Universul, martie 1928 (Anul 46, nr. 50-76)
1928-03-01 / nr. 50
Anni UV! Kr. Kft . Pagini In fari 3 lei In străinătate 6 lei 8 Foglal !oi 1 Martie 1928 LWQl CAZZAlliLLAI« TELEFON: Directiv 333/72 — 3S4/S4UNIVERSUL CELE DIN URMĂ STIRl DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE şl TELEFONICE Redacţia si Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, H Administraţia 333/71 Secretariatul de Redacţia 356,43 Redacţia" Cores?, cu provincia 301/98—335/31 Sunt numai câteva zile decând într’un articol adresat părinţilor, profesorilor şi elevilor, ne ocupam, indirect, de criza morală care bântuie sufletul populaţiei noastre şcolăreşti. Arătam, cu acel prilej, convingerea noastră că mijloacele coercitive, singure, n’au dat şi nu vor da niciodată rezultate fericite, când e vorba de sufletul profund impresionabil al copilului O elevă din Fălticeni, faţă de 16 ami, din clasa V-a a şcoalei profesionale, a înghiţit o mare doză de veronal, şi a murit. Nu ştim până la ce punct sunt întemeiate versiunile după care menţionata elevă ar fi fost obiectul persecuţiunii sau numai al ameninţărilor, din partea profesorilor. Nu voim să săvârşim greşala şi nici nedreptatea, de a pune temei pe simple versiuni cari pot fi foarte bine pure invenţiuni. Dar, nu ne putem reţine de a atrage Încă odată atenţiunea asupra delicateţii extreme a acestui element care se numeşte legătura dintre părinţi şi profesori deoparte şi copii, de altă parte. Subiectul este de o rară gingăşie, şi nu poate fi abordat decât cu o deosebită atenţiune şi cu maximum de sforţare pentru înţelegerea sufletului copilului. Nu ştim precis dacă pedagogia a precizat, sau nu, că depinde numai de metoda întrebuinţată, într'um anumit moment, spre a face din copil un element de nădejde sau un viitor scelerat De la o situaţie până la alta, — la o anumită vreme din viaţa copilului, — este numai un pas. Şi această vreme trebuie negreşit avută în vedere de cei ce au în sarcina lor grija de a da societăţii un element util în plus. Dacă lucrul nu s-a formulat, fie-ne îngăduit nouă să-l afirmăm aci şi să-l subliniem, spre a nu se uita de cei în drept. Trebuie adăugată, la aceasta, constatarea că uneori, în excesiva sa impresionablitate, copilul alege drumul nenorocit al suprimării sale, determinat tot de acel „anumit moment“, care a scăpat neînţeles de cei dimprejurul său. Lista sinuciderilor şi a încercărilor de sinucideri în lumea şcolărească, prezintă cifre direct alarmante, cari cresc din an în an. Nu sunt oare de găsit, — Intre piccinile acestei calamităţi — superficialitatea comunităţii dintre profesor şi elev şi lipsa de înţelegătoare atenţiune din partea părinţilor? Noi, doar punem întrebarea,— fără să dăm răspunsul, deși știm bine care este acest răspuns... ucidă dela simeiard a fost o comedie Mitralierele n’au fost distruse ’ Viena. — Ziarul „Ar*beiterwille“ din Graz, arată că materialul care s'a vândut la St. Gotthard, prin licitație, a fost incomplet. Se presupune că anumite mese importante de mitraliere au fost dosite.• Corespondentul ziarului „Tan“, care a asistat la licitație, constată că totul a fost o simplă comedie. Materialul vândut la St. Gotthard constituea numai o mică parte a conţinutului celor 5 vagoane cu material de război. Corespondentul a aflat de la funcţionarii căilor ferate maghiare, că cele cinci vagoane au fost transportate mai întâi la Ratot, în interiorul Ungariei, unde conţinutul a fost examinat de ofiţerii maghiari. Conţinutul a fost de mai multe ori descărcat şi reîncărcat. La St. Gotthard s-a trimis apoi numai materialul neutilizabil. intre profesori şi eieii Bujor a ridicat armele împotriva ţării! Manifestat din