Universul - Provincie, mai 1945 (Anul 62, nr. 99-119)
1945-05-03 / nr. 99
Anul 64 al 62-lea PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVIRSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: L1D.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 O ÎNCERCARE A DEMENŢEI HITLERISTE O ştire care nu mai are nimic senzaţional, dar care dovedeşte până şi în acest ceas din urmă al agoniei hitleriste, lipsa oricarui simţ al realităţii şi inconştienţa conducătorilor nazişti, a sosit ori , agenţia „Reuter“ a aflat din, cercuri cu autoritate de la San Francisco că Hitlmer a făcuto ofertă de capitulare necondiţionată numai Angliei şi statelor Unite“. Răspunsul a fost prompt şi cel cese cuvenea şi pe care numai demenţa lui Hitler nu l-a putut prevedea : o categorică respingere şi refuzul de a sta de vorbă. Guvernul Statelor Unite şi guvernul Angliei, relevând ştirea agenţiei „Reuter“, au făcut cunoscut în termeni categorici că „numai o capitulare necondiţionată faţă de cele trei puteri mai mari va fi luată în considerare“ şi că „cel mai deplin acord domneşte între marile trei puteri“. De vreme îndelungată Hitler şi ai lui îşi închipuiseră că vor întârzia înfrângerea nazismului prin dezbinarea aliaţilor. Această absurdă închipuire au transformat-o în tactică politică şi au întrebuinţat-o ca mijloc de propagandă internă şi de întreţinere a speranţelor acelei mulţimi de fanatici care mai puneau temei pe „Fuehrerul“ lor. Faptele de ernie şi solidaritatea crescândă dintre Naţiunile Unite ; zdrobirea pe toate fronturile a forţelor hitleriste; retragerea acestora în debandadă; sutele de mii de morţi şi de prizonieri germani; pulverizarea oraşelor germane ; reducerea la neant a potenţialului de război german; suprimarea aproape totală a aviaţiei naziste; pătrunderea pe teritoriul german atât prin est cât şi prin vest. Intrarea victorioasă a armatei sovietice în Berlin şi încercuirea acestei capitale de unde au pornit ordinele criminale ale lui Hitler; nimicirea forţelor naziste pe frontul italian; deschiderea Conferinţei de la San Francisco la data fixată şi în atmosfera senină a celei mai depline solidarităţi între toate popoarele lumii civilizate şi, în fine, evenimentul istoric al joncţiune) pe teritoriul german între armata sovietică şi armatele anglo-americane, au fost răspunsurile consecutive pe care marile Naţiuni Unite le-au dat speranţelor nebune în izbutirea unei manevre politice de slăbire a unităţii dintre aliaţi. Şi acum, în ceasul agoniei, ultima zvâcnire a muribundului este tot un act de inconştienţă. Capitularea fără condiţii faţă de forţele Naţiunilor Unite, capitularea totală, capitularea prin imposibilitatea oricărei rezistenţe, este îndeplinită în fapt fiindcă în faţa forţelor aliate nu mai este decât un cadavru. Propunerea lui Hitler şi manevra lui Hitler sunt şi ridicule şi absurde. Nazismul a încetat de a mai exista în urma formidabilelor lovituri date de glorioasele armate ale Naţiunilor Unite. Dacă joncţiunea între trupele sovietice şi cele anglo-americane a constituit din punct de vedere militar, evenimentul definitiv al războiului, dacă ea este rezultatul unei bravuri care va fi înscrisă în paginele glorioase ale armatelor Naţiunilor Unite şi dacă ea este în acelaş timp dovada strălucită a iscusinţei strategice a comandamentelor supreme aliate şi a comandanţilor de armate, nu este mai puţin adevărat că ea este tot deodată şi simbolul perfectei unităţi dintre cele