Universul, august 1927 (Anul 45, nr. 176-201)
1927-08-01 / nr. 176
V Preocupările culturale ale guvernului de azi Am pus în discuţium: publică problema culturală a ţării noastre, arătând necesitatea întrunirii exponenţilor ateneelor populare şi Caselor naţionale într’un congres al culturii populare, ce ar trebui să se ţină în toamna aceasta negreşit. Preocupările culturale ale guvernului de azi, manifestate demonstrativ în atâtea rânduri, preocupări despre care s-a mai exprimat opinii în coloanele acestui ziar, dovedesc că spiritul vremii pretinde imperativ o nouă desfăşurare de energii creatoare în folosul ţării, de astădată pe tărâm cultural. Guvernul vrea să spună neted prin aceasta, că poporul român este pregătit astăzi să primească binefacerile civilizaţiei pe calea unei culturi raţionale şi naţionale. încă de pe când era în opoziţie, şeful guvernului de azi, graţie acelei intuiţiuni superioare în care se încadrează personalitatea oamenilor mari, a înţeles marele adevăr social, că nu se poate cârtuui o ţară pe un fond de întuneric şi mizerie. De aceea, consecvenţi steagului de idei desfăşurau încă din opoziţie, exponenţii politici ai zilei, factorii cu răspundere ai ocârmuirii de azi, în dorinţa de a uni vorbal cât fapta, pregătesc programul de acţiune necesară, în vederea înviorării culturale a masselor. Aceste masae şi-au dovedit energia pe câmpul de luptă, iar, în zilele de pace, următoare războiului, şi-au manifestat voinţa de a trăi o viaţă mai ridicată. Faptul l-am constatat nu numai în anchetele noastre la marginea Capitalei, dar şi în ţara întreagă, unde ateneele populare se înmulţesc, străbătând până in cele l mai îndepărtate cătune. Sunt constatări îmbucurătoare, ce ne permit toată nădejdea că nu va trece vreme multă până când sa vedem şi noi, ca în ţările scandinave, pe ţărani cu ziarul lor la coarnele plugului, citindu-i cu plăcere în ceasurile de odihnă. Aci trebue să ajungem neapărat, dacă vrem ca munca desfăşurată pentru înălţarea ţării pe toate tărâmurile să nu fie numai cantitativă, sporită par că automatic de forţa brută şi inconştientă a indivizilor, ci să fie o muncă superioară şi sub raportul calitativ, o muncă prestată conştient, disciplinat şi cu voe bună. Iată de ce învederam mai sus că guvernarea actuala e serios preocupată astăzi de problema culturală a neamului. Nu rămâne acum de cât ca factorii culturali ai ţării să fie consultaţi, să se facă apel la cunoştinţele şi la conştiinţa lor. In congresul ce s’ar putea ţine la toamnă — dacă d. ministru al instrucţiunii ar lua iniţiativa, şi si putem siguri că o va lua — s’ar desbate problema în toata amploarea ?i complexul ei. Atunci se va vedea că, pe bună dreptate şi în spiritul vremii, s'a desfăşurat steagul culturii de către un serios partid de guvernământ. Atât aşteaptă pleiada Îndrumătorilor ca să s’aştearnă cu voioșie la drum. L. Iliescu [intai vni linii Belgrad fCeps.).— la campania electorală care devine din zi în zi tot mai intensă, a intervenit un eveniment important care a atras atât atenta guvernului Vukicevici cât şi cea a întregii opinii publice. Şeful partidului democrat, Liuba Davidovici, la întrunirea ce a avut loc la Belgrad s-a pronunţat cu violenţă împotriva prim-ministrului Vukicevici, învinuindu-l că ar face o presiune asupra aparatului administrativ în vederea sprijinului în timpul alegerilor. Davidovici a considerat atitudinea lui Vukicevici ca neleală şi a ameninţat cu desfacerea coaliţiei guvernamentale. Declaraţiile şefului Uniunii democratice au fost o mare surprindere