Universul - Provincie, februarie 1946 (Anul 63, nr. 24-48)
1946-02-01 / nr. 24
* Anul al6£-lea 4 PAGINI 4Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL» S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov î. ‘ î" EXEMPLARUL 60 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. X, Nr. 24.464/939. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23- 35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 NOUA VIAŢĂ STUDENŢEASCĂ A început o mişcare in rândurile studenţimii pentru organizarea unor asociaţii de ordin profesional, care — în afară de orice preocupări politice — să lupte numai pentru realizarea revendicărilor universitare. Ne bucuram că tineretul a apucat pe această cale. O cunoaştem pe studenţi de mult, de când anumiţi oameni politici li întrebuinţau ca mase de manevră electorală. Isprăvile lor turbulente, din acele vremuri, n’au lăsat amintiri frumoase. Mai târziu, nu deosebi in perioada din urmă, când studenţii s’au hotărit să facă o politică proprie — aţi văzut ce politică s’a făcut. Şi in prima fază, şi in cea de a doua — tineretul era sustras de la îndeletnicirile, didactice, prin îndatoriri cari nici politice nu pot fi numite. îndepărtarea de carte se petrecea tocmai când tânărul avea mai multă nevoe de instrucţiune, la vârsta când i se formează caracterul. Lipia de cultură şi unele practice primitive făceau ca sufletul tineretului să nu ne apară intr’o lumină favorabilă-Studenţii îşi dau seama astăzi de greşelile din trecut. Ei văd că multe dificultăţi li se pun în drum. Taxele nu-s totdeauna juste, şi mai ales nu sunt drept repartizate. Bursele sunt mici, şi puţine. Căminele, cantinele şi cooperativele nu sunt organizate. Cursurile şi manualele nu pot fi cumpărate decât de elevii bogaţi. Apoi studenţii vor deblocarea examenelor (la Medicină şi Politehnică), cer reduceri pe CFR, simt lipsa de reviste culturale, etc. Aceste doleanţe plutesc în vânt. Apar într’un discurs sau într’o informaţie de ziar. Revendicările studenţeşti nu-s insă puse la punct, şi nu există corpul constituit care să activeze pentru realizarea lor. O organizare pe Facultăţi (pentru sprijinirea intereselor speciale) şi o federalizare a acestor asociaţii în vederea susţinerii intereselor generale studenţeşti, ar ajuta în cel mai înalt grad rezolvarea problemelor culturale şi administrative de ordin universitar. Ia acest fel studenţii, preocupaţi numai de instruirea lor profesională, — în cadrul culturii generale, determinantă informarea caracterului, — vor eşi din Facultăţi bine Preparaţi în meseria lor pentru a putea recompensasocietatea, care a făcut atâtea jertfe în instruirea şi educarea lor. In afară de Universitate, studenţii pot face orice politică vor , studiind şi apropiindu-şi orice doctrine, încălzindu-se la flacăra oricăror ideologii. Pentru lupta Politică tânărul trebue să fie înarmat. Şi înarmarea se face numai prin studii: carte, conferinţe, desbateri ideologice. Un tânăr, studios însă, bazat pe realităţi, nu se va simţi bine decât în cadrul unor convingeri democratice. Studentul intră în viaţă cu sufletul curat, în care n’ar trebui să-şi găsească loc decât simţul de dreptate şi de omenie. Un astfel de student va fi, la isprăvirea cursurilor, un cetăţean util societăţii noastre— care n’a trecut încă de greutăţile începuturilor. N’avem decât să ne uităm în juru-ne. Analfabetismul de jos, semi-cultura de mai sus— alcătuesc un tablou întunecat. In această societate, rolul intelectualului se confundă arproape cu misionarismul. ■ j.