Petrograd adresat soldaţilor români din Moldova. Luptele de la Bender Ocnaşul Em. Socor, a negat că tovarăşul său, criminalul trădător de patrie, M. G. Bujor, ar fi ridicat armele împotriva ţarii. Ticălosul acesta, care cu unealta sovietelor ruseşti, ne-a somat prin pamfletele sale, săi, publicăm ceva în această pri- vinţă, DAR CU SEMNĂTURĂ LUI BUJOR !... „Nu există nici un manifest, nici un act, nici un articol, ■ semnat de Bujor, a afirmat condamnatul la 5 ani muncă silnică şi degradatul Socol — prin care „Universul“ să facă dovada că acesta ar fi ridicat armele împotriva ţării !“ Iată dovada că M. Gh. Bujor şi tovarăşul său, C. Rakovski, a cerut soldaţilor noştri, in ziua când guvernul sovietic rus a rupt relaţiile diplomatice cu România, să ridice armele împotriva ţării. Cei doi criminali scriau „INTOARCEŢI-VA BAIONETELE CONTRA ŞEFILOR ŞI SUBJUCATORILOR VOŞTRI ŞI UNIŢI-VA CU SOLDAŢII REVOLUŢIONARI RUŞI!“ Imprudenţa se pedepseşte totdeauna. Deocamdată servim următorul document: E manifestul lansat din Petrograd de bulgarul C. Rakovski şi tovarăşul său M. Gh. Bujor, IN ZIUA DE 16 IANUARIE 1918, ŞI ADRESAT POPORULUI ROMAN, sub TITLUL: „MUNCITORI, TARANI ŞI SOLDAŢI“ ŞI PRIN CARE SE FACEA APEL SOLDAŢILOR NOŞTRI SA RIDICE ARMELE ÎMPOTRIVA ŢARII! Iată partea finală a acestui document, reprodus în facsimile . BATALIONUL REVOLUŢIONAR „ROMANIA A LUPTAT LA BENDER ÎMPOTRIVA ARMATEI ROMANE Din ordinul lui Muraviev şi al lui Bujor, batalionul revoluţionar român din Odessa, a fost trimis pe Nistru, ca să lupte împotriva armatei române, care ocupase Basarabia. Acest batalion, a luptat, alături de maroşie, la Bender (Tighina), in ianuarie 1918 şi, bineînţeles, că , el a fost repede dat peste cap de trupele noastre. Dezertorii din acest batalion cum au auzit primele împuşcături au părăsit teatrul luptei, fugind în direcţia Odessei. Ca să încurajeze celelalte elemente militare revoluţionare, M. G- Bujor, care se afla în Odessa, a publicat în ziarul său „Lupta" (Nr. 61 din 28 Ian. 1918), un articol sub titlul : ..Botezul de sânge“, din care reproducem următoarele: „ „Botezul de sânge al armatei I revoluţionare române a fost făcut ! La porţile bătrânei cetăţi a Bonderului, primele eşaloane ale acestei armate au luptat la apărarea podului de pe Nistru şi împreună cu marinarii ruşi şi garda roşie au recucerit oraşul? !)Evenimentele din Basarabia au importanţă istorică, căci pentru prima oară oligarhia română şi Instrumentele sale oarbe, care sunt conduse sub imperiul teroriei, au întâlnit forţa armată a muncitorimei române. Revoluţia română şi-a scris prima pagină pe pământul revoluţiei ruse. ASUPRA REGELUI UCIGAŞ ŞI A CRIMINALULUI SAU PRIM-MINISTRU SA CADA •VINA SÂNGELUI FRĂŢESC VARSAT, CARE CERE RĂZBUNARE“. Iată ce scria criminalul trădător de patrie, M. Gh. Bujor, a doua zi după lupta de la Bender, unde batalionul revoluţionar comandat de dânsul, a fost încadrat în trupele lui Muraviev, şeful suprem al armatei ruse de pe frontul român. Ce pedeapsă merită ticălosul Em. Socor, care în pamfletele sale „Adevărul’ şi „Dimineaţa’’ îndrăzneşte să facă apologia criminalului, care a ridicat armele împotriva României şi a ordonat să fie împuşcaţi ofiţerii şi soldaţii noştri la Bender (Tighina), cari apărau pământul strămoşesc românesc al Basarabiei Şi crede acest mizerabil, fără patrie şi fără onoare, că poporul românesc va tolera multă vreme activitatea sa îndreptată împotriva intereselor supreme ale ţării ?... R. SEIŞANU Soldaţi Romîni Guvernul revoluţionar rus a rupt relaţiile diplomatice cu Romania nu pentru ca sa lupte contra voastră. Viata voastra e tot asa de scumpa ca si viata soldaţilor ruşi. Dorinţa lui— ca si a