Universul - Capitala, septembrie 1946 (Anul 63, nr. 199-224)
1946-09-01 / nr. 199
Anul al 63*i«c 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfo» 20® LEI CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTREGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 ÎNTRUNIREA CELOR PATRU MINIŞTRI DE EXTERNE întrunirea celor patru miniştri de externe marchează, în desfăşurarea discuţiilor din comisiunile Conferinţei pentru pace, un nou punct de sprijin al speranţelor atâtor popoare că, în curând se va ajunge la concluzia finală care nu poate fi alta decât înţelegerea şi acordul definitiv asupra unor chestiuni atât de îndelung desbătute. In convingerea tuturor, temeiul reuşitei Conferinţei celor 21 de naţiuni era acordul celor patru mari naţiuni. Nimeni nu şi-a închipuit că s’ar putea ajunge la hotărîri constructive şi la conchiuni satisfăcătoare pentru toate părţile interesate, fără acest acord al celor patru mari cari nu aduc in cumpăna judecăţii numai uriaşele lor sacrificii pentru distrugerea tiraniei ci, în acelaş timp, şi considerabila lor parte de răspundere şi importan- tele lor sarcini în păstrarea, în viitor, a securităţii şi păcii mondiale. Sistemul democratic, recunoscut ca necesar, în acţiunea de definitivare a păcii pe care o îndeplineşte Conferinţa celor 21, şi-a găsit de la început tocmai în acest imperios acord al celor patru mari temeiul lărgirei lui, el reprezentând victoria pe frontul de luptă în ce priveşte trecutul apropiat şi chezăşia cea mai sigură în ce priveşte viitorul. Acest sistem democratic, ieşit la rândul lui din acordul celor patru mari, nu trebue deci să devieze de la obiectivul comun care rămâne acelaş: înţelegerea între popoare şi nu trebue ca, prin prelungirea dăunătoare a discuţiilor contradictorii să primejduiască această înţelegere, întrunirea celor patru miniştri de externe şi hotărîrea lor de a păstra un contact regulat între ei şi de a căuta să atenueze şi să niveleze eventualele conflicte de păreri din sânul celor 21, prin acţiunea binefăcătoare a acordului dintre ei, apare deci, în actuala fază a discuţiunilor de la Paris, ca un eveniment de cea mai mare importanţă, menit să dea lucrărilor Conferinţei un ritm mai viu şi conform cu necesitatea în care se găseşte această atât de încercată şi de zdruncinată Europă, de a se restabili osituaţie de linişte şi de încredere. Să nu se uite trecutul. Să nu se uite că ceea ce a menţinut în tot timpul războiului încrederea tuturor popoarelor, de pe tot întinsul pământului, în victoria contra hitlerismului şi a imperialismului, a fost tocmai acest neclintit acord al marilor Naţiuni Unite. Să nu se uite cu câtă încredere îşi îndreptau popoarele privirile şi speranţele către acele istorice întâlniri ale conducătorilor marilor naţiuni şi cu ce profundă satisfacţie înregistrau ele rezultatele acestor întâlnirii. Energii noui şi noui avânturi ţâşneau regulat după fiecare din aceste întâlniri şi, istoria dramaticelor vremuri prin care a trecut omenirea, va înregistra desigur acordul permanent dintre marile naţiuni drept un izvor fecund al energiilor care au dus la înfrângerea tiraniei. In lumina acestui trecut atât de bogat în realităţi, trebue considerat prezentul în faza lui constructivă. Acordul marilor naţiuni rămâne mai departe chezăşia înţelegerii generale. El trebue să răţrână mai departe exemplulFecund şi binefăcător fiindcă prin el se întăreşte speranţa în triumful acelui obiectiv comun care este înţelegerea generală. Şi tot prin el se vor risipai toate bolnăvicioasele iluzii ale pescuitorilor în apă tulbure. A ÎNCEPUT ACŢIUNEA PENTRU COMBATEREA URMĂRILOR SECETEI Expunerea d-lui ministru prof. Traian Săvulescu. — Sprijinul M. S. Regelui Ce măsuri se vor lua pentru ajutorarea populaţiei lovite de secetă La sediul Federaţiei femeilor democrate din România s-a ţinut, joi seara, şedinţa comitetului ceordonează măsurile pentru com- tbaterea urmărilor secetei. Au participat d-nii: prof. Traian Săvulescu, substrarebar de stat la ministerul agriculturii, dr. Mezincescu, Mihail Ghelmegeanu, Tiberiu Moşoiu, guvernatorul Băncii Naţionale, Mihail Sadoveanu, prof. Ionaşcu-Mihăeşti, Al. Ciucă, doc- tor Ştefan Popscu, Jean Stenade, N .D. Cocea, directorul general al teatrelor, general dr. Zamfir, prof. dr. Lupu, O. Agiu, preot Marius Constantinescu, precum şi d-nele: Maria Hosettti, Livezeanu, Leny , Caler, Dina şi Tanţi Cocea, etc. EXPUNEREA D-LUI MINISTRU TRAIAN SĂVULESCU Deschizând şedinţa, d. dr. I. Mezineescu, în numele comitetului pentru ajutorarea regiunilor înfometate, dă cuvântul d-lui prof. Traian Săvulescu, care arată că , în toamna anului 1945 şi primă- vara celui curent reuşisem să în- I sămânţăm o suprafaţă de nouă, milioane ha., cea mai întinsă su-.j prafaţă însămânţată vreodată la noi, — deşi s’a făcut acest lucru cu mijloace insuficiente: tractoare puţine, vite slabe etc. Recolta de grâu din acest an este una mediocră, dar suficientă pentru a a- ! coperi nevoile de hrană ale populaţiei, angajamentele luate prin armistiţiu şi cele de însămânţări. Lipsind însă producţia normală de, porumb, în urma unei secete cum rar s’a abătut asupra ţării, cea de grâu devine neîndestulătoare. Nu vom putea face faţă nevoilor, fără un import masiv de 140.000 vagoane cu porumb. 