«miM»Barca» DECLARAŢIILE D-LUI MINISTRU P. N. BEJAN PREGĂTIREA PĂCII ROMÂNIEI. — PROBLEMELE ECONOMICE La întrunirealiberalilor care s’a ţinut Duminică dimineaţă în sala cinematografului Odeon din strada 11 Iunie, a luat cuvântul d. ministru P. N. Bejan. Oratorul, după ce a arătat motivele pentru care n’a mai luat cuvântul In public, aşteptând ca evenimentele să se clarifice şi adevărul să iasă la iveală, şi după ce examinează in trecere problemele puse în chip firesc partidului, ajunge la evenimentele care au urmat după recenta conferinţă dela Moscova, care a dus la enunţarea unui comunicat. Rezultatul la care a dus, a fost intrarea celor doi reprezentanţi ai partidelor istorice in guvern, dar a mai arătat că temeliile guvernului actual de unire şi împăcare sunt acelea care convin ţăriile, reprezentând partidele muncitoreşti, plugărimea şi partidul liberal, partid al păturilor mijlocii, dar adânc legat şi de ţărănime. Drumul acestui guvern s-a dovedit real şi folositor pentru ţară. Dar griji mari se pun în faţa guvernului, printre care şi grija pregătirii păcii României, anunţată pentru 1 Mai. Pentru această dată şi pentru conferinţa care va avea loc la Paris trebuie să ne încordăm toate puterile ca să obţinem acolo dreptatea românească. Suntem profund recunoscători celor care ne-au redat Ardealul, îndeosebi Uniunii Sovietice care, atât în conferinţa ce la Moscova cât şi la Londra a susţinut fără şovăire acordarea Ardealului întreg şi credem că şi celelalte Mari Puteri ne vor sprijini. Dar avem mult de făcut în privinţa ordinei, care trebuie să fie restabilită pretutindeni. Acesta e comandamentul principal. SITUAŢIA ECONOMICA Privitor la situaţia economică, trebuie să constatăm că sunt mari nemulţumiri. Bine înţeles că ceeace s’ar dori în domeniul economic, ceeace ar dori toată lumea, ceeace aşi dori şi eu însumi ar fi ca preţurile să fie cele mai joase posibile, să cumpărăm — dacă s’ar putea — aproape pe nimic, iar ceeace am mai dori cu toţii şi cu mine in cap, ar fi să găsim de toate pretutindeni, atât cât ne pofteşte inima, iar ceea ce am mai dori şi eu aşi dori deasemeni, ar fi ca să câştigăm cât de mult fiecare, cât ne pot ţine buzunarele. Şi iar aşa caiace aM dori cu toţii, Statului să-i plătim cât mai puţin posibil. Iată condiţiunile care desigur ar putea să ducăla mulţumirea tuturor. In ce mă priveşte n’am putut încă găsi iarba fiarelor, sau cum se spune în ştiinţă piatra filozofală, sau cum aşi spune eu: bagheta lui Moise, ca să pot aşa dintr’o singură lovitură să fac şi preţuri joase şi destul pentru toată lumea şi puţin Statului şi buzunariie pline pentru toţi Toate sfertele mari s’au făcut dar în înţelegerea problemelor economice şi a situaţiei economice sunt în afară de alte împrejurări grele, două racile mari: o primă racilă este aceia că Românul are o caracteristică a lui: uită lesne ce a fost şi judecă faptele prezentului. Românul era obişnuit cu disci- plina şi legalitatea până la războiul acesta şi trebuie să-l readucem pe aceliaş drum. Şi mai avea o calitate: răbdarea şi munca. Azi domneşte un spirit nou. Ieşit din război, un spirit mai al hazadului şi al aventurii, dorinţa loviturilor de la o zi la alta. Fiecare ar voi prin fel de fel de manipulări, să poată realiza o avere mare sau o situaţie dacă s’ar putea chiar dintr’un moment într’altul. Şi mai sunt şi alte lucruri cari s'au schimbat. Stareanoastră socială. Pătura noastră muncitoare îşi cere un standard nou de viaţă şi trebuie să i-l dăm. Pătura noastră muncitoare care a făcut faţă greutăţilor războiului îşi cere drepturile ei, şi trebue să i le dăm. Prin urmare o stare de dezechilibru, o stare in care salariile nu sunt încă echilibrate cu preţurile . . . Deoparte mişcări de salarii, delta, cerem noul de drepturi drepturi pe care trebue să le examinăm şi pe care trebue să le dăm. SPECIALIŞTII ECONOMICI “ A doua racilă, continuă oratorul. *ste aceia că prea s'au înmulţit specialiştii economici. Fiecare partid are specialiştii săi şi cum partide noui se nasc dela o zi la alta, în aceiaş măsură se înmulţesc şi specialiştii. Ce rău fac puzderiile acestea de specialişti voiu arăta acum: rău că se discută lucruri şi se nasc agitaţii pe chestiuni cari nici n’au fost luate in discuţie in mod serios. Dar mai sunt şi alte defecte, se pun în discuţie fapte de bază pe care