voastra—e sa va libereze din jugul şefilor vostri neomenosi si criminali. Trimitandu va nepregătiţi sa pieriţi de gloanţele nemtesti sau bulgăreşti, lasandu-va fara hrana, fara lemne, fara îmbrăcăminte sa muriţi in tranşee, pe drumuri,si pe străzile chiar a capitalei last, a esti sef! va înjurau, va bateau si va impuzeau in numele disciplinei. Voi nu veti tolera ca sângele astru sa se verse pentru menţinerea puterei muşierilor romani. Intoarceti-va baionetele contra şefilor si subjugatorilor vostrii si uniti-va cu soldaţii revoluţionari ruşi pentru cauza comuna a eliberarei Tovarăşi Ruşi! Poporul roman a salutat Revoluţia'' voastra din februarie, pentru ca ea a născut speranţele unei paci apropiate si încrederea in victoria democraţiei. Cu mai mare bucurie saluta el Revoluţia din octombrie si In masurile voastre contra guvernului roman, masuri care deschid socialmocratilor romani perspective largi si bucuroase de lupta revoluţionara in comun Trifasc* revoluția socialist* internaţionale. C. Racotnkci Delegatul Comitetului executiv al Socialdemoratiei romane M. Giu Bujor Membru al comitetului socialdemocrat revolutionr Petrograd 16 Ianuarie 1918- In jurul regimului general al cultelor — Manifeste şi manifestaţii — înainte de a fi cunoscut în amănunt, proectul de lege pentru regimul general al cultelor, episcopii uniţi, întruniţi sub preşedinţia I. P. J. mitropolitului lor, a dat o circulară la 15 Februarie, prezentând proiectul de lege al cultelor cu o primejdie, înalţii prelaţi uniţi au orânduit să se facă procesiuni, In semn de protestare. Acea circulară a fost trimisă clerului din întreaga mitropolie, cu un program detailat, cuprinzând dispoziţiuni asupra modului cum trebue să se facă demonstraţiunile publice. Iar la Gherla, chiar înainte de a se fi dat circulara, s-a ţinut, la 14 Februarie, o adunare la care au participat toţi preoţii episcopiei,, constituindu-se un aşa zis comitet central pentru combaterea proiectului regimului general al cultelor, în frunte cu canonicul Victor Bujor, preşedinte, iar Titus Mălai, secretar. Comitetul a lansat un apel prin care îndeamnă pe credincioşii uniţi la o acţiune de protestare. Au propus să se trimită telegrame înaltei Regenţe, primului-ministru, deputaţilor judeţului, dându-ie şi■ textele telegramelor, — să facă adunări publice, procesiuni cu icoane şi prapori. Rezultatul unei asemenea acţiuni a fost o agitaţie dârză în toată eparhia. Sute de telegrame din toate părţile au fost trimise la Bucureşti, în timp ce episcopii bisericii unite prezentau ministerului cultelor şi primului-ministru un memoriu cu revendicările lor, înainte chiar ca acest memoriu să fie discutat de d-nii AL Lapedatu şi Viniiă Brătianu, preşedintele consiliului, şi începuse agitaţia. Dar au surprins unele afirmaţii şi îndemnuri din manifestele răspândite în cuprinsul Ardealului într'un manifest se spune : „,in zece ani multe năcazuri au trecut asupra noastră. Pe urma cermuitorilor de până acum, ce ne-au condus ţara, am ajuns la sărăcie. Suntem cuprinşi de o mulţime de neajunsuri şi nevoi. Nu ne-a lămâi decât cenuşa la vatră şi ochi ca să plângem. Şi le-am răbdat toate în nădejdea unei schimbări, care trebue să vie. Nu lipsesc nici injuriile la adresa bisericii ortodoxe.Acum cu mult vicleşug vreau grecii, zişi ortodoxi, ca pe calea unei noui legi să poată ajunge să intre în bisericile noastre, şi să stăpânească averile bisericilor noastre“. „ Am făcut aceste citaţii, nu spre a arăta că s-ar fi căutat şi un caracter politic, acestor manifestaţii, ci spre a stărui să arătăm şi autorilor manifestelor, că atari manifestări învrăjbesc două biserici ale românilor. Şi doar chiriarhii, cei