Universul, ianuarie 1923 (Anul 41, nr. 1-2)
1923-01-01 / nr. 1
Perspective Intrăm în anul ce vine cu povara unui sistem de impozite nedrept şi complicat în aplicarea lui, cu perspectiva aceleiaşi condamnabile nepăsâri de până acum, din partea celor ce ne gospodăresc la comună şi doar cu platonica mângâiere a oracolului de la Industrie, care ne îndeamnă la răbdare, fiindcă , „belşug ca la noi nu se mai pomeneşte nicăeri". Constatare tristă, dar dreaptă. Ţara are nevoie să se refacă, zice d. ministru de fi- nanţe, de aceia trebue să băgăm adânc mâna în buzunarul contribuabilului. De acord, dar chestiunea este unde trebue să se oprească acest adânc, fiindcă şi el este relativ. Toată lumea înţelege că atunci când Statul are nevoie, toţi trebue să-i venim în aju- tor, dar în proporţia pe care o dictează cel mai elementar bun simţ şi care este şi cea mai echitabilă , fiecare după puterea pungii lui. Or, lumea vede cu durere cum de la această obligaţie sunt excluşi tocmai aceia cari ar fi trebuit să contribue mai simţitor, acei aşa zişi îmbogăţiţi din război, cari sfidează câştigul muncii pe cale cinstită. Şi mai intrăm în anul care care vine cu perspectiva acelei încăpăţânate nepăsări de care a dat până acum dovadă părinţii oraşului , cu o scumpete a traiului care merge accentuându-se, cu lipsa tot mai adânc simţită a celor de strictă nevoie existenţei şi cu halul de insalubritate şi a-siatică murdărie în care zace Capitala României Mari. Iată un trist rezumat de bilanţ de care nu ne consolează decât doar recomandabila reţetă a d-lui ministru de in- dustrie şi comerţ: „să nu fim pretenţioşi şi absurzi, fiindcă nicăeri ca la noi, traiul nu este mai suportabil“, deşi poate nicăeri ca în Ru- sia şi la noi, nu piere lumea de mizerie. Pentru ce scade leul la Paris O 19 iturle inadiRls'toîîă. — Adawia’ii!.— Guvernul e dator sS cerceteze lucrurile mai de aproape Ztarele au prmSt alaltăeri, din sursă guvernamentală, următoarea lămurire, in privința deprecierii leului: „Guvernul a fost informat că Ultimele scăderi ale cursului leului au fost provocate de faptul că germanii au aruncat un nou mare stoc de lei pe piaţă. „Ar fi vorba de leu, pe care Germania îi oferea României drept despăgubiri pentru emisiunea Băncei generale. „După cum se ştia, guvernul nostru a refuzat acea ofertă, cerând germanilor să achite in aur emisiunea ce au făcut-o in România. „Fără să dea un răspuns aprobativ la cererea guvernului român, germanii caută azi să se desfacă de leii româneşti ce-i au provocând astfel scăderea valutei noastre". Aparent, nimic nelogic şi imposbi. Dar, dacă guvernul a primit lămurirea aceasta, cu convinge,ea că aşa stau lucrurile, s’a înşelat. Şi se pare că aşa a primit-o, pentru că s’a grăbit s’o dea nublxităţîL * Lucrurile stau cu totul altminteri. Vre-o lună de zile ziarele au primit spre înserare anunţul unei bănci din Capitală, care oferea nu mai puţin de 4 la sută pe lună pentru depozie în mărci germane. Pe piaţă, s’au făcut enorme cumpărări de mărci. Curiozitatea să se intereseze de această afacere, n’a avut nimeni, până când i-am aflat noi cauza şi tendiţele, şi am dat alarma. Leii traşi asupra Berlinului, atunci când publicul a fost momit de invitaţia bănei cu pricină, sunt aruncaţi acum pe piaţa Parisului pentru cumpărare de valute forţe, lire sterline şi dolari Germanii pfompează valute forţe, cu lei noştri şi cu banii altor naivi, iar leul scade. Acesta-i adevărul în ce