlocul cel mai pre sigur și cel mai grabnic spre de a reconstrui Europa econo-remică și a favoriza i’eluarea de] comerțului, nu este să tragi pu întâi cu tunul în Europa povei litică, repunând în discuție tici la el pici ! Beneș—Apropierea în englezii.—Sentiment unei alegeri dureroas ■ statele semnate și ratifice și cârnindu-te sa te reda ttoritatea în loc s'o întești. N’ar putea să existentru noile state eșite d ratate, siguranță și progr conomic, decât dacă ? m îtâi bine stabilit că tratațe acestea sunt intangibile tatutul teritorial definit. *. Benes, în numele țării șî și al Micei înțelegeri eu deosebire îndrituit pent: asemenea demonstrațiunii așa după cum informiile sale foarte precise dere situația Rusiei îl pune; i măsură să indice vinalul săi interlocutori căile c î mai sigure spre a ajună se restabilească proprietea de odinioară în aceas enorocită țară. Cu mai mic autoritate decât orice reședințele consiliului ceh sovac putea să afirme șeful marelui consorțiu inițial britanic că înțelegereanco-engleză este condue căpetenie a stabilită Europei continentale, cățelegerea aceasta, mai bnecât prin texte, trebue să oprime prin acte și că coerința de la Genova va fi scmal un prilej în care ea ține să-și manifeste tăria ă-și dovedească eficacitate dacă statele Europei centre ut să aibă, între Franța mâna, preferințele și unitățile lor deosebite, ele doreai presus de toate să muilite la o alegere dureroa pentru conștiința lor, dezroasă pentru interesele la scurt, d. Benes a fost testul mijlocitor al unei aplieri, nu între persoanellor Lloyd George și Pointe, care n’au fost niciode departe una de alta, ci În sunetele de vedere cam < regente ale celor două porci, franceză și engleză“. ani»3i«giflBâ8Magg 0 ISTIIUIIUNE C «BmanawMM/'OMJP'ggi — Sergenții de Titlul tare al rândurilor de auz față va părea, la prima privire, se paradoxal, multora din cititori doa judecând însă ceva mai temei g nie, ei vor sfârși prin a-I găsi tm: destul de la locul lui. Afară de sarcentrele de circulațiune intensă, az)unde rânduiala ar putea fi usținută și de altfel de oameni decât Ijeț de aceștia, cu revolverul la cingătoare, sergenții de stradă, în gest zilele noastre se văd din ce în ce £,er, mai. rar. tarr Furturi, cu sau fără spargere, ne.. se săvârșesc cu sutele într’o . .. lună; agresiunile nu le' mai fa cu' nimeni în seamă; răniri * urmate sau nu de moarte de om , ' se înregistrează, mai ales la maj. halaie, pe o scară foarte întinsă. . . Sergenții nu se mai văd. Ei au dispărut, sau sunt pe . . cale să dispară. .?! Cine vrea să știe cât adevărul și câtă exagerațiune e în această afirmațiune, să se pună în două ipoteze: în drum spre casă, la colțul străzei ești atacat noaptea de un necunoscut ’ care te-a lovit în cap și te buzunărește repede. Se ’nțelege că , strigi ajutor. .A. Dar pe strada pe care treci t d-ta și unde ești atacat, de câtă vreme nai mai văzut sergentul, ,,, nici măcar noaptea, — căci de “i cel de zi nu mai e vorba? Sau, noaptea și mai târziu, te nea trezești, deodată auzind pași &el prin curte. De la fereastră, vezi LUI, pe unul sau doi inși cari, să- 3 aprind poarta, meșteresc acum la cenușa «Stele. Ai sau n’ai revolver » în casă, Dumnezeu știe... Dar, loc deschizând fereastra spre stra- pini dă să chemi ajutor, pe cine de, strigi, când pe sergent nu l’ai cuv mai pomenit pe acolo de când Cât nu-ți mai aduci aminte ?... ser. •S iuti Foarte bine, dar de ce nu se ca mai văd sergenții? Din datele precise pe cari le am — și cel puțin de data aceasta statistica nu dă greș — ei fug, (firește că nu de traiu bun); și, din efectivul dinainte de război, abia