unii le cunosc şi alţii nu le cunosc. Aşa de exemplu o altă controversă este: economie dirijată, sau economie liberă? Ce o fi economia liberă? Ce o fi economia dirijată? In câteva cuvinte, iată ce este: Economia liberă ar însemna să laşi câmp liber iniţiativei, concepţiei, să laşi pe fiecare să-şi procure materia primă cum poate, să-şi procure combustibilul cum poate, să plătească salarii cum poate, să stabilească preţuri cum poate, să-şi împartă produsele sale cum poate şi la toate acestea Statul să privească numai, totul aşezându-se prin simpla leg© a cererei şi ofertei. Sunt ceilalţi care spun: totuşi Statul trebue să privegheze la aceste sforţări, să le ajute, să îndrumeze, să reglementeze pe alocuri aceste sforţări. Oferta e foarte slabă, stocurile epuizate şi producţia încă mică. Cererea fiind foarte mare, la această ofertă mică, desigur aceasta nu poate să opereze, şi ar urma să se împartă numai la unii care au mijloacele necesare, iar restul populaţiei să rămână lipsită. Dar ţara e în parte păgubită de război. Şi Statul are, fără discuţie, datoria să intervină cu toată puterea. El nu poate lăsa în libertate împărţirea acestor bunuri, ca ele să încapă numai în mâna acelora care dispun de mijloace materiale şi astfel să nu mai poată ajunge la massa săraca a ţării. Acelaş lucru se petrece nu numai la noi, ci şi în alte ţări. Aceleaşi probleme se pun la fel de acute şi în Franţa chiar azi. Ministrul francez de finanţe a primit conducerea departamentului cu condiţiuni: să îngheţe preţurile şi salariile, economie masivă, reducere până la 33°/6 din chetuielile armatei, impunerea capitalurilor şi alte. La fel şi în Statele Unite unde controlul asupra preţurilor a fost prelungit ca şi în Anglia. Desigur că măsurile luate nu au fost perfecte, nu din cauza „specialiştilor”, ci fiindcă anul trecut am avut un an secetos. Şi cu toate acestea totuş, din punct de vedere economic e o mare minune că ne găsim în situaţia de azi, după cele ce am fost nevoiţi să le trăim într’un trecut nu prea depărtat. S’ar fi făcut totuş ceva mai mult dacă am fi avut concursul organizaţiilor profesionale ale industriei şi comerţului. Cred însă (că acest concurs nu ne va lipsi pe viitor, cu toate că unele organizaţiuni nu văd nici azi adevărul şi că nu înţeleg încă să fie alături de guvern. D-sa se ocupă apoi de conferinţa Sfaturilor Negustoreşti şi încheie astfel: Desigur, datorită timpului care au trecut şi datorită frământărilor sociale pe care le-am lămurit, este necesară sporirea salariilor ca o consecinţă a scumpirii vieţii. Ar fi fost poate mai bună şi altă soluţie, dar aceasta a fost aceia cerută de Confederaţia generală a muncii. Va fi necesară desigur recalcularea preţurilor. Va trebui după aceea sa ne îngrijim de un nou fel de repartiţie a bunurilor, pentru ca acest puţin, cât va mai dura, astfel să fie repartizat ca el să ajungă la toata lumea. Şi eu nu sunt din aceia cu orizontul şi cu predeverile întunecate. Eu ştiu că vremurile acestea vor trece eu ştiu că producţia noastră care deja din anul 1945 în unele ramuri s’a dublat, cu sforţările care s’au făcut şi măsurile care s’au luat, va continua să crească. Odată cu creşterea producţiei va veni, peste câteva luni, deschiderea graniţelor. Atunci mărfuri şi dela noi şi de pretutindeni, vor fi dîn nou ca altădată şi vor umplea piaţa noastră. Atunci desigur nu va mai fi nevoie de nici o dirijare, de nici o repartiţie şi toată lunea va fi mulţumită. De aceea eu privesc cu încredere viitorul şi în această încredere eu mă bazez, in primul rând, pe poporul nostru. Eu ştiu şi am această mare încredere că poporul nostru va reveni în cadrul său de disciplină şi de muncă. Eu ştiu că poporul nostru se va pune serios pe treabă pentru a înfrânge toate dificultăţile. Eu ştiu că poporul nostru unit, cum este de altfel şi azi, se va prezenta în faţa marilor evenimente care vor consfinţi în curând situaţia ţării noastre şi mai