trei mari naţiuni, unitate care a dat elanului comun al eroicelor trupe, forţa morală a unui scop bine stabilit şi care corespundea în totul voinţei popoarelor pentru libertatea cărora s’au făcut atâtea sacrificii. Victorie militară şi victorie morală — iată ce a însemnat joncţiunea între armatele celor trei mari naţiuni venite din imense depărtări unele de celelalte, dar de mult unite într’un singur gând : înfrângerea hitlerismului pe propriul lui pământ. Suntem prea aproape de acest covârşitor eveniment ca să ne putem da bine seama de importanţa lui istorică pentru întreaga omenire. Au mai fost în cursul istoriei universale evenimente care au determinat schimburi profunde şi repercusiuni seculare. Niciodată însă omenirea n'a fost mai aproape de cufundarea ei în întunerec şi de distrugerea tuturor sforţărilor şi sacrificiilor ei milenare pentru a urca treptele civilizaţiei cât mai sus, ca în zilele când hitlerismul, după o pregătire clandestină a mijloacelor de distrugere, a surprins popoarele paşnice ,, năvălind in ţările lor, ameninţa să sugrume libertatea tuturor şi să domine prin teroare lumea redusă la sclavie. Acest dezastru pe care închipuirea diabolică a dictatorilor nazişti 11 şi sărbătorise ca Îndeplinit, a fost înlăturat de solidaritatea celor trei mari Naţiuni Unite cari n’au avut un moment de ezitare şi au pus în joc întreaga lor existenţă, toate forţele lor materiale şi sufleteşti, tot geniul lor constructiv şi o voinţă neclintită pentru a înfrânge puterea hitlerismului şi a salva libertatea întregei omeniri. Şi acum, când cerul se înseninează, când libertatea a triumfat, când popoarele adunate la San Francisco pun temeliile păcii şi securităţii, şi când inamicul e la pământ, el şi în acest ceas funebru pentru el, îşi mai îndreaptă privirea disperată spre diavolul intrigei. Guvernul britanic şi guvernul Statelor Unite au înăbuşit prin declaraţia lor categorică şi ultima suflare a muribundului. MUSSOLINI Telegramele anunţă că Mussolini a fost arestat. Timp de doi ani şi-a plimbat fantoma pe malurile lacurilor italiene, prizonier slugarnic al comandamentului hitlerist, după ce evadase din captivitatea onorabilă a aliaţilor învingători. Până atunci fusese neînvins — şi un învins, chiar pentru o cauză nedreaptă şi pierdută poate avea o atitudine de demnitate şi poate invocă circumstanţe atenuante, într-o lume în care greşala e umană şi buna credinţă îmblânzeşte chiar osânda învingătorilor. Dar acest om, căruia i-a plăcut atât de mult să fie Duce, şef, conducător, stăpân, prin orice mijloc, cu preţul oricărei tiranii şi oricărei injustiţii, nu avea în el nimic generos, bun, drept sau uman. In el nu vorbea decât instinctul de dominaţie şi spiritul de cucerire. Gesturile lui teatrale de generozitate nu erau decât momeli pentru massa naivă a mulţimii italiene ameţită de o propagandă de douăzeci de ani. Munca lui supraumană până la Istovire era un spectacol bine regisat care ascundea munca obişnuită oricărui om politic, care are răspunderea unui Stat sau unui guvern. Politica lui internă era despotismul unei poliţii bine organizate şi conduse fără cruţare de câţiva sateliţi fanatici, care obţineau astfel prin devotamentul lor orb situaţii eminente în Stat, la care nu i-ar fi îndreptăţit altfel niciodată inteligenţa sau pregătirea lor, căci, ca orice tiran, Mussolini înlătura cu grije orice capacitate autentică şi se înconjura de mediocrităţi, care aduc servicii, dar nu fac umbră