dacă mai sunt azi în funcțiune jumătate. Se va răspunde că, uneori, și cu ei și fără ei, e tot una, și se vor cita cazurile clasice de ne- depăsare sau de nepricepere, cari re, în adevăr, nu lipsesc de loc când cu: e vorba de sergenți. pj Paza, însă, — chiar atunci când nu e prea bună cum cere proverbul, — dacă nu trece, dar ea previne primejdia. Căci, admi verțând că n'ar fi vorba decât de ne tradiționalul respect pe care, nu poate în virtutea eredității, sergentul îl impune, cu simpla lui rai prezență, apașilor de meserie, nu și încă ar fi ceva. De câte ori credeți că n’a rupt-o la fugă în spre ziuă, un hoț doar când a « s © sîradă — uzit tropăitul sergentului, ce mișca și el, săracii, să nearmă ! Spuneam mai sus că den er vul sergenților de stradă ne am și existenți înainte, n’amzi decât cel mult jumătate , lăsate din posturi sunt perient „vacante“. Dacă ne-am firî să arătăm de ce fug senții, și de ce caută să se , creze“ pe capete, ar fi să reim lucruri asupra cărora le-am oprit nu odată. Un sergent, căruia i se c< âte odată foarte mult și ca zice s’ar zice, se joacă dese des cu viața, nu poate in ceia ce constituie azi lei ii ridiculă. Și atunci, dacă arecare „stofă“ și un post bi și face cu deja el putere, o 15, specială, dar atunci nu a sergent, sau se apucă de un negoț, intră într’o fabrici, în fine, fuge în altă pai i atunci iar nu mai e serge Sunt astăzi, în funcțiune, sens vechi, cari nu se ’ndură ei peste 15 sau mai mulți erinți, și cari luptă cu greu de neînchipuit spre a-șî sine familia, sau tineri cari iau doar până se pot aranja stă parte. E ușor de înțeles că o aserea stare de lucruri în care sensul lipsesc chiar și de ur unt mai necesari, prezintă onveniențe de prisos de arăci. Forma în care, am semna acrul și în care e și arătatricinlor lui, credem că cupre, implicit, și soluțiunea ce suveni să i se dea în mod jos capitala are absolută nevoie ergenți, iar sergenții au acută nevoie de atât cât dea să trăiască. 3»LETegrt @ luptă cu lupii — 11 morți. 13 răniți — Lupta — dacă ar fi să c lem pe „Figaro“, care dă ț ’ea ca fiind primită din Zgrești — ar fi avut loc Pietrosin (?). O haită de lupi á invadatul și, fiindcă țăranii aveau puști ca să se apere, ucis cinci copii, șase caminari și au rănit 38 inși. Afară de „Figaro“ însă,meni nu știe nimic des] această sângeroasă luptă. P AStJAMEmSE. — ȘEDINȚELE DE LA MARTIE — C3 a jbm’jb. ss. ä Președintele de vârstă deschide ședința la ora 3 în prezența aproape a întregului guvern. La sumar, d. MIHAI POPOVICI răspunde atacurilor d-lor Antonescu și Brătianu și spune că d. Antonescu și-a clădit discursul său pe un mare neadevăr și pe ofense aduse întregului Ardeal și partidului național, care reprezintă întregul trecut de luptă al ținuturilor românești de peste munți. Partidul național și Ardealul întreg respige afirmația d-lui Antonescu că numai vechiul regat s-a jertfit când în 1916 în satele transilvănene rămăseseră numai copiii. Suntem insultați pentru AlbaIulia, când noi acolo am dus lupta în mijlocul tuturor primejdiilor pentru unitatea neamului. Partidul național a fost sinteza neamului întreg și, mărturie stă întregul lui trecut (aplauze la opoziție, protestări la liberali). Superioritatea morală a Ardealului dă tărie partidului național să spună că el este ade vârâtul reprezentant al acelor ținuturi. Ardealul a gonit paridul liberal, care venea săru l stăpânească și să-l subjuge așa cum a făcut partidul liberal cu țărănimea din vechiul regat. Partidul liberal n'a dăruit Ardealului decât corupția (apl. la opoziție). Este o injurie adusă ardelenilor, acuzația d-lui Antonescu că din