am încredere in puterea şi în conducerea partidului nostru. _________________________| NOUA LEGIFERARE A PATRIMONIULUI D. ministru subsecretar de stat la finanţe, Al. Alexandrini a primit eri pe d. Gr'««re «ghină, prinul preşedinte al înaltei Curţi de conturi. Cu acest prilej s’au discutat prlîjjdipiiile cari vor sta la baza v'iitorului rod pentru apărarea patrimoniului public. Iar altfel o comise specială lucrează de câtva timp la înalta Curte de conturi, în vederea întocmirii acestui cod, care va întruni toate legile şi dispoziţiile în vigoare, cu modificările inerente impacturirilor actuale. APĂRĂRII PUBLIC DEGREVAREA MITELOR PE SALARII In cadrul decretului-lege, care va apare în curând, pentru degrevarea, impozitelor pe salarii, ministerul finanţelor a hotărît ca şi impozitele asupra salariilor săptămânale cuvenite lucrătoriilar din întreprinderi, să fie de asemeni degrevate, fixâmdu-se noul Cote deln 3 până la 54 la sută. Odată cu degrevarea impozitelor pe salari, s’a mai adsncis reducerea cotei fondului muncii dela 3 la 1 jum. la sută Pentru libertatea religioasă La ministerul cultelor se întocmeşte în prezent noua lege a cultelor, care urmează să fie expresia hotărârilor conferinţei de la Moscova privitoare la libertatea credinţei şi a dreptului de asociaţie. , Părintele ministru, C-tin Buriducea, a invitat pe reprezentanţii I tuturor cultelor şi asociaţiilor religioase la o consfătuire luând act de propunerile şi părerile I fiecăruia şi rugându-i a prezenta şi propuneri scrise in privinţa, j tegiferănd unui regim cât mai liberal pentru viaţa religioasă şi spirituala a statului român. In general exponenţii cultelor istorice şi al asociaţiunilor reli- I giosse au recunoscut că dela 23 August 1944 viaţa şi manifestările religioase s’au bucurat de libertate. S’a cerut însă o aplicare integrală, iar nu unilaterală, a hotărârilor dela Moscova, în sensul unei reintegrări a libertăţii de conştiinţă individuală, în reroar- I turile dintre credincioşi şi Bise- rica ierarhizată, ca instituţie juridică. Deasemeni noua lege urrmează să definească problemele vieţii şi a obştiilor monahale, revenindu-se la organizaţia şi autonomia pe care ele le-au avut în epoca primară a creştinismului care le dau dreptul de a-şi alege singure conducătorii indicaţi, iar nu de a le fi impuşi, principiu de libertate care în Apus a dus la organizarea ordinelor misionare călugăreşti. In lumina adevăratei concepţiunii de libertate religioasă, raporturile dintre biserica oficială şi credincioşi trebue să fie acceptate prin libera voinţă, iar nu impuse aşa cum a statuat însăşi biserica sfinţilor apostoli, care a dat dreptul credincioşilor să recunoască şi să consacre merele conducătorilor lor sufleteşti prin formul sacramentală de vrednic este care constituia totodată şi dreptul de veto categoric pentru cei inapţi şi reîndrituiţi. Prin rezolvarea acestor probleme de primordială însemnătate, noua lege a cultelor este menită să creieze în statul român, adevăratele condiţiuni de libertate şi viaţă religioasă. asirimm CONTACT CU LUNA... Explorarea satelitului In plin nostru cu ajutorul „radarului“.— roman de anticipaţie ştiinţifică Oricât s'ar părea de curios, nu astronomii au fost aceia care au salutat drept un eveniment senzaţional contactul cu luna prin undele „radar“ ci radio-tehnicienii. In lumina cunoştinţelor de până acum, pământul era socotit ca înconjurat de un înveliş compus din gaze electrizate şi acest înveliş trebuia să aibă efectul unei oglinzi asupra undelor radiofonice emise de pe pământ. Cu alte cuvinte, un mănunchi de unde scurte — cum sunt undele , ,radar“— emise dintr’un punct al globului, întâlneau la câteva sute sau de mii de kilometri deasupra pământului pătura aceasta reflectoare și erau întoarse din drum întocmai cum o oglindă reflectă razele luminoase care cad asupra ei. Teoria aceasta n’a putut fi verificată decât zilele trecute — când s’a dovedit