şefului. Diplomaţia lui era vechea reţetă " a Puterilor, care cu mijloace de mâna a doua încearcă să lase impresia unor Puteri de mărimea întâia ameninţare şantaj şi intrigă, slugărnicie faţă de cei mari, teroare faţă de cei mici. In peste două decene de fanfaronadă războinică Mussolini a făcut război Abaniri Etiopiei şi Greciei. A atacat Franţa, când era la pământ şi când i se putea înfige pumnalul în spate. A intrat în război cu Marea Britanie, când a avut certitudinea sprijinului lui Hitler şi victoria i s-a părut sigură. „Șacalul între pieoarele tigrului“. D. Churchill„A caracterizat pentru eternitate. A folosit cu o indiscutabilă abilitate publicitatea de două ori milenară a Italiei pentru a-şi face o propagandă personală, care să-l aşeze pe primul plan al politicii mondiale şi în timpul „politicii de îmblânzire“ a fascismului a putut avea el însuşi iluzia că Roma fascistă devenise centrul politic al Europei şi dânsul arbitrul destinelor ei. A luat drept dovadă de slăbiciune, ceia ce era o sinceră dorinţă de pace: vizita lui Neville Chamberlain la Roma, îndemnurile de pace ale lui Roosevelt, încercarea Ligii Naţiunilor de a ajunge la un compromis în chestia agresiunii din Abisinia, regretabila transacţie de la Muenchen. Vechiul realism italian şi cunoscuta abilitate diplomatică a Peninsulei latine părăsise de mult spiritul lui Mussolini. Uşurinţa succeselor lui eftine l-a făcut să creadă în autenticitatea lor. Dorinţa de pace a Marilor Puteri l-a făcut să se creadă un zeu al răsboiului. Spiritul lui despotic şi educaţia lui politică sumară de parvenit l-au dus după 1935 la o lipsă totală de măsură şi au nimicit echilibrul artificial dobândit cu o trudă de ani îndelungaţi ai politicii fasciste italiene. E soarta veşnică a tiranilor, care îmbătaţi de iluzia ameţitoare a gloriei nu ştiu niciodată unde să se oprească şi sunt victimele propriilor lor triumfuri. Această regulă se verifică şi mai temeinic în regimurile fasciste care sunt condamnate la succes sau la moarte. Soarta îşi pronunţă astăzi verdictul fără cruţare împotriva acestui Mussolini spectral al înfrângerii finale, care timp de 20 de ani a acumulat crimele şi erorile politice, dar după ce-a devenit din tovarăş al lui Hitler, slugă a lui Hitler s’a scoborât la nivelul celor mai josnice şi inutile fărădelegi şi-a gâtuit generalii, şi-a arestat prietenii, şi-a împuşcat ginerele, credincios executor al politicii lui şi a îngrămădit ruinele într-una din cele mai frumoase ţări ale naturii şi ale istoriei. In această fază finală a decăderii lui totale au vorbit în el , mai puternic decât oricând sentimentele de ură şi răsbunare ale acestui om nefast, care şi-a întemeiat politica pe filosofia violenței. Proectoarele propagandei au isbutit douăzeci de ani să (Continuare in pag. 2-a) ZIUA MUNCII, ZIUA DESCĂTUŞERILOR In toate ţările undeprinderilor şi răspunderilor ce i se piai muncii şi al libertăţii şi-a cuvin în viaţa naţională şi de recâştigat locul ce-i fusese uzurpat în conştiinţa şi respectul oamenilor, în toate ţările în care munca de toate categoriile e recunoscută ca factorul principal de susţinere şi de propăşire al statului, iar libertatea internă şi externă, însăşi condiţiunea existenţei popoarelor, prăznuirea zilei de 1 Mai îmbracă semnificaţii noui, mai ample şi mai adânci decât cele de până acum. De data aceasta, 1 Mai nu simbolizează numai un deziderat şi o lozincă : solidaritatea muncitorimii din toate ţările şi de toate categoriile, unitatea ei de muncă şi de luptă în cucerirea unor revendicări de clasă. 