schimbul coroanelor ardelenii s’au îmbogățit, când Ardealul prezenta trei miliarde de coroane atunci când a cerut schimbul, pe când atunci când , vechiul regat a făcut schimbul , a adus aproape opt miliarde. Răspunzând acuzațiilor d-lui Brătianu că dacă s’ar fi dat partidului națonal câteva portofolii mai mult, ar fi recunoscut legalitatea parlamentului. * d. Popovici, spune că partidul național a înțeles să trateze , frățește de la egal la egal nu de la stăpân la slugă, cum a înțeles d. Ion Brătianu să trateze Ardealul. Partidul național și Ardealul , întreg, închee d. Popovici, nu recunoaște acest parlament și aici nu se consideră în parlament, findcă această adunare nu are această calitate. Partidul național se va duce la Alba-Iulia să lupte pentru întronarea democrației sincere și apărarea drepturilor poporului român de peste munți, care nu va suferi să primească jugul partidului liberal (apl. la opoziție, murmure la liberali). D. N. IORGA cere cuvântul, dar d. ORLEANU, președintele de vârstă, i-1 refuză, findcă nu i-ar da voe regulamentul. D. N. IORGA. — Năbai, n’ai de ce scrie in regulament. D. M. ORLEANU. — D-ta nu cunoști regulamentul că tiu te-ai ocupat cu el. D. N. IORGA, cerând cuvântul în chestie de regulament, i » se ingădue și spune următoarele: i D-le președinte, d-ta nu știii că la actualul regulament am colaborat într’o mare măsură și deci mi-e îngăduit să-i cunosc, mai bine de cum pretinde că-i cunoaște d. președinte. Sunt liiberali in Cameră cari știu cum - d. Brătianu a putut vorbi ore , întregi la sumar atunci când , prezidam eu. „A vrut să vorbească randla să fie cumințenie care dacă dv. îi» jureralii voiți să-l trimeteți acolo i unde voiți să-l trimiteți, veți ’ vedea ce nu alege «ie soarta acestui parlament și de a dv. a . tuturora (arată pe liberali. Opoziția aplaudă frenetic, liberalii murmură). ■ DISCUȚIA CONTESTAȚIILOR 3 La alegerea dela Turda-Arieș, " d. dr. AUREL LAZAR susțne * contestația și arată cu acte teroarea, ingerințele și falsificatțiile săvârșite de guvern la aceste alegeri. D-sa cere ca pe baza probelor produse să se invadeze alegerea de la Turda-Arieș. (Aplauze 3 la opoziie). D. I. CONCIATU (liberal). — D-ta n’ai autoritatea morală să vorbești. Să spui mai întâi ce e cu autorizația celor 4 vagoane de spirt. (D. Conciatu ese imediat din incintă). VOCI DIN OPOZIȚIE. Și acest nerușinat îndrăznește să acuze! D. ION AGÂRBICEANU (național ardelean) spune că la cuvântul nu să adauge nouă dovezi de corupție electorală la cele aduse de d. dr. Aurel Lazăr, ci ca să protesteze în contra sistemului de guvernare pe care liberalii l-au introdus in Ardeal. Aț semănat pretutindeni ura și patima și aț introdus despridinea în administrație, batjocorind prestigiul funcționarilor , purtându-i ca pe țigani cu cortul din loc în loc. Noi nu sămănăm ura și deseminarea între frați ca dv. Noi condamnăm sistemul nenorocit și străin cu care guvernați acest neam. —Credeți „ .dv. că țăranul ardean pucue un pocol ucL&ctia ?nean, bucovinean, sau pe cel țin in vechiul regat ? 1 Dacă ați fi știut guverna, are mei apelați la alte sentimente, ritu la ura politică pe care dv. aț fi introdus-o peste munți. ție Am primit din vechiul regat profesori și armată cu care de e-am înfrățit, (aplauze). Ar Din sistemul de administrație bizantină, ați voit să faceți o for ormă de conducere de stat, pe lor are Ardealul o respinge (apr.) Dacă sistemul acesta va conti pra ua, atunci veți, duce țara la curăpastie, (aplauze frenetice), cre Țin să spun că poporul roma presc nu se urăște între ei, ori la ude ar locui, dar cei trei mii de oameni din clasa