dintâi, ştiu că e nevoe de linişte. Şi în primul rând Biserica e chemată să propovăduiască buna înţelegere şi nu vrajba. C. Soldat Citiți la Ultima Oră. : CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI lI CRIMA DIN ŞOSEAUA BONAPARTE. i Uragan şi inundaţii la Rio de Janeiro Rio de Janeiro, 27. (Telegr. particulară). Uraganul şi inundaţiile au distrus 200 case. 80 morţi şi 20 grav răniţi au fost scoşi până acum de sub dărâmături. Apa a atins o înălţime de 1 m. Circulaţia e complet întreruptă. ------------------------------- incendiu la un cinemaiogral TREIZECI DE MORŢI ŞI RĂNIŢI Roma, 28 (Rador). — Un incendiu s’a declarat aseară la un cinematograf din Moriago, în timpul reprezentaţiei. Sunt treizeci morţi şi răniţi. ------------------------------- Sesiunea comitetului financiar al Ligii fianauilor Geneva, 27 (Rador). — Azi dimineaţă a început sesiunea comitetului financiar al Ligii Naţiunilor. Cererea Portugaliei de a i se acorda un împrumut internaţional, sub auspiciile Ligii Naţiunilor, va fi examinată Joi sau Vineri, după ce îşi va fi depus raportul comisiunea specială care a examinat la faţa locului starea finanţelor acestei ţări. Se crede că rezultatul anchetei este favorabil cererei Portugaliei. Mele martine MKI Meli InesM Belgrad, 27 (Rador). — Ştiri, , transmisa din Ohrida, ziarelor din Belgrad, anunţă că mai multe persoane, care au izbutit in ultimul timp sa treacă frontiera albaneză, au sosit la Stinga şi au făcut autorităţilor declaraţiuni Interesanta asupra pregătirilor, urmărite de comitetul central pro-macedonean Refugiaţii afirmă că organizaţiunea pro-macedoneană pregăteşte, pe teritoriul albanez, Incursiuni contra Iugoslaviei Aceste declaraţiuni sunt confirmate prin Inforaţiuni provenite din altă sursă, care arată că mai multa bande de combagii sunt concentrate in târgul albanez Berat, in apropiere de frontieră. Combagiii s’au îmbarcat din Varna şi au sosit la Albania, trecând prin Italia. Ţinând seamă de aceste informaţiuni, colonelul comandant al jandarmeriei din Skopjje, a plecat pe Unta de frontieră, spre a lua măsuri de apărare contra oricărei Încercări de incursiuni. Marea Trisci'Shrann Dela stanga la dreapta: lord d’Abernon, d. Stresemann și d. Titulescu 1 Geneva, 27 (Rador). — Înainte de închiderea discuțiunii asupra celor trei prime concluziuni ale memorandum-ului d-lui Politis, asupra securității, reprezentantul României, d. Antóniádé, a ținut să precizeze atitudinea delegafiunii române. SIGURANTA EFECTIVA D. Antóniádé a început prin a aduce un omagiu studiului d-lui Politis, declarându-se convins că acest memorandum va ramâme in anale, ca un model de claritate şi venetratiune, de analiză şi în acelaş timp de construcfiune juri- æ dică şi politică. In ceea ce priveşte aceste trei prime concluziuni ale memoratidum-ului, delegațiunea română vine să afirme necesitatea de a nu pierde din vedere un singur moment, că această chestiune a organizării securității nu este o problemă abstractă, o chestiune academică de drept internațional, că nu este vorba de o securitate vagă teoretică, ci de o I securitate reală, care să permită limitarea armamentelor Și chiar dezarmarea generală. IMPORTANȚA PACTULUI REGIONAL Dacă n'ar fi vorba decât de o securitate abstractă, dispozifiu- I nile pactului ar ajunge poate sub egida lor, cu pactele bilaterale, de asistenţă, şi cu armamentul ce fiecare posedă, multe naţiuni ar avea un sentiment tolerabil al securităţilor. Ni se propune, ca mijloc de a organiza această s sicuritate reală şi tangibilă, în vederea unei dezarmări progresive prin incheerea de acorduri particulare sau colective, pe baza principiilor excluziunii recursului la