că ea nu corespunde realităţii: undele radar emise de pe glob au străbătut pătura reflectoare şi în loc să se întoarcă din drum, au mers înainte până când au atins luna; abia după ce s’au lovit de satelitul nostru undele „radar“ au fost reflectate şi s’au înapoiat pe glob, unde au fost înregistrate de observatorii care urmăreau experienţa-Pentru radio-tehnică şi pentru studiul propagării undelor radiofonice se deschide acum posibilităţi noui de cercetare. Dacă undele „radar” străbat spaţiul interplanetar — cum s’a făcut dovada — ele vor pute® servi spre a călăuzi prin acest spaţiu, prin telemecanică, avioane sau rachete care s’ar îndrepta spre lună — la început — spre Marte sau alte planete — mai târziu. Chiar dacă aceste nave interplanetare, conduse prin radio de pe pământ, n’ar lua cu ele pasageri, ele ar putea fi înzestrate cu aparate de înregistrare automate. Aceste aparate ne-ar transmite, tot prin radio, informaţiuni asupra condiţiilor din spaţiul inter-planetar. Tot astfel cum se fac astăzi sondaje meteorologice în stratosfera, cu ajutorul unor mici baloane, se vor putea face sondaje în spaţiul interplanetar, se va cerceta poate atmosfera planetelor vecine, se va încerca o legătură cu ipoteticii locuitori ai planetei Marte. S’ar părea că răsfoim filele unui roman de anticipaţie ştiinţifică — în realitate trăim în lumea pe care o imaginau, acum o jumătate secol, autorii romanelor de anticipaţie. PAMÂNTUI NU VA AVEA SOARTA IUNEI Astronomilor, exploatarea tonei cu „radar” le va permite să verifice hărţile lunare realizate până acum numai cu ajutorul fotografiei, înălţimile munţilor tonei, calculate cu ajutorul fotogremetriei, vor fi comparate cu înălţimile calculate cu ajutorul „radarului”. In râzboiul care s’a sfârşit, „radar” arăta prin ceaţă, prin ploae sau prin întuneric, accidentele terenului deasupra căruia spriau aviatorii aliaţi. Acum, trecut la utilizări de pace, ji.radaruilA’ va explora în amănunt suprafaţa satelitului nostru — la 384.000 kilometri depărtare. Fără atmosferă şi fără apă, fără animale şi fără plante, luna călătoreşte prin spaţiu ca un astru mort — după ce a cunoscut poate, odată, o viaţă asemănătoare aceleia pe care o cunoaşte astăzi pământul nostru. Va fi aceasta şi soarta viitoare a pământului ? Luna nu face decât să arate istoria viitoare a planetei noastre, menită să-şi piardă şi ea apa şi aerul şi să devină un astru mort ? Nu. Dimensiunile planetei noastre o va feri de această primejdie. Pământul este de 81 ori mai greu decât linia. Forţa de retracţie a gravitaţiei, care este de şase ori mai mică pe lună decât pe pământ, n’a fost capabilă să păstreze în jurul satelitului nostru învelişul de gaze, atmosfera, moleculele gazelor din atmosfra lunei, supra-încălzite de razele soarelui, şi-au amplificat mişcarea şi, în decursul milioanelor de ani, au scăpat de sub atracţia zonei şi s-au pierdut în spaţiu. Puternica forţă de atracţie a pământului împiedică razele atmosferei noastre să se depărteze prea mult de suprafaţa globului şi de aceea pământul nu va cunoaşte fenomenul care a fost fatal lunei. MICRON Un peisaj lunar, luminat de pământ, care străluceşte pe cer la faza de „pământ plin“ (Scenă dintrun fflm documentar) 4 Vinerilébriare 194& S &Amm1 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET 06 DIRECJIE napr. GUVERNUL ROMAN VA FI IN CURÂND RECUNOSCUT DE ANGLIA ŞI STATELE UNITE LUCRĂRILE CONFERINŢEI ADJUNCŢILOR MONSTRU DI UE EXTERNE ALIAŢI Londra, 29 (Rador). — _ Silvain Mangeot, redactorul diplo- matte al agenţiei „Reuter”, scrie: Deşi reprezentantul britanic la Conferinţa adjuncţilor miniştrilor de externe este bolnav, Consiliul şi-a reluat lucrările Marţi după amiază, pentru a continua redactarea tratatului de pace cu Italia. Până acum, redactarea tratatelor de pace a fost amânată in ultimele zile, din pricina îmbolnăvirii mai multor membri ai comisiei. Nu numai lucrarea curentă a redactării tratatului