pentru guvern, fiind bine înţeles, primite cu bucurie în rânduirile opoziţiei. Svetozar Pribicevici a fost unul dintre primii opoziţionişti cari şi-au manifestat simpatia pentru protestul lui Davidovici, faţă de îngrădirea libertăţii electorale. Grupul pasicist din partidul radical a văzut în declaraţiile lui Davidovici o confirmare a plângerilor sale împotriva politicii radicalilor guvernamentali. Critica lui Davidovici are două pricini : nemulţumirea Uniunii democratice că prim-ministrul nu a satisfăcut cerinţele radicalilor pe baza cărora s'a încheiat coaliţia guvernamentală şi împrejurarea că Vukicevici a încheiat un pact electoral cu populiştii sloveni fără asentimentul celuilalt partid guvernamental. Această acţiune a democraţilor din grupul Davidovici a născut bine înţeles o mare indignare în rândurile radicalilor guvernamentali. Pentru liniştirea acestor excitări din ambele tabere, prim-ministrul Vukicevici a căutat să pună chestiunea la punct şi a declarat că este absolut necesar, ca înţelegereadintre grupurile guvernamentale să fie păstrată, exprimându-şi în acelaş timp convingerea că miniştri democraţi şi în primul rând ministrul de externe Marinkovici vor respinge reproşurile nereale ale lui Davidovici. Acest lucru s’a şi întâmplat. Dr. Marinkovici s’a grăbit a manifesta că nu este de acord cu ceilalţi democraţi şi nici cu cele declarate de şeful Uniunii democratice. Aceasta înseamnă că actuala coaliţie s’a menţinut cu preţul adâncirii divergenţelor dintre fruntaşii democraţi Davidovici şi Marinkovici. Grupul lui Marinkovici are In prezent un motiv mai mult pentru a lupta împotriva politicii lui Davidovici căruia se reproşează că se foloseşte de metodele vechi ale lui Rădici. In cercurile informate se afirmă că hotărîrea ministrului Marinkovici de a se înlătura o criză guvernamentală, a fost luată în urma înţelegerii dintre miniştrii radicali şi colegii lor democraţi în sensul că Vukicevici va trimite prefecţilor instrucţiuni pentru a se respecta în modul cel mai strict libertatea electorală şi se vor lua dispoziţiuni ca mai multe posturi importante în administraţia statului să fie ocupate de democraţi. Este cert că nu se va mai ajunge la o criză guvernamentală, în special acum când dr. Marinkovici este solidar cu guvernul. Nu este însă nici o îndoială că atitudinea lui Marinkovici va produce o nouă nelinişte în Uniunea democratică unde ca şi în tabăra radicală se manifestă două directive politice adversare. Grupul lui Davidovici se află in prezent în tabăra democrată în aceeaşi poziţiune ca şi grupul pasicist în cea radicală, ambele aceste grupuri fiind împinse pe planul al doilea de activismul şi flexibilitatea lui Marinkovici şi Vukicevici consideraţi în unele cercuri ca doi aliaţi naturali. Pronosticurile electorale prevăd în urma aceste divergenţe ca grupul lui Vukicevici care şi-a asigurat sprijinul populiştilor sloveni împreună cu grupul lui Marinkovici vor zdruncina complet poziţiunea pasiciştilor şi democraţilor lui Davidovici. Poduri uriașe ’Cel mai mare pod de ciment armat, din lume, peste Sein* la St. Pierre de Vauvray iFno«. Are o lungime da 142 m i insifta**» nrn - - Bobért de Flers grav bolnav — Telegramă particulară — Paris, 29. — Starea sănătății d-lui Robert de Flers este îngrijorătoare. Marele scriitor şi prieten al românilor Suferă de flebită la piciorul stâng. Sunt temeri de complicații. Robert de Flers se află la Vittel. ------------| Q x ------------- Elogii memoriei regelui Ferdinand Paris, 29 (Rador). — La banchetul oferit de