priveşte noul val de lei românesi, pe cari germenii îi vând pe nimic, spre a cumpăra valutele convenabile de care au nevoie. Guvernul are datoria sa controleze registrele băncilor — căci noi ii afirmăm un fapt parfect exact — şi doar fas® aşa, s’ar putea convinge, fără greş, că lămurirea dată de noi corespunde adevărului. Dreptul să-și mpăduie o atare indiscrete îl are; e în foc un interes superior de Stat. Ca dovadă că, în afară de cauzele economice și financiare, sunt manopere sistematice, nevonstite, care contribue la deprecierea valutei, sunt numeroasele constatări similare, făcute în vremea din urmă in străină- tate, — de pildă’ de curând în Franţa în ce pr veşte francul , francez, în Belgia, la Anvers — i şî constatările făcute la noi a«sm câtva t'mp. în ce privea aranjamentul unei bănci cu un comper aşezat la Paris, pentru ; speculă necinstită asupra len- talAşteptăm să vedem ce mă-suri va lua nuvelnul împotriva criminalilor, care coramonat interesele ţării şi facem apel la d. Brătanu, ministru de funaaţe, să meargă până la capăt pe catea Indicată de noi fiindcă nu- i mai aşa se va însănătoşi leul. Hârtia se setâmpeşte — O lovitură flata presei şi tiparului — De la 1 Ianuarie 1923, fabricele noastre de hârtie au anunţat că vor urca preţul hârtiei cu 25 la sută. Iată o nouă lovitură dată presei, ca şi tuturor publicaţiunilor. Guvernul a promis, în repetate rânduri, că el va lua mături serioase şi grabnice de aşa natură, inedt fabricele de hârtie să dispună, la timp, de combustibilul necesar şi pe un preferateftin, iar prin satisfacerea tuturor cererilor lor, legitime, să le pună în situaţie de a funcţiona regulat şi să satisfacă toate nevoile clientelei lor, fără o nouă urcare a preţului hârtiei. Promisiunile au rămas promisiuni. Guvernul, nu numai că nu a dat combustibil mai eftin fabricilor de hârtie, dar după ce aceste fabrici şi-au procurat cantităţile de combustibil necesar, pe preţul obicinuit, au rămas şi fără el, deoarece statul a intervenit şi l-a ridicat, sub motiv că de el are absolută nevoe căile ferate. Iată ce fel de gospodar e statul! El nu e în stare, cu toate multiplele mijloace de care dispune, să asigure cantitatea de combustibil necesară c. f. r. şi când din neglijenţa, sau neprevederea sa, circulaţia trenurilor e ameninţata, el nu se sileşte să lovească in industria hârtiei, ridicând combustibilul necesar fabricelor respective! Se înţelege de la sine că in modul acesta librela de hârtie nu vor s mnti fiona în mod normal, iar din pricina diverselor greutăţi, ele se văd obligate să recurgă mereu, la urcarea preţului hârtiei ! Toate aceste, neajunsuri au fatale repercursiuni asupra industriei tipografice, asupra presei, asupra tuturor cărţilor şi publicaţiunilor. Dacă guvernul e incapabil să înfrâneze speculaţiunile ilicite , nu se înfrânează aceste speculaţiuni cu vorbe umflate; — dacă ministerul industriei e un organism parazitar, nu e surprinzător ca viaţa economică să tindă spre haos. Traiul se scumpeşte din zi în zi. Lucrătorii de toate categoriile cer urcări mari de salarii, iar întreprinderile industriale suportă consecinţele acestei stări de lucruri îngrijitoare. Unde vom ajunge cu sistemul acesta? Am făcut sforţări mari până azi, cu toate greutăţile ce întâmpinăm, ca să menţinem preţul ziarului nostru, la 1 leu exemplarul. E foarte uşor să-l urcăm la 2 lei, dar care vor fi atunci consecinţele ? O parte din ziare nu vor putea suporta cheltuelile exorbitante, iar numărul cetitorilor de ziare şi de cărţi se va restrânge şi mai mult. Guvernul, prin absenţa unei politici chibzuite economice, prepară înmormântala tiparului şi domnia întunericului la orase, ca si la Galei mm. COMEMORAREA UNII PASTEUR W atei a Mununii Participarea Suveranilor şi a Principelui moştenitor Discursurile preşedintelui Academiei şi al I. S. Regelui.