forță, organizarea procedurii pacifice pentru regularea diferendelor și a sistemului de asistentă mutuală. Toate aceste trei concluziuni împreună, sau două din ele, sau numai una din ele, și cele trei tipuri de acorduri prezentate de d. Politis, fiecare cu diviziunea sa in acorduri bilaterale și multilaterale. Ni se mai spune, că pactul regional cel mai larg, cu toate cele trei puncte, este acela care reprezintă tipul de acord de securiate cel mai complect și cel mai în armonie de sistemul pactului Ligi PRIN PACTELE REGIONALE, IA UNIVERSALITATE Mi se pare, a continuat d. Antoniade că acesta este sentimentul general, dacă nu unanim al comitetului. Pare insă, că nu la toată lumea place termenul regional. Dar, dacă am vorbit de acorduri multiaterale, sau colective, această schimbare de vocabular nu corespunde faptului că există în lume regiuni cu trecutul lor, şi cu cerinţele şi interesele lor determinate, cu punctele lor nevralgice. Se mai spune că acest regionalism ar merge contra ideii universalismului, care este la baza Societăţii Naţiunilor, dar ideia păcii nu este ea oare mai fundamentală încă decât principiul universalităţii ? Dacă pactele regionale sunt de natură a asigura pacea generală, nu trebuie ele să treacă înaintea universalităţii? Se pot uşor linişti aprehensiunile acelora care ţin la universalitate, demonstrându-le c& aceste pacte sunt susceptibile de a fi coordonate, că prin mijlocul lor se va reveni la universalitate. Geneva, 28 (Rador). — In şedinţa de ori a comitetului de sirurenţi şi arbitraj, delegatul României. & alzasim Antonia-PACTUL FUNDAMENTAL AL LIGII E INSUFICIENT Reprezentantul României a vorbit în favoarea pactelor regionale, ca un mijloc propriu să garanteze un minimum de siguranţă. D. ministru Antóniade a respins diferitele critici aduse în cursul desbaterilor sistemului de pacte regionale. „S-a spus că pactele regionale ar fi un mijloc pentru asigurarea păcii, dar că nu este singurul. Aş dori foarte mult să cunosc celelalte mijloace. Există pactul fundamental al Ligii Naţiunilor, cu garanţiile sale imprecise în principiu şi îndoelnice în aplicarea lor. Mai sunt tratatele de asistenţă mutuală şi protocolul din Geneva, dar aceste două din urmă n'au putut căpăta formă definitivă. Ni se spune astăzi că orice măsură de siguranță ar fi ineficace, fără restabilirea încrederii, că această încredere e tot atât de esenţială ca orice pact formal, că trebue să lucrăm spre a spori această încredere. GARANŢII PALPABILE „Nu eu, — declară d. Antóniade, — vom contesta valorica factorilor psihologici şi morali în viaţa popoarelor şi în relaţiunile dintre ele. Lucrăm în scopul sporirii rendementului acestui factor moral de mare importanţă, dar să nu uităm, că pentru moment, e vorba de ceva foarte concret şi dorim să vedem realizat cât mai curând acest lucru. Este vorba anume să se renunţe la o parte din înarmarea fiecărui stat şi să se pregătească astfel dezarmarea completă. Se poate oare renunţa la garanţii palpabile, pentru a se obţine drept compensaţiune numai perspectiva unor timpuri fericite, când pretutindeni va domina neîncrederea ? ÎNAINTEA DESARMARII „In lipsa unor alte panacee, să urmărim realizarea pactelor regionale complete, care să prevadă neagresiunea, regularea pacifică a litigiilor şi asistenţa mutuală. Trebuie să vă mărturisesc, că nu preconizez aceasta la un maximum, ci ca un minimum acceptabil de siguranţă, înainte de a se proceda la dezarmare. Delegaţiunea română manifestă deci preferinţa sa pentru acest pact complet şi ar dori ca el să fie recomandat de acest comitet. Nu e vorba să se impună ceva în acest domeniu Statelor suverane , dar se poate face recomandaţiuni şi din