congresiştii presei latine la Madrid, in cinstea lui Maurice de Waleffe, s’au rostit numeroase discursuri. D. de Weleffe a făcut elogiul Regelui Ferdinand, a cărui personalitate perfect naţională, demonstrează forţa de asimilare a poporului român eminamente latin. In numele legaţiunii şi presei române, a răspuns d. Ioan, ataşatul de presă, care a mulţumit d-lui de Waleffe pentru vibrantul omagiu adus Regelui Ferdinand, care din propria sa voinţă a fost român, adică latin. D. de Weleffe mulțumind, a exprimat de asemeni bucuria că viitorul congres al presei latine se va ține în România. □ • □-------- — cale ferată subterană în Statele Unite Londra, 29 (Rador). — Consiliul municipal din New-York a acordat suma de 150 milioane de dolari pentru construirea unei căi ferate subterane și a unui nou ixtern de autobuze. Moara manutanţei din Sofia distrusă de incendiu Rusciuk, 29 Iulie Din Sofia se anunţă, că astă noapte, pe la ora 9, un puternic incendiu a isbucnit la moara manutanţă militare, situată în marginea oraşului. Focul, alimentat de un vânt puternic, a cuprins Întreg edificiul. La faţa locului au sosit pompierii şi pichetele de incendiu dela toate regimentele din garnizoană. Cu toate măsurile luate de autorităţi, nu s’a putut salva decât o parte din instalaţia morii, restul căzând prada flăcărilor. Pagubele sunt foarte mari. Autorităţile militare au deschis o anchetă, spre a stabili,în primul rând cauzele incendiului, cari nu se cunosc. -------------x • 1 ---------— . Maghiarii din România şi cei din Cehoslovacia Praga. 29. — Ziarele cehoslovace reproduc cu mare satisfacţie articolul apărut în ziarul maghiar „A Reggel" din Bratislava, care spune intre altele că în România minoritatea ungară a asigurat în parlamentul român guvernul de lealitatea ei. Ziarul întreabă, de ce maghiarii din Cehoslovacia nu fac la fel, ci susţin şi sprijinesc acţiunea lordului Rothermere. îndrăzneaţă încercarea unei bande de spărgători la Varşovia Varşovia. 29. O bandă internaţională de hop a încercat o spargere la institutul grafic de stat din Varşovia, unde se fabrică bancnotele. Ei au construit un şopron în apropierea clădirii institutului şi au scăpat un tunel de 4 metri lăţime,şi 25 m. lungime, care ducea subperetele clădire la casele de oţel. Poliţia a aflat abia în ultimul moment de aceasta, şi a putut s’o împiedice, arestând toată banda. Şeful bandei a fost împuşcat, îrttr'o luptă înverşunată cu poliţia. Faptul a provocat mare vâlvă în capitala poloneză. -—------- * □------— Vapor scofondat , pe lac# Michigan — 40 As iW|w — . New-York, H (Radar). — 17* vapor care transporta un grup da excursionisti pa lacul Michigan, a’a scufundat fiind surprins de furtuni. Patraaaetia &****,,&■.**'■ JorHtHa femei ii' c&ttt fam tmcaLThtă «ni dtmkmB foameri. petemrfMtt eadm% Ciptta* mdB mWiTr^Tf * - Cum e văzută In Frap la situaţia din România Paris, 29 (Rador). — „La Victoire"1 publică un articol semnat de dl Bienaimé, care constată că prezicerile pesimiste lansate în privinţa României de ziarele din extrema stângă şi de anumite gazete de şantaj nu se vor realiza. Ultimele evenimente luaseră proporţiuni ameninţătoare în închipuirea inamicilor României. Cu toate acestea, liniştea este absolut sigură în România. La şedinţa solemnă a parlamentului român, se aşteptau cu multă curiozitate cuvintele pe care le vor pronunţa reprezentanţii minorităţilor etnice şi religioase. Autorul citează declaraţiunile contelui Bethlen, arătând că ele sunt cu atât mai interesante cu cât au fost făcute de însuşi vă- j rul