— Comunicarea d-lui profesor d-l Sabeş Vineri, „Academia română“ a ţinut şefl în I.S. solemnii pentru C memorarea marelui savant al omenîrei, Louis Pasteur, cu prilejul unui secol dela naşterea sa. Şedinţa s’a deschis la «orele 3 d. a. sub înalta preşedenţie a M. S. Regelui, având în dreapta pe M. S. Regina şi în stânga pe A. S. R. Principie moştenitor. M. S. Regina era în sa jitit de marea doamnă de onoare Irena Procopiu, iar M. S. Regele de d-nii comandor Kosensjov, colonelii Rădescu şi Condeoscîi, aghiotanţi regal. La şedinţă au mai asistat, pe lângă un foarte numeros public, d-nii I. C. Brătianuu, primministru, dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, 1. P. S. S. mitropolitul primat dr. Miron Cristea, P. S. S. mitropolitul Pimen al Moldovei, dr. JSistor ministrul Bucovinei, profesorii dr. Obreja, dr. Cantacuzino, dr Minovici, general Nicoleauti, Gr. Tr.-Iaşi, toţi membrii „Academiei române“ precujm, şi membrii corespondenţi. Discursul preşedintelui D. D. ONCITJ luând cuvântul Bpune :v * V :__________ Sire, Înaltă Doamnă. Academia Română îrn şedinţa solemnă de astăzi, comemorează centenarul unuia din cei mai mari oameni ai timpului. Milioane de oameni valoresc învăţatului Pasteur, viaţa lor şi-i aduc azi tributul lor de recunoştinţă adâncă. La sărbătorirea marelui geniu Academia română se asociază din toată inima Sire. Academia Română este fericită de a ţine această sârbătftrare sub înalta precedente a Maiestăţii Voastre, a Majestăţîi Sale Regina şi a A. S. R. Principelui moştenitor, Majestatea Voastră, inaugurând glorioasa domnie cu cele găti la această glode neperitoare şî faptele mari ae păcii. Prin solicitudinea Majestatii Voastre, s-a înfiinţat la Cluj „Institutul de istorie naţională“. De asemenea Maiestatea Voastră aţi hotărît o sumă ca premii pentru cea maî bună lucrare asupra lui Tudor Vladimirescu şi epocei sale. D. Onciul aduce apoi ,e îltumiri M. S. Reginei, ca mare protectoare a literilor, c’ât şî A. S. principelui Carol care pune toată râvna în buna reuşită a tuturor instituţiunilor culturale ce a creiat. Discursul M. A. Regelui (In picioare întreaga asistentă ascultă următorul discurs rostit de Suveran): „Scopul şedinţei sou frba de azi e de a cinsti pe Un mare om de ştiinţă. Este vorba de a cinsti un fiu al unei mare naţiuni, prietenă intimă a României, fiu care străluceşte pe cerul ştiinţei franceze, străluceşte şi pe cerul ştiinţei comune. El nu aparţine numai patriei lui, ci lumei întregi. Am venit cu mare plăcere în mijlocul domniilor voastre, ca împreună cu colegii Mei, să onorăm cum se cuvine memoria acestui mare om. Alţii i-au ridicat monumente de piatră sau de aramă, noi să-i ridicăm unul ininimle noastre eternă recunoştinţă, lui căruia milioane de oameni îi datoresc viaţa fiind scăpaţi din giarele morţii sigure Să-i aducem prinosul nostru de recunoştinţă din această instituţie, care este strâns legată de sufletul nostru. Dau cuvântul colegului Nostru, d-lui profesor Babeş, ca să ne preamărească pe ilustrat fatalii . Comunicarea d-lui