acceptarea sau refuzul lor avem să tragem consecinţele. STATELE CARI AR REFUZA Susţinând această teză, delegaţiunea română nu se opune la elaborarea unor alte tipuri de acorduri, aşa cum au fost propuse de d. Politis. Delegafiunea română înţelege prea bine utilitatea lor, rezultând în primul rând din adaptarea posibilă a acestor tipuri la toate cerinţele şi la toate situafiunile. Dar cu cât tipul acceptat va fi mai larg şi garanţiile obţinute mai numeroase, cu atât mai mare va fi măsura dezarmării. Fiecare stat va fi fixat atunci asupra intenţiunilor vecinilor săi şi asupra garantării propriei sale siguranţe. Refuzul unor state de a accepta vreunul din tipurile propuse, va însemna implicit că nu se poate face nici o dezarmare“. • Primul discurs al d-lui ministru Antóniade a făcut o excelentă impresiune. D. Paul Boucour despre Miele regionale GERMANIA AR FI CONTRA LOR Geneva, 27 (Rador). — D. Paul Boncour, şeful delegaţiei franceze, la conferinţa pregătitoare a dezarmării, a acrodat un interview ziarului „Le Matin“, prin care declară, că tratatele regionale constituie limita minimă, la care trebuie să se ajungă, dacă Statele europene doresc să se facă progrese pe calea dezarmării. In nici un caz nu se poate rămâne în situaţia echivocă, ca Locarno să fie acceptat ca un început, care apoi să fie părăsit. „Le Matin“, comentând aceste declaraţiuni, reaminteşte că adunarea Ligii Naţiunilor s’a pronunţat până acum, în trei rânduri, în favoarea tratatelor regionale şi în ultimele două ocaziuni, delegatul Reichului a votat şi el în acest sens. Este deci inexplicabil că delegatul german la sesiunea comitetului de siguranţă şi arbitraj pare a voi să paralizeze lucrările în această direcţiune. Arbitrajul şi siguranţa Delegaţia română s’a rostit Pentru pactele regionale—Cuvântarea d-lui ministru António de D. CONS. ANTÓNIADE ministrul țării pe lângă Liga Națiunilor D .PAUL BONCOUR A 1 fier ca în toiul ernii - Furtună violentă pe Dunăre şi Marea Neagră — Galaţi, 27 La Galaţi gerul a devenit mai puternic. Dunărea de pe partea malului drept a îngheţat. La punctul „Pisica“, unde apa foarte mica, s’au format sipuri de ghiaţă. * Galaţi, 27 Febr. O radiogramă sosită astaseară agenţiilor de vapoare din portul Galaţi anunţa, ca o puternică furtună s-a deslănţuit pe Marea Neagră, cât şi în Bosfor. Vapoarele prinse de furtună au fost nevoite sa se refugieze în porturile cele mai apropiate, spre a nu suferi accidente grave. Vaporul „Unghenia”, sub pavilion italian, încerca de trei zile să părăsească Bosforul spre a veni în Dunăre, dar din cauza furtunei a fost nevoit să se întoarcă la Constantinopol. Vaporul este așteptat de societatea „Landespoce“ spre a încărca cereale. Jertfele aviaţiei New-York, 27 (Radar). — Inginerul Brooks, şeful secţiunei de aeroplane la uzinele Ford, s‘a prăbuşit, în Ocean, cu un aeroplan, construit de el însuşi şi s‘a înecat. Cu o zi înainte, Brooks câştigase, cu acelaş avion, recordul mondial de viteză pentru avioanele de tip mic. Berlin, 27 (Rador). — Un aeroplan al companiei „Lufthansa“, destinat transportului de calatori, s‘a prăbuşit, ori, la Augsburg, dela înălţimea de treizeci metri, în cursul unui zbor de probă. Pilotul a fost omorât, aparatul s‘a sfărâmat.... Paris, 27 (Rador). — In cursul unor exerciţii de acrobaţie aeriană, un avion militar s-a prăbuşit pe aerodromul din Orly, de la 50 metri înălţime. Pilotul a murit pe foc, însoţitorul a fost grav rănit. T . Noul ministru al flnjiei la Berlin Berlin. 28 (Rador). — Guvernul englez a cerut guvernului Reichului agrementul pentru a numi ca ministru la Berlin pe sir Rumdold, fost ministru britanic la Madrid. ---------------------------