d-lui Bethlen, şeful guvernu- lui din Ungaria. Citează de ase- menea textual declaraţiunea făcută de grupul german şi în ce priveşte manifestarea evreilor, reproducând întreg textul discursului d-rului Fildermann, arată că expresiunea devotamentului lor faţă de Coroană a fost cât se poate de vie. Desigur, observă d. Bienaimé, relevând şi declaraţiunile făcute la Senat, aceasta nu înseamnă că nu vor mai fi lupte politice în România. Această ţară nu poate scăpa regulei comune a democraţiilor. Partidele politice vor continua să se înfrunte, mişcându-se insă pe terenul constituţional. D. Bienaimé încheie regretând că nu se poate spune acelaş lucru de partidele politice din Franța, dintre cari unele uzează de procedee revoluționare. O serată muzicală la Paris consacraţi României — Ea a fost dată de postul de radiotelegrafie — Paris, 29 (Rador). — Postul de radiotelegrafie din Paris a dat ieri, o nouă serată muzicală, consacrată în Întregime României. Serata a fost organizată de scriitorul Jean Valmy Baysse. Serata s-a început printrun mişcător omagiu adus memoriei Marelui Rege Ferdinand, prin care sa arătat ca este imposibil să se facă o manifestaţie pentru România, fără ca să se îndrepte toate gândurile către Acela care a fost copilatorul României Mari. Cel mai mare oma- giu ce se poate aduce Marelui dispărut, este reamintirea şi sărbătorirea vieţii ţăranilor din România, viaţă care a fost celebrată in poemele scriitorilor francezi. Regele Ferdinand, care şi-a meritat titlul glorios de Rege al ţăranilor, avea pentru ţărani un adevărat cult. In momentele tragice din anul 1917, Regele Ferdinand a ordonat facerea reformei agrare, drept recompensă pentru războinicii cari şi-au apărat ţara cu vitejie, dând astfel posibilitate ţăranilor să se bucure de pământurile pe cari le-au apărat cu preţul vieţii. S-au citit apoi, mai multe poeme nu franţuzeşte, de către d. Olimpioan, toate având drept subiect viaţa ţăranilor din România. Corul bisericii române din Paris, sub conducerea d-lui Chirescu, a executat cu foarte mare succes, imnul funebru executat la requemul ce s-a celebrat cu ocazia funerariilor Regelui Ferdinand, precum şi mai multe alte arii populare româneşti, ale căror explicaţii au fost date de d-ra Niculescu. D-ra Louise Barthe, de la Opera din Paris, a cântat mai multe arii naţionale române, scrise de d. Stan Golestan. Serata a fost terminată, prin executarea mai multor bucăţi muzicale, scrise de d. George Enescu, de către d. Georges Tzipine, de la concertele l‘Amoureug şi de pianistul Maurice Carnot. 0 anchetă senzaţională - Un armator schimbă şlepurile sechestrate de tribunalul de prize maritime. - Corn s’a făcut descoperirea. - Ce a stabilit ancheta inspectoratului porturilor - Galaţi, 29.—După război, vasele de Dunăre, care au făcut acte ostile prin serviciile efectuate In folosul puterilor ex-inamice, au fost supuse judecăţii tribunalului de prize maritime, pentru ca în cazul când s’ar adeveri vinovăţia lor, să fie reţinute de stat, iar în caz contrariu să fie restituite proprietarului. Printre aceste vase se aflau şi şlepurile rămase dela inamic sub numele de S. A. 34, care mai înainte se chema „Kutal“ şi şlepul S. A. B. 36, care mai înainte se chema „Elly", ambele sub pavilion elen. Aceste vase având o situaţiune incertă şi neştiindu-se, până la judecarea definitivă a procesului, dacă vor fi sau nu restituite proprietarului respectiv, s-a admis de ministerul comunicaţiilor să fie lăsate în folosinţa provizorie a proprietarului, d. Antippa, armator din portul