profesor. Babeş VIAŢA ŞI OPERA LUI PASTEUR D. prof dr. BABEŞ spune: »NU este intenţia mea să dis- 3riU viaţa lui Pasteur, nici să exprim opera sa, scopul meu este mai înalt, vreau să fac să profite ţara mea. Găsesc util să caut a analiza împrejurările cari au contriubit pentru a face lin Pasteur anul din ce! mai de frunte binefăcători ai omenîrei. Pasteur îşi trage origina dln- Lr’o familie de ţărani, robi până la 1873, cari se ocupau cai morăritul şi tăbăcăria, oameni săraci şî au mulţi copii. Tatăl său a făcut parte din regimentul 3 de linie de elită, care s’a distins în Spania şi in Franţa, luând parte activă la epoca glorioasă a lui Napoleon I, căruia î-a rămas credîncios până la moarte. Aci d. profesor Babeş descrie cum a decurs dragostea şi căsătoria lui Ioseph Pasteur, tatăl lui Louis, până la naşterea acestuia din urmă, care se întmpla la anul 1822 luna Decembrie, la Dole. Louis Pasteur era Ug Copii dari, mic de talie, darambiţios, deşi în şcoala primară era sam slăbuţ — ba chiar mediocru. Intrând’ însă îîi colexela Arbois, deveni cu timpm lin bun elev. In timpul studiilor se îngrijea şi de educaţia surorilor sale. Starea sănătăţii lui nU era bună şi se plângea de dureri ie cap când citea prea mult. In aceste timpuri amicul său Chappins se prepara ca şi Pasteur pentru filosofic Acestui Chappins, tatăl lui Pasteur ii scria : „Spune lui Louîs să lusteze moderat“. Apoi scria fiului său : „Spune lui Chappins câ am tras în butelii vinul din 1834, pentru ca să-l bem în faparea şcoalei normale, de vacanţă. Este mai mult spirit la felului acestor 100 litri, de cât în toate cărţile de filosofie dinume“. Pasteur totuşi a devenit gs muncitor neobosit. Sunt încredinţat că orice om de ştiinţă ar trebui să se inspire lo calităţile superioare ale apîrîtului lui Pasteur, care au condus la şirul neîntrerupt al descoperirilor sale şî explică lecî secretul succeselor sale mi ■aculoase, prin care a meritat Ie a fi privit ca cel mai mare dinefăcător al omenîrei. Trebue ca viaţa lui Pasteur să devie o înaltă şcoală pentru toţl care aspiranse d»vota progresului ştiinţei şi al ime.urele O muncă neobosită, efortUrî suraumane, sacrificiul tuturor ntereselor, spirit de sacrificiu, renunţarea la ambiţia de a răuşi repede, o „răbdare infinită pentru controlul rezultatelor, riscând chiar pericolul a fi întrecut de alţiîn anunţarea descoperirilor, iată cum au fost preceptele de care Pasteur era condus în viaţă. Şi acum la o stat de anî după naşterea sa, opera sa străluceşte chiar mai vie decât în timpul vieţei sale. Această operă gigantică a calmat suferinţele oamenilor şi a asigurat fericirea cetăţenilor mai mult decât toate secolele trecute care au luptat pentru progresul civilizaţiei Din metodele sale făceau parte şi calităţile înimoî sale bune jî generoasă, dare îme mvt căuta 'utiîîtatea practică a descoperirilor sale, spre a repara resastrele economiei cari produc nizerii precum şi toate bolile şi moartea prin boli infecţioase. Să dăm aci un scurt rezumat al faptelor care au condus la marile descoperiri ale lui Pasteur. Descoperirea desimetriei tartratelor conduce la raportul ei cu refracţiunea lor, iar modifî- carea acestora prin acţiunea stupercilor asupra lor, la descoperirea modificării structurii lor moleculare prin acţiunea Urilor anumite ciuperci. Această modificare conduce pe Pasteur la noţiunea fermentaţiilor vii şi apoi la fermentațiunea vinului, barei,coţtuiui, laptelui, produsă de