de pace cu Italia a fost amânată, ci şi redactarea tratatelor de pace cu România, Bulgaria, Finlanda şi Ungaria, care trebue completate înainte de 1 Mai. înainte ca tratatele de pace să fie semnate cu Bulgaria şi România, este necesară recunoaşterea de către Anglia şi Statele Unite a guvernelor din aceste ţări. Se crede că d-nii Bevinşi Vîşinski, când s-au întâlnit la ministerul de externe. Sâmbăta trecută, au discutat evoluţia din cele două ţări, în lumina recomandărilor făcute la Moscova Pentru lărgirea guvernelor din Bulgaria şi România. Daaserwetti, se ştie că reprezentanţii britaniec şi americani an angajaţi în prezent în trlburarea chestiunii r©cun©ajter*a guvernului român, care poate fi aşteptată la o dată apropiată. In cazul Bulgariei, nu sunt perspective pentru o recunoaştere atât de grabnică. Părerea guvernului bulgar, care, judecând după postul de radio Moscova, reprezintă deasemeni punctul de vedere oficial rus, este că eşecul lărgirii actualului guvern bulgar provine în total din pricina opozi-ţiei care a făcut cereri de neac- ceptat. Este drept că comunicatul de la Moscova nu prevede special eventualitatea eşecului de a se ajunge la un acord. De altfel, nici lui arată că respingerea de către guvern a condiţiilor puse de opoziţie ar putea fi considerată ca împlinind cererea pentru o mai largă reprezentare a tuturor secţiunilor din opinia publică bulgară. DRIMITAIEA FPONTORGI ITAIQ-PUGGSLAVE Washington, 29 (Rador). B Byrnes, secretar al departamentului de stat, a anunţat Marţi într’o conferinţă de presă,că Consiliul Adjuncţilor Miniştrilor de Externe a numit un comitet compus din 5 persoane, care să vooteze zona de frontieră disputată de Italia şi Iugoslavia şi să prezinte un raport. D. Byrres a adăugat că, la cererea Statelor Unite, Consiliul Adjuncţilor a hotărit să întocmească în primul rând tratatul de pace cu Italia. DECLARAŢIILE D-LUI GOUIN IN ADUNAREA CONSTITUANTĂ Politica internă şi externă a ncului guvern francez Paris, 29 (Rador). — „Prima noastră datorie este să spunem francezilor adevărul, tot adevărul, oricât de crunt ar fi acest adevăr”, — a declarat d. Felix Gouin Marţi după amiază în faţa Adunării Constituante. Vorbind despre generalul de Gaulle, şeful guvernului francez a exaltat meritele sale şi a declarat că guvernul va continua misiunea începută de generalul de Gaulle cu aceeaşi aprigă energie care a animat întotdeauna pe generalul de Gaulle când a fost vorba de independenţa şi 11 libertatea patrie. „Guvernul nostru, a declarat d. Gouin, va găsi în acest mare exemplu puterea care este necesară pentru a face faţă greutăţilor pe care le are de întâmpinat”. D. Gouin reaminteşte apoi anii teribili ai ocupaţiei şi declară că cu toată bunăvoinţa guvernului raţia pâinei nu va fi mărită. Raţia de vin va fi micşorată deoarece rezervele de vin ale Franţei nu sunt suficiente decât pentru cel mult două luni. Şeful guvernului francez a arătat că guvernul va face tot ce îi stă în putinţă pentru a îmbunătăţi situaţia actuală, insă a subliniat că pentru moment nu există nici o perspectivă de îmbunătăţire. SITUAŢIA FINANCIARA Vorbind apoi despre situaţia financiară, d. Gouin a arătat că în 1345 cheltueie s'au ridicat la 533 de miliarde franci, fiind acoperite în proporţie de 37% de veniturile normale. Circulaţia monetară s’a ridicat foarte mult in cursul ultimelor săptămâni, atingând in luna Decembrie suma de 580 de miliarde de franci. Pentru anul 1946 situaţia se anunţă tot atât de gravă. Veniturile prevăzute în buget sunt de pe acum depăşite de cheltueli aşîfi încât se poate prevede un deficit de 209 miliarde de franci, deficit care, va fi mult mai greu de acoperit ca anul trecut. Pentru a face faţă acestei situaţii guvernul are intenţia să ia o serie de măsuri printre care o importantă reducere a cheltuelilor civile şi militare precum şi mărirea impozitelor. Anunţând că salariile funcţionarilor nu vor mai fi sporite de acum