Brăila. Lăsarea în folosinţă a acestor vase a fost făcută de direcţia N. F. R. prin intermediul direcţiei generale a porturilor. Intre timp, tribunalul de prize maritime a dat o hotărîre prin care șlepul „Elly" (S. A. B. 36) a fost declarat pradă de război şi urma să fie redat statului înapoierea vasului s’a făcut prin intermediul căpităniei portului Brăila, şi vasul a fost predat d-lui căpitan S. Niculescu din Navigaţia, fluvială română. După ce s’a făcut această predare şi şlepul a intrat în parcul de vase al N. F. R., s’a constatat că şlepul „Elly“ a fost schimbat cu şlepul „Kutali" (S. A. 34). S’a stabilit că şlepul „Elly“ de o lungime de 206 picioare, cu un pesos de 114 picioare, a fost construit în anul 1910 în șantierele „Denubia* dela Budapesta și că am o capacitate de 3000 K. iar şlepul „Kutali" a fost construit în anul 1867 în şantierele dela Linz, construcție de lemn, având o lungime de 152 picioare şi o capacitate de numai 1000 K. E. * ’ANCHETA D-LUI AMIRAL ZAHARIA — . . " ‘ ' woM&a g ministe?tuds oOTmicMC * jfME A iMEblu Ufmescu, inspector general al porturilor să întreprindă o anchetă. D-sa împreună cu d. comandor Mihuță Trandafir, a verificat operațiile de predare și de expertiză a vasului. Cum între aceste vase este o diferență de 2000 K. B. autorităţile noastre cer imediata înapoiere a vasului capturat. Pe de altă parte, s-a constatat că şlepul „Kutali“ a fost trecut în registrele consulatului elen din Brăila la 7 Noembrie 1914 cu o capacitate de 120 tone, având ca proprietar pe d. Vasile Nomos. După ce a suferit dese schimbări de proprietari, în ultimul timp a fost vândut d-lor P. Harkopulos şi J. Ghermani, iar aceştia la 26 Mai 1924, au cerut direcţiei marinei elene schimbarea numelui de „Kutali" în „Elly“. Actualmente şlepul „Elly" se află la Viena şi se spune că ar fi naufragiat. ------------- X □ T ------------- Ziar minoritar dat la judecată pentru lesemajestate Timişoara, 29 Iulie Comandantul diviziei I infanterie a dispus trimiterea in judecata consiliului de război a redactorului responsabil al ziarului iredentist Temesvári Hírlap pentru că a publicat o poezie insultătoare la adresa M. S. Regina Maria, în numărul din 27 Iulie. Poezia este însoţită de clişeul Reginei şi se datereşte am zisului poet Sipoe Irate, comunist, scăpat de curând din Închisorile« din Budapesta. Procesul se va judeca in afaa de 4 August. Manifestaţii interzise la Munich Munich, 29 (Rador). — Puie* tea petiţiei • Jbtwrie maaifaatatmoOe organizate pentru CU* d* Inai, in . W Saew Franța și uneltirile bolşevice BAKIAKA. A venit timpul și mai lac curat la mine în casă. Scrisoarea d-lui Leon Daudet către d. Barthou Paris, 29 (Rader). — „Action Franchise“ publică o scrisoaredeschisă adresată d-lui ministru de justiţie Barthou de d. Leon Daudet. Acesta aminteşte că în momentul arestării sale depusese o nouă plângere împotriva mărturiilor false, in legătură cu moartea fiului său. D. Leon Daudet afirmă, că «re fatal să se prezinte din nou la închisoare eub, condiţia ca plângerea sa să fie luată imediat In cercetare, iar instrucţia să fie reală şi liberă de orice obstacol. D. Daudet adaugă că instrucţia nu poate fi liberă decât dacă înalţii funcţionari ai Siguranţei generale amestecaţi în această afacere ar fi puşi în disponibilitate pe tot timpul cât vor dura cercetările. HLAF. — Nu-i așa, doctore^' că mi-ar faca bine Techirghiolul ? — Cu siguranță... Nămolul, marea, aerul, soarele... — Și liniștea ! — Mai ales. Iosulescu ii face cu ochiul. Doamna Iosulescu intervine. — Atunci o să-l