anumite sticrooraaisiae. Fermentaţiile patologice îl conduc la analogia care trebue presupusă între fermentaţia vicioasă şi bolile contagioasa şi deci la cercetarea microorganismelor, cari produc aceste boli. Astfel descoperă agenţii boalelor contagioase la om şi la animale ca pelerina, cărbunele cholera la găini, rugetul porcilor, septicemia porcină, septicemiile, forunculoza, febra pjîerperală, etc. Cultivă in mod pur aceşti agenţi şi răuşeşte să atenueze culturile carî devin aficinuri. Sî^ descoperă vaccinuL Abătându-se dela principiul său: de a nîi studia o boală fără a găsi mai întâi microbol şi condus de mila infinită pentru cei atinşi de turbare, descoperă cauza turbăreî, fără să fi văzut şi tratamentul ant trabuc. Descoperă apoi antisepsîa Rezultatul practic al acestei descoperiri este imens. /.Unic se salvează mii de femei, care altă dată deveneau victimele feţi reî puerperale, asemenea zilnic se salvează mîi de operaţi şi amputaţi cari înainte de descoperirea lui Pasteur şi Lister, antisepsîa şi asepsia plăgilor, erau condamnaţi la ft moarte sigură. Regiuni imense ala Franţei, expuse celei mai mari mizerii Aia cavțLR bo».D,';’^yV •mîlom de mătase, a boalelor animalelor, au~devenit înfloritoare prin descoperirea şi combaterea inamicului, graţie descoperirii luî Pasteur ; iar numărul celor, scăpaţi de turbare graţie metodei acestui savant, se numără cu miloanele. Cum să nu ne închinăm ftţţ cea mal profundă recunoştinţă şî admiraţie înaintea asortui mântuitor al omenirii. La noi în ţară, unde Franţa şi oamenii ei mari sunt, atât de iubiţi şi admiraţi, cred cât nici un francez, afară de~Napoleon I-iu nu este cunoscut şi a Imiry, aşa caTPasteur. România^ fiind~coadusǎ de o dinastie luminată şi entuziastă pentru tot ce este frumos şi mare“, păstrează un cult religios pentru Pasteur. După terminarea şedinţei M. S. Regina a plecat însoţită de marea doamnă de onoare, iar M. S. Regele şi A. S. Principele Carol, au făcut cerc, întreţinându-se câtva timp cu cei prezenţi Ştenlc Comemorarea în Basarabila , Chişinău, 29 Dec. Cu prilejul împlinirei a 100 ani dela naşterea lui Pasteur, societatea ştiinţifică medicală din oraşul nostru a ţinut să serbeze acest eveniment printr’o şedinţă festivă ce s’a ţinut în sala primăriei. La această sărbătoare, pe lângă membri societăţii medicale a mai asistat un numeros public compus în cea mai mare parte din intelectuali precum şi Dionîsie, episcopul Ismailuluî şi censului Franţei. Şedinţa a fost deschisă de d. dr. Septelici, care în câteva cuvinte arată meritele lui Pasteur în descoperirea microbilor şi binele făcut omenirer prin aceste preţioase descoperiri. D. medic veterinar Cernăuţeanu a vorbit despre influenţa doctrinei lui Pasteur asupra evoluţiei medicinei veterinare. Doctorul Toderaş ■ a vorbit despre Pasteur şi problema turbărei. Consulul Franţei, luând cd-vântul, mulţumeşte societăţei medicale pentru iniţiativa luată de a sărbători pe cel mai mare genid al Franţei, dovedind prin aceasta afinitatea franco română. Ridicarea censurei presei In Bulgaria Sofia, 30. — Faptul că s'a permis apariția ziarelor suspendate, e considerat de opinia publică ca o probă că lupta politică a încetat. Comunitatea de interese dintre România şi Franţa — D. I G. DUCA VORBEŞTE LA UNIUNEA MARILOR ASOCIAŢIUNI FRANCEZE PENTRU PROPĂŞIREA NAŢIONALA — Paris 30. — Uniunea marilor asociaţiuni franceze pentru propăşirea naţională s’a întrunit ori sub preşedinţia