conducă- seșare a vechiului regat îl îndo oajhnă la sfâșieri și ia deschiseări condamnabile, în Sufletele cinstite ale țărei nu mai ar îngădui să se continue sis- m« imul acesta străn de noi care voi are nimic din pecetea sufletului românesc și vor lupta cu cât i se năruie și să se dea sancțilani morale și juridice acelor I ari Tău introdus și continuă vor 1 practice. (apr.) ] O VOCE DE LA LIBERALI : sexesta este sistemul ! ® d D. I. AGÂRBICEANU. Dacă să v. vă identificați cu acest sis ca: 3Hi, atunci se explică ura non- joiră. Dv. nu vă dați seama de oprimarea pe care o produc nea sânul masselor populare acu este procedee Fiindcă noi o cunoaștem o condamnăm. ?el împotriva acestui sistem ticănitos, noi voim să întronăm să fite- SP iul nou, care vine din adâncuturile morale sufletești ale poporulului și voim să clădim o nouă intință publică, bazată pe demoderație sinceră, pe dreptate și li libertate, căci numai pe aceste îngeluri de viață înlăuntru ne doutem apăra împotriva dușmașiiior din afară, (aplauze), su Opoziția fericită pe păr. Agâr- Tiicenjiu. tă D. ION MATEIU (liberal) susține respingerea contestației întrrucât ni s’au produs dovezi erloase împotriva felului cum s ’a făcut alegerea. Se închide discuția și se promodează la vot. Opoziția se abține. Alegerea d-lui Ion Boeriu *dela Turda-Arieș se validează. Se validează fără discuție algerea deputatului ungur dr. „ I lis Geza dela Odorheiu. Se aduc în discuție alegeris dela Dâmbovița. D. CEZAR SPINEANU face o legă expunere a bătăilor și actelor de ilegalitate, de fraudă, de abuzuri săvârșite de administrația și agenții liberali în temea alegerilor din jud. Dâmblovița și acuză pe ministrul de steme că a întinat prestigiul dermatei, făcând din ofițeri și nantași, agenți liberali. «a D. DR. I. JIANU. Astea sunt te orbe, nu fapte. Veniți cu doezi serioase. O VOCE DIN OPOZIȚIE. S’a figurat de subprefectură, (ilaitate). D. Spineanu enumără serin de, e arestări, de bătăi, de furări ro eacte din dosarul alegerii și je idee spunând că votul care pre va da asupra alegerii dela Dâmbovița va fi oglinda fidelă ,nu mentalității acestei majorității liberale alese prin fraudă, arișelăciune și teroare. Ia D. STAVRI-BRATIANU (liberi) în susținerea validării alecoerilor dela Dâmbovița atacă e d. Spuneanu că face propa* se andă țărănistă după ce a trait pe la naționaliști și averes diani. D. I. MIHALACHE. Mulți dinte naționaliști au trecut și la liberali. . D. N. IORGA : Din partdul Tin leu au plecat mulți și nu m‘am dispărat, dar mai bine să treacă țărăniști pentru o iluzie socială, decât la liberali pentru aștig (aplauze frenetice la opoziție, ovații). D. STAVRI-BRATIANU, în ontinuare spune că ingerințele ;-au făcut țărăniștii, nu libeialii (mare ilaritate) și că alegerile de la Dâmbovița au fost făinute în deplină legalitate și orgenie (ilaritate). In încheere, d. Brătianu susține că cei prodatorați aleșii de biroul electoral z s sunt bine aleși și ca atare treeh uesc validați. se La vot participă numai libera aici. Se validează alegerea de la ie, Dâmbovița. zi j Alegerile de la Târnava-Mare lefiind contestate se validează afără discuții. di O chestie personală fa D. CEZAR SPINEANU în chestie personală cu d. Stavr Brătaianu spune că n‘a trecut dintr’o N« nu pare într'alta pentru arginți, ce am sunt cei cari au trecut la uniberali. nc Chestia personală este închisă, ou & ce Se aduc în discuție alegerile de la jud. Satu-Mare. Raportorul spune că comisa sosind motive temeinice a cerut se IU, VoCi CLigwi» I D. pr. D. MANU în susțineea contestației, arată că birouile electorale din jud. Sătmar a respins candidaturile