1 Mai 1945, marcând începutul de realizare al acestei solidarităţi în muncă şi in luptă, menite să asigure u unstat, simbolizează mai presus de orice însăşi biruinţa principiilor de libertate, de pace şi securitate a popoarelor în perioada ce va urma războiului. In sensul acesta, ziua de 1 Mai tinde să devină din sărbătoarea claselor muncitoreşti, sărbătoarea popoarelor, a popoarelor însufleţite de ideia libertăţii şi a democraţiei, pentru biruinţa căreia au sângerat din plin, făcând front contra duşmanilor acestei idei, fascismul şi hitlerismul. Poporul român, care s’a salvat la timp de pe căile rătăcirii pe care fusese împins de o mână de ambiţioşi abuzivi şi de nechemaţi, s’a aliniat cu realitate şi cu toate puterile lui în marea bătălie a popoarelor pentru înfrângerea acestor inamici, pentru ca astăzi, alături cu primit recunoaşterea dreptul de muncitorimea statelor aliate, să salute în ziua de 1 Mai, pe lângă simbolul descătuşării interne, şi pe acela al libertăţii şi al securităţii sale externe. De aci caracterul măreţ şi solemn ce cată să se imprime de data aceasta sărbătoririi primului întâi Mai cu adevărat liber în ţara noastră, de aci cadrul vădit naţional in care sunt rânduite a se desfăşura serbările, prin participarea guvernului, a înalţilor demnitari, a bisericii, a şcolilor, a armatei, (care în alţi ani era consemnată pentru eventuale represiuni), dându-se astfel o strălucită consacrare oficială şi un accentuat caracter naţional acestei zile, care, dacă în calendarele trecutului nu era subliniată cu roşu, se întâmpla adesea să fie înroşită efectiv cu sângele muncitorilor participanţi la prăznuirea ei. DISCURSUL D-LUI MOLOTOV TINUT IN ŞEDINŢA PLENARĂ DE JOI A CONFERINŢEI DE LA SAN FRANCISCO Moscova, 28 (Rador). — Iată textul integral, aşa cum îl transmite agenţia „Tass” al cuvântării rostite de c. Molotov, comisarul poporului pentru afacerile străine al Uniunii Sovietice, In şedinţa plenală de joi după amiază a conferinţei de la San Francisco. Domnule Preşedinte, Doamnelor şi Domnilor, Urmând instrucţiunile guvernului Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, aş dori, chiar la începutul acestei cuvântări pe care o ţin în numele delegaţiei sovietice la această conferinţă istorică, să exprim adânca mea gratitudine guvernului Statelor Unite ale Americei şi secretarului de stat d. Stettinius personal, pentru imensa operă pregătitoare pe care au săvârşit-o înainte de începerea conferinţei, ca şi pentru excelenta organizare a conferinţei Naţiunilor Unite. Totodată aş vrea să mă folosesc de acest prilej pentru a exprima, în numele delegaţiei sovietice, termoţinla mea cea mai sincerăară de d. Lapham, primarul oraşului San Francisco, veniri, ospitalitatea cordială arătată delegaţiei sovietice la San Francisco. Doamnelor şi domnilor, guvernul Uniunii Sovietice acordă o mare importanţă conferinţei hiternaţionale de la San Francisco. Sfârşitul războiului este aproape, cel puţin în Europa Deruta Germaniei hitleriste, principalul agresor în acest război, a devenit un fapt. A sunat ceasul să ne ingrijim de perioada de după război, să ne preocupăm de viitor. Această conferinţă a fost convocată pentru a examina proble-ma instituirii unei organizaţii menite să ocrotească pacea generală şi securitatea naţiunilor după război. De aici se poate vedea cât de mare este responsabilitatea ce