d-lui de Jon. venei, senator, şi a primit pe d-l Duca. La această solemntate, au luat parte d-nnii: Barrhou, Appell, rectorul universităţii şi mareşalul Franchet Desperey. Mai mulţi oratori au luat cuvântul, arătând caracterul interegariifranco-române şi lăudând activitatea d-lui Duca, care în timpul războiului a dat numeroase dovezi de devotamentul său faţă de puterile înţelegerii. D-l Duca a expus ideile şi excepţile sale asupra raporturilor dintre România şi Franţa, raporturi care trebue să se desvolta nu numai din punct de vedere al prieteniei, dar şi din punctul de vedere economic și politic. Ministrul a exprimat nădejdea că activitatea munca ce o depune va contribui la apropierea celor două popoare. (RaAor). Criza pontică in Serbia CROAŢII ISI SCHIMBA ATITUDINEA Praga, 29. 1 .Tribuna", comentând nouile alegeri iugoslave, se felicită de schimbarea intervenită în câmpul croat, fiind dat că participarea croaţilor la guvern însemnează pentru Cehoslovacia un câştig considerabil în raport cu situaţia din Iugoslavia. Ziarul speră că, in urma acestei schimbări, croaţii vor renunţa la îndreptarea spre internaţionalism care s-a încercat să se dea Balcanilor şi că vor înceta să cocheteze cu Grecia, adoptând, în schimb, o gravitaţie spre centrul Europei. De asemenea Iugoslavia va putea pe viitor fără nici o vătămare şi fără nici o duşmănie, care n’ar servi decât să facă jocul Italiei şi al Ungariei, să colaboreze la consolidarea Europei centrale care are un început plin de făgăduieli. Cum înțelegea Delcassé războiul Lafayette. 29. Comentând o publicație a ziarului ,,Berliner Tageblatt" asupra unei de- J claratiuni, in care ambasadorul Isvolsky ar fi expus aspirațiunile războinice imputate d-lui Delcassé, pe atunci ministru de externe francez, ziarul „Le Temps” notează mai întâi că documentul ar putea conţine numai părerea proprie a d-lui Delcassé care tindea numai la restituirea Alsaciei-Lorene, la abrogarea tratatului din Algerias şi la distrugerea nu a Germaniei, dar a militarismului german. Ziarul contrapune acestui articol al ziarului „Berliner Tageblatt”, pretenţiunile germane în 1914, care tindeau la supunerea Poloniei, la anexarea Curlandei, la punerea pe tronul Finlandei a unui rege german, la anexarea basimului francez Briey și dobândirea în Belgia a independentei Flamande. O enigmă cerească — Un meteor in formă de semiluna — Ziarul „Express de l’Ouest“ din Angers (Franca) publică următoarea Informaţie meteorologică : »Atenţia observatorilor meteorologi şi a celor de la aerostaţia militară, la Angers, a fost atrasă, în ziua de 21 Decembrie, către orele 7, de o lumină ce apăruse pe cer către sud-vest. Examinată cu luneta, se văzu că este o semilună strălucitoare, asemănătoare celei lunare, dar ce un diametru cu mult mai mic. Foarte intrigaţi observatorii urmăriră mersul acestui meteor până aproape de prânz când el fu acoperit de nouri. In acest moment era situat spre sud, 60 gr. vest de Angers cu o înălţime zenitală de aproape 18 După ce s’a emis Întrîi explicarea acestui fenomen tot felul de ipoteze, el fu dat uitărei, mai ales că timpul noros nu permită continuarea observaţiilor. Dar, Vineri 22 Decembrie, aceiaşi scotocitori ai cerului găsiră din nou, în aceaş oră, şi în aceiaş direcţie, fenomenul curios. La orele 8 dimineaţa, el apăru sub aceiaş fornă la sud, câteva grade vest. Deplasamentul unghiular era atunci aproximativ de cinci sutimi de grad spre vest, pe