înainte, d. Gouin a declarat că aceste măsuri care constitue sacrificii grele pentru francezi sunt absolut necesare pentru redresarea ţârii Trecând apoi la programul de naţionalizare, d. Gouin a cerut Adunării să adopte cât mai repede proectul de lege pentru naţionalizarea electricităţii şi gazului. Pe de altă parte vor mai fi naţionalizate alte mari bănci, anumite societăţi de asigurări şi câteva societăţi miniere. Marina comercială fluvială va fi parţial naţionaliztă. Şeful guvernului francez a subliniat că vor fi luate măsuri drastice pentru a stăvili activitatea bursei negre. Vor fi fabricate produse standardizate care vor fi vândute la preţuri reduse masselor consumatoare. Industria de lux va fi totuşi menţinută chiar susţinută insă numai pentru export deoarece Franţa are nevoie de devize. După ce a declarat că acest program al guvernului nu poate da rezultate satisfăcătoare decât dacă este aprobat de întregul popor francez, d. Gouin a cerut francezilor să susţină guvernul. „In nici un caz, a spus el, nu vom folosi decât decrete legi şi nu vom lua nici o măsură fără a consulta în fiecare zi pe reprezentanţii naţiunei. Vom arăta astfel şi oamenilor superficiali că Republica noastră poate să se salveze singură deoarece ţara posedă destule resurse materiale şi destulă inteligenţă creatoare pentru a privi viitorul cu încredere”. Trecând apoi la problema teritoriilor franceze de dincolo de mării, Gouin a declarat: „Opera noastră de colonizare nu urmăreşteficat un scop să asigure ordinea necesară pentru ca fiecare popor să poată hotărî asupra regimului pe care îl doreşte şi să restabilească condiţiile necesare pentru o colaborare reală intre Franţa I şi toate naţiunile şi popoarele care lucră pentru democraţie şi liber - I tate". PROBLEMELE EXTERNE I Vorbind despre problemele externe, preşedintele consiliului de miniştri francez a arătat că „o mare speranţă s’a infiltrat în inima oamenilor’. „Această speranţă, a adăugat d. Gouin, este legată de menţierea, dezvoltarea şi întărirea operei măreţe începută la San Francisco de Naţiunile Unite. Forţele raţiunei vor înfrânge raţiunea forţei. Franţa care şi-a luat locul ei firesc printre Naţiunile Unite, se află în primele rânduri ale popoarelor iubitoare de pace şi care cred în securitatea colectivă". De aceia ea va continua să-şi afirme credinţa şi dorinţa sa de colaborare cordială cu popoarele care au fost alături de ea în momentele grele ca şi după eliberarea ei”. După ce a subliniat că legăturile Franţei cu Uniunea Sovietică au fost întărite, d. Gouin a defiorat că guvernul Înţelege să întreţină cu Marea Britanie raport-uri armonioase care vor putea fi preludiul unei noi alianţe ce se va putea transforma într’o bună zi intr’o mare alianţă tripartită intre Uniunea Sovietică, Marea Brai’ie şi Franţa. „Ţinem deasemeni, a adăugat şeful guvernului francez, să strângem cât mai mult raporturile primare cu Statele Unite de care ne simţim uniţi prin atâtea legături frăţeşti. Vom continua în sfârşit politia noastră de colaborare cu toate naţiunilealiate şi prietene, cu Choslovacia, Belgia, Norvegia, Clara, Luxembrugul, Italia şi statele Europei centrale şi orientale”, . ACTIVAREA ÎNCASĂRILOR STATULUI Ministerul finanţelor a trimis noui instrucţiuni organelor în subordine cu privire la activarea , încasărilor Statului, repetăndu-se ordinul prin care toate eşalonările ■ şi suspendările sunt anulate. După datele centralizate la mt■ nisterul finanţelor rezultă că, de la 1—25 Ianuarie a. c., încasările Statului se cifrează la 62.400.000.000 lei, în timp ce în aceeaş perioadă, în Decembrie trecut, s’a încasat 58.800.000.000. încasările din Ianuarie faţă de Decembrie înregistrează deci un plus de 0,l la sută. In comparaţie cu perioada precedentă 1-25 Ianuarie 1945, când s'a încasat 11.100 000.000 lei, rezultă că anul acesta avem un plus de 461,2 la sută în Ianuarie 1946. Tot în sensul activării încasărilor