apasă asupra acestei conferinţe. ■ Astăzi, ca şi în atâtea alte ocazii, trebue să reamintim marele nume al preşedintelui Franklin Roosevelt. Serviciile aduse de el în lupta pentru întronarea unei păci durabile şi în pregătirea acestei conferinţe istorice au găsit o recunoaştere largă în rândurile tuturor naţiunilor iubitoare de pace. Al doilea război mondial a depăşit cu mult pe cel dintâi prin amploarea operaţiunilor militare şi prin mărimea armatelor participante, ca şi prin numărul vieţilor pierdute şi prin urmările neobişnuit de grele pentruviaţa unui mare număr de popoare. Germania hitleristă, care a pornit acest război nu s’a dat înapoi dela nici un fel de crime în încercarea ei de a-şi impune dominaţia asupra Europei şi de a netezi drumul dominaţiei impe- Asasinările în masă de copii, jurialismului german asupra lumii, mei şi bătrâni, exterminarea unor naţiuni în totalitatea lor, distrugerea în masă a cetăţenilor paşnici cari nu erau simpatizaţi de fascişti, nimicirea barbară a culturii şi a oamenilor de seamă ce stăruiau pe căile culturii, distrugerea atâtor mii de oraşe şi sate, destrămarea vieţii economice a naţiunilor şi pierderile incalculabile, — toate, acestea nu pot fi uitate. in trecut, fascismul german nu numai că şi-a pregătit în văzul lumii armatele şi armamentul pentru atacul său tâlhăresc împotriva ţărilor paşnice, dar pe lângă aceasta hitlerismul a modificat cu cinism ideologia atâtor milioane de oameni din ţara sa, adaptând-o la scopurile sale de dominaţie asupra naţiunilor străine. Aceste scopuri au fost servite şi de anumite teorii ale unui mizantrop incult asupra „rasei superioare germane’’, in slujba căreia urmau să fie puse naţiunile străine. Cu mult înainte de atacul direct asupra vecinilor săi, hitlerismul a pregătit pe faţă războiul criminal pe care l-a început în momentul ales de el. Este bine cunoscut faptul că hitlerismul a găsit complici lipsiţi de scrupule şi sângeroşi. Deasemenea se ştie bine că atunci când fascismul german a invadat Uniunea Sovietică după ce dăduse ocol cu uşurinţă Europei întregi, el s’a izbit de un adversar inflexibil, Ţara Sovietelor, care a salvat civilizaţia europeană prin bătălii sângeroase cu fascismul german, reaminteşte astăzi cu drept cuvânt guvernelor răspunderea sa (Continuare in pag. 2-a) D. MOLOTOV NOU DISPOZIŢII RELATIV LA CIRCULAŢIA ÎN TIMPUL NOPŢII $1 ÎNCHIDEREA LOCALURILOR cu începere dela 1 m 1945 Comandamentul Militar al Capitalei aduce la cunoştinţa publică următoarele: 1. Potrivit dispoziţiunilor Comandamentului Militar al Trupelor Sovietice din oraşul Bucureşti : — Circulaţia în timpul nopţii pentru pietoni şi vehicule în Capitală, precum şi Intrările şi efoirile din Bucureşti, sunt interzise cu începere de la 1 Mai 1945 între orele 15. Intre aceste ore nu pot circula speciale, pentru interese de serviciu. Aceste autorizaţii sunt in curs de eliberare pe baza cererilor ce s’au primit la C.M.O. Cereri noui nu se mai primesc. — In noaptea de 1/2 Mai 1945, circulația este admisă până la ora 2 noaptea. 2. Tramvaele pot circula normal pe toate traseele . — Cu începere dela 1 Mai 1945, până la ora 23,30. — In noaptea de 1/2 1945, până la ora 0,30. 3. Orariul de închidere a localurilor, cu Începere dela 1 Mai 1945, poate fi: Cârciumile până la ora 21; Bodegile, până la ora 22; Restaurantele, până la ora 23,30. 4. Spectacolele de seară pot fi prelungite, începând dela 1 Mai 1945, până la ora 23,30. 