minut, la recele 9410. Croffîîca efedtă 30 Decembrie . Eri, la Lausanne, comisiunile şi subcomisiunile n-au ţinut şedinţe. Intr’o radiogramă se anunţă că... proectul de tratat e aproape gata. Cum o să fie gata proectul de tratat, când nici In chestia ştiitorilor, nici în chestiile capitulaţiunilor, patriarhatului, Mossulului etc., nu s a ajuns la un acord ? Problema Mossul interesează în primul rînd Anglia. Ruşii stătue pe lângă turci să fie intrasigenţi în chestia vilayetului Mossul, spre a creta dificultăţi Angliei şi a putea provoca neînţelegeri între aliaţi Se anunţă că triburile dela nordul vilayetului Mossul s’ar fi revoltat. Iar turcii concentrează forţe armate la t fjraniţa de nord a Mossulului. Probabil că Anglia va exclu- de chestia Mossul din proble-' mele puse în desbaterea con- ferinţei dela Lausanne, rămfi-! nând ca ea să fie reglementată mai târziu prin tratative directe cu Turcia. Delegaţii francezi fac sforţări pe lângă delegaţii turci, ca aceştia să nu forţeze ruptura conferinţei! Lordul Curzon va pica la Paris, spre a lua parte la o conferinţă cu Bonard Law şi Poincare, în chestia reparaţiilor şi va reveni la Lausanne. Marţi, 2 ianuarie, Mussolini va pleca şi el la Paris. Guvernul german continuă schimbul de vederi cu şefii partidelor şi reprezentanţii industriei şi comerţului, în chestia planului ce trebua să prezinte Germania aliaţilor, în chestia reparaţiilor. Harding, preşedintele republicei Statelor Unite, a adresat un mesaj Senatului, in care anunţă că lui îi aparţine dreptul să convoace o conferinţă internaţională economică, la Washington. Ziarele americane anunţă că Harding ar fi dispus să facă concesii în chestia datoriilor interaliate. Guvernul grec a dispus să ratifice convenţia sârbo-greacă relativă la fixarea unei zone libere la Salonic. In apele turceşti vor sosi cuirasatul englez ,Ivan Danke şi câteva distrugătoare. Fostul Sultan, Mehmed VI se va stabili la Meca. O manifestaţie franco-română a fost eri, la Paris. D. Duca a vorbit de necesitatea strângerea raporturilor franco-romine pe terenul cultural, economie și politic. Reforma financiară de Dr. UrSÎipoiînm. Unul din argumentele pe care susţinătorii ăiouei reforme financiare,— recunoaştem că sunt puţini, afară de cei ce n’au ce-şi face Capuluii,— ţi-l spun la fiecare moment ca un fel de apărare irefutabilă a proiectului, este că: „era mai rău în legea lui Titulescu“. Mărturisesc că acest lucru mă lasă indiferent , că legea d-lui Titulescu nu era bună, asta nu face nici o îndoială pentru nimeni, mai ales pentru d. ministru de finanţe. Probă că nici nu s’a putut aplica. Dar nu ne doare aceasta ; ne doare noua lege ce ne ameninţă. Dar este curios că, chiar d. raportor al proiectului de lege la Cameră, se complace într’o comparaţie continuă a legei d-lui Titulescu cu actualul proiect; ai impresia, cetind raportul său, făcut de altfel cu multă îngrijire, că neavând altă posibilitate de a apăra legea, a recurs la acest mijloc de a o face acceptabilă, prezentând-o parlamentului ca o perfecţionare a fostei legi. Este de reţinut una din criticele ce d-sa aduce legei d-lui Titulescu: „Urmând stabilirea unui regim cât mai per„fect din punct de vedere teoretic şi abstract, neţinând „seama de realităţile vieţeinoastre economice, primind „adesea ori dispoziţivuni aplicate în alte ţări cu altă civilizaţie şi alte obiceiuri, legea din 1921 introducea un „sistem care producea unele „nedreptăţi, stânjenea