opozției în 5 circumscripții din 7. Noaptea dintre cele două zile e alegere pentru Cameră în adeal, poporul transilvănean numit-o „noaptea Sf-lui Bartomeu“ sau „noaptea deputaților de hoții“. In continuare d-sa spune că reședințele alegerii dela Șomuța Mare, d. Nistor, era canidat 1 heral la Baia Mare, iar reședințele biroului electoral den Baia Mare era candidat la Omcuța Mare. D. Manu istornește apoi cum președintele de la Omcuța Mare a lăsat cu voință vara urna deschisă și a dat-o paza plutonierului major de andarmi, cu consemnul că nimeni, afară de președinte n'are oie să se apropie de urnă, iar în sat s'a dat ordin ca niciunetățean să nu iasă din casă de 3, ora 9 seara încolo. Peste noapte s'au schimbat orurile. Păr. Manu, arată apoi o altă arie de abuzuri săvârșite de dmmnistrața liberală în aceasă circumscripție, grație căroraandidații liberali au putut marca pe candidații opoziției. Păr. D. Manu istorisește apoi lelegiuirile săvârșite în cirumscriptiile electorale Careților i și Oaș-Ugocea și citește oerie de acte în sprijinul afirațiilor sale. Păr. Manu inde spunând că poporul român din Tansilvania, care a suferit o obie de peste o mie de ani, meită un tratament civilizat, și delicat, nu cel pe care i l-au dat iberalii. Noi nu suntem exclusiviști și ovadă este d. P. Brătășanu care fiind să înțeleagă și să câștige ufletul poporului nostru din transilvania, a fost ales cu tonă dragostea. (Apl. ia opoziție). Terminându-și cuvântarea, președințele proclamă aleși pe leputații aleși în 5 CTcumscripți din jud. Satu-Mare, rămânând ca în ședința de azi să se noteze validarea sau invalidarealegerilor din circ. Șomcuțadare și Careii-Mari (jud. SatuMare). Ședința se ridică la ora 8 și un sfert și se anunță cea de azi pentru ora 3 d. a. Ședința se deschide la orele I d .a. sub preșidinția d-lui A. Ferechide. Pe banca ministerială d-ni V. Constantinescu și V. Sassu, D. BUȚUREANU cetește o declarație în numele partidului naționalist- democrat, declarație c are a fost cetită, la Cameră do I. prof. N. Iorga. VALIDĂRILE Se intră în ordinea de zi. Se continuă cu validările. Se validează fără discuție alegerile din Buzău, Ialomița, Soroca, circ. Bistrița, Aiud, Albade Jos, Dâmbovița, Fălciu și Jorj. D. N. CASF.RT din Orhei cere n validarea d-lui I. Russu, țărănist, care nu are încă 40 de aii, așa cum cere legea electorală. D. raportor TOMY ILIESCU combate contestația. Pusă la vot cu bile, alegerea se validează. Se validează apoi alegerea din jud. Vâlcea. D. LIVIU MICȘA contestă aegerea din jud. Deva, circ. Hunedioara, cerând invalidarea lui Ion Panaitescu, pentru motivul că a fost respinsă candidatura d-lui D. Florian. Pusă la vot cu bile, este validată cu 89 voturi contra 9. INTRE ARDELENI ȘI LIBERALI La alegerea circ. Orâștie, d. Jiviu Micșa, contestă alegerea d-lui Otto Popovici, fiindcă s'a itrerupt alegerea, contrar lojei. Guvernul a călcat legea elecorală din Ardeal, fixând două z île de alegeri, pentru ca, cu Timpul acesta, să se poată schimba în cursul nopței rezulatul alegerilor. (Se produce tumult. Majoritara protestează vehement. Opo■dia aplaudă). D. LIVIU MICȘA în continuare, accentuiază că toate străiuințele de a se păzi urnele, au ost zădărnicite. Guvernul a simulat și ordonat ilegalitățile pe apă. (Vii, aplauze la opoz ție). Soi, ardelenii, cerem să se aplice legea de responsabilitate ministerială. Ardealul care n’a cunoscut până acum ce sunt fraudele și ilegalitățle electorale, cunoaște de-abia acum și bolșevismul politic al partidului liberal. Toate alegerile din Ardeal sunt lovite de nulitate. (Aplauze prelungi la opoziție). Noi, ar