5. Contravenienţii la dispoziţiunile prezentului comunicat, în ceea ce priveşte circulaţia în orele interzise şi depăşirea orariului de închidere a localurilor, vor suferi sancţiunile prevăzute de Ordonanţele în vigoare ale acestui Comandament. BHOSLOVACIA ŞI înaintarea trupelor române SOVIETICESC MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 28 APRILIE 1945 In spaţiul dintre Morava şi Vaag, în zona Ugerski Brod, trupele române — în legătură cu cele sovietice — înfrângând rezistenţele germano - maghiare, au pătruns adânc spre Nord. Importantul oraş şi nod de comunicaţii Ugerski Brod a fost depăşit pe la est şi vest şi s-au cucerit peste 12 localităţi, între care cele mai importante sunt: Bistriţe, Banov, Nivniţ, Nezdeniţe ,Vicinov şi Havrjiţe. La Nord-Est de Trencin, trupele noastre au cucerit mai multe înălţimi, puternic, apărate de inamic, precum şi localitatea Prileş. In regiunea cursului mijlociu al Moraviei, forţele române — sfărâmând puternice rezistenţe inamice — şi-au continuat înaintarea pe o mare adâncime, de o parte şi de alta a râului. Printre localităţile cucerite, mai importante, sunt: Suhov, Louka. Blatinţe, Ostrojeska-Nov. Ves, Ostrojeska-Ligota, Jiikovski şi Óbora. In aceste operaţiuni au fost capturaţi numeroşi prizonieri, armament, muniţiuni, depozite şi material rulant de cale ferată, în curs de inventariere. Comunicatul asupra operaţiunilor din ziua de 29 Aprilie 1945 La Vest de râul Morava, trupele române, atacând fără întrerupere, au înfrânt — pe întreg frontul lor de acţiune — rezistenţele germano-maghiare asvârlind pe inamic mult spre Nord. Au fost cucerite peste 30 localităţi, printre care cele mai însemnate sunt : Kiev, important centru industrial, nod de comunicaţii , centru feroviar, Kostelani, Nedakoniţe, Poacsoviţe, Jaraviţe, Kosteleţ, Jarosiţe şi Jdianiţe. In regiunea Est Ugerski Brod, toate contraatacurile inamicului au fost respinse, cu pierderi mari pentru el. In zonele Nord Est Trencin şi Vest Munţii Fatra Mică, trupele noastre au ocupat localităţile I Dubniţa şi Frivald, precum şi mai multe înălţimi, puternic aj »•rat« â« iaa p.ie. i îjpjfjCstr*?" RAŢIA DE PÂINE VA FI DE 300 GRAME IN TOATĂ ŢARA Cu începere de la l Mai a. c., se va reveni la raţia de 300 grame pâine in întreaga ţară. Suplimentele de 100—200 grame pentru muncitorii şi lucrătorii cari Îndeplinesc munci grele, se vor da pe bază de cartele speciale emise pentru Capitală de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării şi pentru provincie de Prefectura Judeţului respectiv. Lucrătorii minieri subterani vor primi suplimentul de 300 grame pâine. Suplmentele de mălai se menţin în vigoare. Pâinea se va fabrica in greutate de 600 grame din 450 grame făină integrală. O p$:«e de 100 g/p»*e »* va vinde la prețul de M lei la brutării, 80 lei la domiciliul consumatorilor, în băcănii sau in alte localuri de desfacere. Ni*. 99 Joi 3 Mai 194S 4 " PAGINI DIRECTOR ION LUGOSIANÜ ŞTIRI CONTRADICTORII DESPRE MOARTEA LUI HITLER Goebbels ar fi fost ucis de marinarii germani revoltaţi San Francisco, 28 (Rador). — D. Paul Scott Rankkie, corespondentul special al agenţiei „Reuter", comunică Sâmbătă . Himmler a trimis un mesaj Angliei şi Statelor Unite în care spune că Hitler este pe moarte şi nu va mai trăi mai mult de 48 ore după ce va fi fost anunţată capitularea necondiţionată. Această ştire mi-a fost comunicată azi de persoane oficiale ce iau parte la conferinţa de la San Francisco care mi-au confirmat oferta