Statului s’a dispus ca cererile de reduceri a contravenţiilor până la 500.000 lei să fie aprobate de directorii de venituri respectivi din ministerul finanţelor, urmând să fie ratificate ulterior de comisiile fiscale, cu condiţiaca să depună contravenienţii imediat impozitul redus datorat. Pe de altă parte se examinează propunerea lichidării impozitelor pe exerciţiul curent, plus sporul fixat prin jurnalul consiliului de miniştri din Decembrie trecut, în titluri de împrumutul Apărării Naţionale 1944, in proporţie de 15% şi restul în numerar. S’a stabilit primul contact cu soarele Sidney. 29 f&aaoc). — S’a avut din izvor antimuagt că savanţii radiofonişti australieni au stabit primul contact cu soarele,, prin intermediul radarului. „Viaţa fiecărui om de pe pământul acesta poate să fie enorm influenţată de acuim înainte de această unică realizare a ştiinţei” — a declarat unul dintre savanţi. Nu anticipăm asupra soluţiunii care va fi dată în şedinţa de astăzi a Consiliului de Securitate în ce priveşte diferendul persano-sovietic. Socotim însă necesar să subliniem o chestiune de principiu din cele mai importante şi care a fost pusă în faţa Consiliului de Securitate de d. Vâşinski, şeful delegaţiei sovietice. D. Vâşinski a arătat că naţiunile trebue întâi să caute o soluţie prin negocieri între ele, prin consultări între părţile interesate, prin arbitraj. Este prima cale care trebue urmată şi in cazul special persano-sovietic guvernul sovietic s’a arătat totdeauna dispus s’o urmeze. Am spus că este o chestie de principiu deosebit de importantă şi care interesează de aproape toate statele şi toate naţiunile doritoare de pace. Românul are o veche vorbă: „Mai bine o împăcare strâmbă decât o judecată dreaptă”. Desigur nu trebue interpretată această vorbă ad literam, dar este la ea un profund înţeles moral : împăcarea, con ■ «iifere» intre părţi nu este numai pentru acestea un izvor de o viaţă nouă de înţelegere constructivă, ci este, în acelaş timp, un adaos la opera comună de conciliere generală, de colaborare şi de construcţie. Este un câştig in ordinea morală. Judecata, principial şi de multe ori în practică, aduce soluţiuni acceptate cu mulţumire de părţile în litigiu, dar tot de multe ori ea atinge susceptibilităţi, nemulţumeşte pe unii sau pe alţii şi poate fi bănuită de partea nemulţumită drept părtinitoare. De aceea litigiile internaţionale chiar când soluţiunea n’a fost pe deplin satisfăcătoare pentru toate părţile interesate, a creiat totuşi o durabilă atmosferă de încredere reciprocă atunci când ele s’au rezolvat oaoile de negocieri directe. Şi aceasta este cu cât mai adevărat când e vorba de litigii sau diferende ui mat mari sau mai mici între două state vecine. Această vecinătate implică o convieţuire într-o atmosferă de încredere reciprocă şi de permanente raporturi bune. Intervenţiile străine de cele mai multe ori nu fac decât să înăsprească lucrurile cu atât mai mult cu cât de multe ori aceste intervenţii străine ascund interes® speciale.. Istoria este bogată în exemple care confirmă acest adevăr şi n’am avea decât să cităm intervenţionismul diplomaţiei europene în peninsula balcanică poreclită „focarul european”, care atâta t'mp a împiedicaţi rr'n intrigi şi prin părtinirea când a unoru când a altora, înţefifierea într© vecinii balcanici. ,'^j Pol'tica românească ertei mabiliită pe acest principiu:buto înţelegere cu toţi vecinii. ”^| vi socotii® acest principiu ca.im imperativ geografic ci ca un nativ politic și moral fiind:/ 'n ©1 se găsesc izvoare de ie.« v constructivă, de înalte indisiv fi morale și de mari posibilităii d* interes general. ,.r'51. Iată de ce principiul cvbc de d. Yâș’nski în fața Consifjri**!* t’e securitate, trebue subPaT^ i.~i alas în. statele mici a căror etică internaţională nu 48#**$tesdt de câştigat de pe urma'uppbe raporturi de prietenie cu 'toţi vecinii lor. *17- BULETIN EXTERN PRINCIPIUL ÎNȚELEGERILOR DIRECTE