las să plece singur, doctore. — Nu zic asta.... . —■ E și cheltuiala mai mică. — Poate c’aveţi dreptate. Icsulescu sare de gâtul nevestei. — Eşi o soţie ideala... Cum ne’nţelegem de bine!... Dac’ar fi căsniciile numai zece la sută aşa, faţa lumei ar fi alta. L-a petrecut la gară, s'au îmbrăţişat îndelung şi până când a ’nceput trenul să trenure, ea şoptea : — Pentru sănătatea, liniştea şi munca ta, sacrific dorinţa să fiu mereu lângă tine ! Şi el răspundea duios: — Eşti un înger... O să vezi recunoştinţa mea. Scrisorile de dragoste se întrec în accente pătrunzătoare şi nerăbdarea ei de a-l revedea este tot atât de mare cât trebue să fie şi a lui. Dar într’o zi, un cinematografist însărcinat să ia vederi şi scene de actualitate, din acelea care rulează ca aperitive estetice înainte de filmele senzaţionale cu amoruri şi crime, e’aşează Intr’un colţ discret şi, după ea fixează diferite grupuri şi mişcări ale celor încredinţaţi curei de nămol şi de soare la Tekirghiol, îndreptează obiectivul spre câteva bărci, cari trec lin pe lângă ţărm, purtând perechi pierdute în reverii idilice şi în discrete costume de bae. După o săptămână, ea el evadeze un moment din izolare, doamna Icsulescu se duce la un cinematograf de pe bulevard. Deși privește înainte, gândul îie la el. Ii e aproape indiferent ea rulează. .. Dar deodată dă us ţip», m ridică ia. '»tinde mâinii», p’are’ar vrea să sugrume a beregată vizibilă numai pe pânză. — Naa l~ In adevăr, primul număr din jurnalul săptămânal înfăţişa scene dala Movilă şi printre ele, o barcă în care capul chel al lui Icsulescu se răsfăţa pe bustul de marmoră caldă al unei tinere cu părul tutiv cu su-. ria ademwriter, eu ertu «WU Ac«». U aşteapt* «ă *a'mtoawi." •.. u- Gana A fi*, vm-xodm H ani dela asasinarea familiei imperiale ruse — Adevărul asupra crimei din Ecaterinenburg — O anchetă judiciară care face completă lumini In noaptea de 16 Iulie stil vechiu (29 Iulie stil nou), se împlinesc nouă ani de când, in cuprinsul orășelului Ecaterinenburg din posomorita Siberie, s’a consumat oribila şi zguduitoarea dramă în care au fost răpuşi, în condiţiuni de neuitat, ţarul Nicolae al Rusiei, soţia lui împărtăteasa Alexandra, cele patru fiice ale lor, şi singurul băiat, plăpândul şi, nefericitul ţarevici Alexis. Una din cele mai serioase lucrări apărute asupra crimei din casa Popof, lucrare care face, — cu metodă şi cu o remarcabilă disciplină juridică, — lumină în această chestiune, este ancheta judecătorului de instrucţie rus, Nicolae Sokoloff, fost pe lângă tribunalul din Omsk. Din această anchetă, care ne ajută să Înţelegem, limpede şi fără posibilitatea vreunui dubiu, in ce condiţiuni s’a săvârşit o neomenie fără pereche, extragem datele de mai jos, date consemnate in acte figurând în proceseverbale judiciare, încheiate cu toate garanţiile de respect pentru adevăr. Ancheta judecătorului Sokoloff face să cadă definitiv toate legendele, înfăţişând faptele,— finele din ele absolut necunoscute marelui public, — în toată cruzimea lor profund impresionantă. „deschideţi poarta sa IASA FOSTUL. TAR!“ Datele generale se cunosc. Familia imperială rusă fu ridicată, dinordinul lui Kornilof, la 21 Martie 1917, de la Ţarskoie şi dusă la Tobolsk. Ţarul Nicolae fu adus acolo, şi el, mai târziu. Suit în automobil şi urmând sa iasă din curtea palatului, ofiţerul de serviciu îi striga sentinelei : „Deschide poarta, să iasă totul Ţar !