dezvoltarea normală a unei activi„tăţi necesare propăşirei generale şi Punea atât organe,,16 fiscului cât şi pe contribuabili în faţa unei tehnici „de-o complicaţiune deosebită“. Această critică se aplică aşa de bine proiectului d-luii Brătianu încât te miri că d. raportor, care este un om inteligent şi de talent, a putut lăsa să treacă această frază în raportul său. Oare d. Brătianu nu a adoptat acelaşi regim teoretic şi abstract când nu este nici o diferenţă între regimul cedular al d-lui Titulescu şi regimul impozitelor elementare ale d-lui Brătianu ? Oare d. Brătianu ţine seama de realitate în nevoile actuale ale vieţii noastre economice când prin legea d-sale, în momente când viaţa a devenit atât de grea,îngreunează şi mai mult existenţa prin impozite atât de neobicinuite pentru contribuabil, atât de mari şi care se suprapun unele altora ? Oare nu introduce în legea sa o nedreptate evidentă, când, uitând că în această ţară sunt azi 85 la sută mici proprietari agricoli,reduce în mod nejustificat impunerile acestora, lăsând toate greutăţile sarcinelor statului asupra celorlalţi 15 la sută din populaţia ţârii, când prin impozitele sale suprapuse loveşte de moarte industria năs- C&ndă, o*$4 7psg3 UI aş fel de piedici la crearea şi dezvoltarea instituţiunilor conmerciale şi industriale ? Oare aplicarea ei nu va fi tot atât de complicată şi grea şi agenţii fiscului vor fi ei mai pregătiţi pentru că legea vor aplica se va chema a Brătianul. î:n loc să v a chgg a d-lui Titulescu ? Nu, totul este la fel și t.. tica d-lui raportor se aplică perfect proiectului de lege pa care e chemat să 1 apere. Dar să dăm din exemplul spre a evidenţia cele afir- mate mai sus. Am zis că este nejxistificat, a exonera azi de impozit micii proprietari agricoli. In adevăr este ştiut de toată lu- mea că azi ţăranii sunt nu-i stăriţi, că o mare parte din numeraidul ţării a fost adunat de aceşti producători vin schimbul produselor lor. Căci dacă a fost o necesitate socială şi un motiv naţional să-i faci să participe şi la viaţa de stat, şi la pământul ţării, nu este mai puţin adevărat că ei au căpătat pământ pe um preţ inferior valorii lui, că acest pământ azi le produce foarte mult, că deci nu se poate zice că nu au şi ei de unde plăti contribuţii mai ales când şi munca lor şi a vitelor Ion le este plătită atât de scump. Dar afară de aceasta este absolut nedrept că o atât de covârşitoare parte a cetăţenilor acestei ţări să nu contribue în limita posibilităţilor lor la sarcinele statului. Dacă noua reformă financiară, după cum spune d. ministru în expunerea de motive, „trebue să înlesnească cât de extrând situaţiunea financiară a statului1, atunci pentru ce această exonerare de impozit a unor oameni care pot plăti, tocmai acum când statul are atâta nevoa să-şi echilibreze nouile sale cheltueli. Dar este dăunător educaţiunei cetăţeneşti ce trebue să ; jmini.1 . 1 din 1 Ianuarie 1923 ‘ CUPON :L pentru asigurarea cazului de ‘ • invaliditate permanmtă, pro-', ' venită din accidente de tren, și tramvaie, *vapoare şi automo-' ' bile cu suma de: :■ | Lei 30.090 (treizeci mii) ! Numele şi pronumele ! Ocupaţiunea şi adresa! N. B. - Acest cupon de stil, a fi trimis impreună susui de 5 lei, Soc. Română de asigurări STEAUA ROMANII Str. Carol No. 19, asigură cititorul expeditor contra intidităţii, până la 1 Decembi 1925, cu condiţia de a avea orice moment cele din urmă cupoane. '/vvvvvvvvvvvvt«vww