de pace a lui Himmler şi au adăugat că ea a fost făcută prin Stockholm. Persoane oficiale mi-au spus că d-nii Molotov, Stettinius şi Eden au fost informaţi imediat. Răspunsul aliat la oferta lui Himmler este interpretat aci ca indicând că aliaţii sunt dispuşi să o examineze dacă Uniunea Sovietelor este cuprinsă şi ea şi dacă termenii sunt de capitulare necondiţionată. S'a explicat aci că ceea ce Himmler a vrut să spue atunci când a afirmat că Hutter va muri, a fost că Hitler este acum foarte bolnav şi anunţarea capitulării necondiţionate va constitui pentru el o lovitură atât de puternică, încât va muri. Se crede că anunţarea morţii lui Hitler în actuala stare de spirit din Germania ar duce la capitulări în massă şi la terminarea ostilităţilor în Europa. + Stockholm, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ transmite: O ştire din Berna transmisă lui „Svertska Dagbladet'' anunţă că Hitler a murit Duminică la amiază, după ştiri neconfirmate din cercurile mai tare care au parvenit în capitala Elveţiei. In baza acestor ştiri, moartea lui Hitler s'a produs în cartierul general nazist subteran din Tiergarten (Berlin). In momentul morţii lui Hitier era de faţă şi Goebbels. O altă ştire anunţă că Schuarz, şeful departamentului economic al partidului nazist, s-a sinucis Duminică. Revolta flotei germane Stockholm, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite: O ştire cn Berna primită de ziarul „Svenska Dagbladet" anunţă că flota germană s'a răsculat şi că se dau lupte violente în portul Rostock. Din aceeaşi sursă s'a anunţat că Goebbels a fost omorît, iar Hitler a fost grav rănit. Trupele britanice au intrat in Hamburg Londra, 30 (Rador). — Po-1 în cartierele periferice ale oraistul de radio New York anunță sului Hamburg, că trupele britanice dau luptei * SFÂRŞITUL ANULUI ŞCOLAR Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă următoarele : cursurile la şcoalele teoretice care au început între 1—15 Noembrie. Încetează la 23 Iunie. Celelalte şcoale vor cere prelungire după nevoe sau vor face propuneri. Se recomandă ca în câteva ore de la sfârşitul anului să se facă o privire de sinteză asupra materiei parcurse. Situaţia elevilor se stabileşte în conferinţă între 24 şi 28 iunie. Tot între aceste date vor avea loc examenele de admitere în cl. I şi V. Promovarea elevilor se va face potrivit regulamentului. Nu se vor ţine examene de sfârşit de an. Se va discuta în conferinţă cu atenţie deosebită, situaţia elevilor cu media 4.50 la trei materii, la fel, când un elev ar avea la o singură materie medie sub 3, pentru a nu mai da naştere la cereri de reexaminări care nu se admit. Serbarea de sfârşit de an va fi la 29 Iunie. NOUILE NORME ALE EXAME NULUI DE BACALAUREAT Ministerul educaţiei anunţi relativ la examenul de bacalaureat, următoarele : Cursurile clasei VIII, la obiectele cari nu figurează la bacalaureat, încetează la 28 Aprilie. La obiectele cari figurează în programa de bacalaureat, cursurile continuă până la 15 iunie, în decât persoanele şi autovehiculele, cari vor obţine autorizaţii , acest timp profesorii vor recapitula materia prin sinteză şi conducându-se de programa de bacalaureat. Frecvenţa elevilor este obligatorie. Profesorii pot face examinări în vederea îndreptării unei situaţii şcolare rele. Situaţia la obiectele care nu figurează în programa de bacalaureat, se va încheia ca şi la celelalte obiecte în conferinţa de sfârşit de an pentru această clasă care