‘‘ împăratul şi ai săi, desigur, auziră aceste cuvinte, cari erau un avertisment şi o indicaţie precisă asupra nouei situaţiuni creeate de guvernul provizoriu, situaţie care, modificându-se mai târziu, avea să devie din ce în ce mai rea, înconjuraţi de icoane şi de cărţi de rugăciuni, nefericiţii prizonieri avură să îndure, din primul moment, un regim care ar fi demoralizat până şi pe un om de condiţiune foarte redusă, — întâi la Tobolsk, păziţi de un detaşament de lethoni, în csga Ipaniei. *3 CAPIVITATE PUNA DE UMILINŢE SI DE TORTURI MORALE Imppatul şi ai săi mâncau IA aceeaş masă cu servitorii, şi ci soldaţii din garda roşie, —'’cari-l păzeau, — neavând la masă nici cuţite nici furculiţe. Martori cari cunosc regimul ce se impusese familiei imperiale nu Se sfiesc sî crate textual, că „prizonierii erau supuşi la groaznice tortul morale“ şi citează între altele urămătorul fapt: ■■ t j. Avdeef, unul din păzitorii roşii şedea la masă totodeauna cu ţigara’n gură şi cu chipiul în capi. Cum mânca împreună cu familia imperială, într'o zi, stând in masă cu farfuria dinainte, întinse mâna printre împărat şi împărăteasă, să-şi ia o bucată de carne. Mişcându-se fără nici un fel de atenţiune, fără să bage militar în seamă pe cei de lângă el Avdeef, punându-şi bucata dfe carne pe farfurie, îl lovi pe imparat cu cotul în obraz... Nu e mai puţin caracteristic se cunoască deasemenea faptul că, de câte ori se duceau la toaletă cele patru mari ducese, — fete în 16 şi 22 ani, — soldaţii se luau după ele şi şedeau sprijiniţi de uşe, adresându-le glume grosolane. . . GARDA ROŞIE, CARE JEFUIEŞTE PE PRIZONIERI Rufăria, banii şi lucrurile marunte i se furau de aceiaşi păzitori, cari n’aveau pentru nimeni niciun fel de menajament. Captivitatea la. Ekaterinenburg în casa Ipatiei, departe de-a fi mai uşoară, fu plină de alte privaţiuni şi de suferinţe cari mişcă adânc pe orice le află, suferinţe atestate şi confirmate chiar de autorii lor, în depoziţiile origiale făcute în instrucţia judiciară urmată la puţină vreme după asasinat. Să trecem peste aceste sfâşietoare amănunte şi să ne oprim la oribilul fapt al uciderii, in Cuprinsul unei odăi, la ora 2 din noapte, a unei întregi familii atunci deşteptate din somn, familie compusă din tată, mamă, patru fete, un băiat bolnav și încă patru persoane, aduse în aceeaș încăpere. Cum s’a săvârşit nedemnul asasinat — Declaraţiile celor ce au văzut şi au auzit TM Unu din bolşevicii din gardă, Victor Ianovici Buividi, declara : , Ji» noajrtea de 16 spre 17,Iulie, nu dormeam, fiinacă-mi era rău. Căutam să rwroir aer rece, când auzii câteva naiva nu rele, vreo 15 la număr, apoi câteva pocnituri izolate, trei sau patru, cari păreau de revolver. Era după ora 3 noaptea. Salvele veneau din Cănă Ipatief. Intrai repede in odaia mea, de teamă să nu mă vadă sentinelele. Când fusei înnăuntru, tovarășul meu de odae mă" întrebă": „Ai auzit .Am auzit’, i-ant’răstătina."-- „Ai în-ZUlmr. - U» r. 9i tăctît&jjl Lă douăenei de minut» dnjiă aceea, auzii cum se deschideau S%i|S%i!SJSfÎS deacolo fără zgomot şi, după ce ocolea strada, lua o direcţiune pe care n-o ştiu“. Cei cari au azuit detunăturile de armă, în acelaş loc şi la aceeaş oră, sunt mulţi. Declaraţiile lor concordă într’un chip care nu mai lasă nicio umbră de îndoială, după cum sigur este că, puţin în urmă, un automobil încărcat şi acoperit cu pânză ieşea din curtea casei. Atunci se comisese acolo crima. Afară, de mărturiile indirecte cari o stabilesc, sunt însă şi mărturii directe, ale oamenilor cari au luat parte la crimă. Strekotin, un membru al gărzii roşii, declară ca Iacob Tâm Tski, care comandă garda, după ce a dat ostia ei ecoale din somn*.