va avea loc după 15 iunie. Direcţiunile de licee vor lua măsuri ca orele consacrate pregătirii pentru bacalaureat să fie concentrate exclusiv în primele ore de dimineaţă. Acolo unde e nevoe şi e posibil, profesorii sunt rugaţi să consacre mai multe ore săptămânal. La liceele comerciale se va proceda la fel. La liceele industriale între 1 Mai şi 1 Iulie, se vor preda cursurile teoretice şi numai la materiile de specialitate şi cu caracter ştiinţific în legătură cu examenul de diplomă. Activitatea în ateliere va continua numai acolo unde sunt lucrări urgente şi în curs. Obiectele la care se va examina la bacalaureat sunt: pentru liceul teoretic: română, franceza, latina sau matematici, scris şi oral, geografia, istoria, filosofia, fizico-chimice sau naturale, oral. Elevii cari au urmat liceul nebifurcat, au dreptul să-şi aleagă singuri specialitatea, prin petiţia de înscriere la bacalaureat. Pentru liceul comercial: română, limbă străină, scris şi oral, matematici, mărfuri, geografie economică, istorie şi juridico-economice, oral. Materia de bacalaureat va fi comprimată la unele obiecte, potrivit unei programe maximale, care va fi dată publicității la curând. Decorarea mareşalului Timoşenco Moscova. 28. (Rador). — Postul de radio Moscova a anunţat că mareşalul Stan a conferit Ordinul ,Buvarov vol. 1 mareşalului Timoşenco pentru ,,executarea exemplară a ordinelor înaltului comandament suprem în vederea coordonării operaţiilor de pe fronturile al 2-lea și al S-lea ucrainean“, V.__ Maiorul Avram Zenovie citat prin ordin de zi pe armată D. General de Corp de Armată C. Vasiliu-Răşcanu, ministru de războiu, a dat următorul Ordin de zi pe Armată. In luptele victorioase care s’au desfăşurat în zona Banska-Bistriţa din Cehoslovacia, Maiorul Avram Zenovie, Şeful de Stat Major al unei Divizii de Infanterie, a căzut eroic în fruntea Detaşamentului ULMANKA, în următoarele împrejurări : Detaşamentul a primit misiunea să execute o manevră îndrăzneaţă, pentru a pune stăpânire pe nodul de comunicaţii de la Nord de localitatea ULMANKA, căzând în spatele forţelor inamice şi a le tăia retragerea. Maiorul Avram Zenovie, s-a oferit personal să impulsioneze şi să antreneze această operaţiune plină de cele mai multe riscuri, dar şi de cele mai strălucite rezultate. După lupte grele înaintând cu indrăsnală şi repeziciune printre liniile germane, Detaşamentul a căzut în spatele trupelor inamice, care văzându-şi retragerea tăiată, au adus in grabă numeroase rezerve, cu care a Încercuit Detaşamentul. Maiorul Avram Zenovie, dând dovadă de un nemărginit curaj şi spirit de sacrificiu, a rezistat la încercuire cu acest detaşament între 26 Februarie şi 4 Martie 1945, cauzând inamicului grele pierderi şi îngreunăndu-i foarte mult retragerea. Pe timpul luptelor, Maiorul Aceram Zenovie, a căzut eroic la datorie. Pentru faptele sale de arme, care onorează vitejia luptătorilor români, Maiorul Avram Zenovie a fost propus să fie înaintat Locotenent-Colonel ,,post-modem“ și decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul“ citându-se prin ordin de zi pe intreaga Armată. ÎMPUŞCAREA LUI FARINACCI Londra, 28. (Rador). — Postul de radio Milano a anunţat Sâmbătă seara că Roberto Farinacci, delegatul lui Mussolini pe lângă înaltul comandament german din Italia, şi fost secretar general al partidului fascist, care fusese capturat odată cu Mussolini, a fost judecat, găsit vinovat, și împușcat. 1 MAI 1943 Sculptură de Baraski