10 KGR. GRAU LA HA._ Moldova este, şi în acest an, regiunea cea mai crunt lovită ; au fost locuri unde producţia n’a depăşit 10 kg. la ha., iar la fermele statului, unde s’a lucrat în condiţii optime, abia s’a ajuns la 80 kg. la ha., ceeace nu reprezintă nici jumătate din sămânţa pusă in ogar. Avem, în total pe ţară, 16 judeţe care aşteaptă ajutor imediat, 10 judeţe excedentare, şi anume cele de la apus de Capitală, iar restul cu producţie normală. In astfel de condiţiuni, sunt ameninţaţi să moară de foame oamenii, la fel şi animalele, ţăranii mai îndepărtaţi de centrele aglomerate — contrar afirmaţiilor făcute cu prea mare uşurinţă — neavând nici hrană şi nici bani. Din aceste cauze, preţul vitelor a ajuns derizoriu. Aspectul jalnic din Moldova este mărit de plaţa speculanţilor care-s extrem de bine organizaţi. SA ÎNLĂTURĂM PANICA ŞI NESIGURANŢA Starea aceasta de lucruri a provocat în populaţia lovită de secetă — cu osebire între Carpaţi şi Prut — o psihoză de panică şi agitaţie cu privire la soarta ce-o aşteaptă în viitorul apropiat. Să înlăturăm această stare depresionară şi în acest sleep nu e suficient să facem propagandă, ci va trebui ca în 7—8 zile să trimitem 40—50 vagoane în fiecare judeţ pustiit şi ars de Secetă. IMPORTAM PORUMB Tratativele pentru procurarea unei prime cantităţi de porumb din deficitul de 140.000 vagoane sunt foarte avansate. Avem posibilitatea să importăm în 10—15 zile, din Bulgaria şi Ungaria, 8000 vagoane cereale, în condiţii relativ uşoare. Vom obţine, de asemenea, 700 vagoane cu grâu din Iugoslavia, depozitate aci de armata sovietică. SALVAREA VITELOR Am luat toate măsurile pentru înpiedicarea speculei cu privire la vite. In primul rând, se cuvine să salvăm vitele de prăsilă, adăpostindu-le în fermele-model ale statului. De pe acum se găsesc peste 100.000 vite in haltă, unde vor putea ierna; vin apoi vitele de tracţiune şi muncă, fără de care situaţia agricolă, pentru anul viitor, poate deveni catastrofală. Mai rămâne totuşi un mare număr de vite pe ţară, care nu vor putea fi hrănite. Creditul de 100 miliarde acordat de stat va servi la cumpărarea vitelor acestora de la ţărani, la preţul de 3.500 lei kgr., cumpărări ce se vor face de organele statului în oboare şi târguri. o part© din ele vor merge la măcelării, pentru consumul zilnic, iar alta la fabricile de conserve, repuse recent în funcţiune (Burdujeni), Comstanţa( şi cele din Ardeal) putând astfel să asigurăm consumul intern şi creind chiar un disponibil de export. Ca să hrănim restul de vite, am blocat nutreţul şi am intensificat recoltarea ultimului fir de iarbă Fânul din baltă va fi cules cu ajutorul bănesc al statului. In momentul de faţă lucrează in baltă 3.000 oameni şi numărul lor va spori. Din stuf vom scoate 15— 20.000 vagoane nutreţ de o calitate mediocră, e drept, dar care va salva multe animale. Raţionalizăm, concomitent cu aceste măsuri, consumul de nutreţ în judeţele excedentare şi nu vom lăsa decât raţii de întreţinere, strict necesare. Cu un credit de 59 miliarde acordat de start, vom prepara frunzare în jurul deltei Dunării şi al judeţelor deficitare. Cu concursul autorităţilor săteşti şi al ministerului educaţiei naţionale vom recolta ghinda şi firul, care vor da aproape 400 vagoane; de asemenea, foile de sfeclă şi vreju de cartofi. M. S. REGELE SPRIJINĂ ACŢIUNEA Numai cu munca şi aportul organizaţiilor de start, n'am ajunge să facem totul. Problema secetei a încetat de-a mai fi una a guvernului, ca devenind o răspundere naţională, care depăşeşte fricţiunile politice actuale; pentru preîntâmpinarea calamităţii acesteia, toţi oamenii patrioţi de pe întinsul ţării trebue să conlucreze frăţeşte, spre a îndulci suferinţele celor câtorva milioane de urgisiţi ce aşteaptă salvarea de la noi. Trebue să mobilizăm toate păturile sociale, toate instituţiile trebue să ne dea concursul Patriarhia, ministerul educaţiei şi armata şi-au anunţat participarea activă pe teren, însuşi M. S. Regele se interesează îndeaproape de reuşita acestei întreprinderi, căreia chiar Suvetanul îi va da înaltul Său sprijin. Trebue să prindem în hora aceasta de muncă pe toţi cei dornici de-a face ceva. Lămurirea păturilor ţărăneşti nu o poate întreprinde oricine. Vom face apel la cei mai umili ţărani, pe care statul nu i-a prins în opera de colectare şi vom încerca să facem lucrul acesta cu persuasiunea, credinţa, cucernicia de care mai ales femeia este în stare. Munca de lămurire, pentru colaborare, este imensă şi ea va fi extinsă şi la alte pături sociale capabile să reacţioneze favorabil la suferinţele semenilor noştri. ,Să stabilim încredere şi interes, acolo unde astăzi domnesc neîncrederea şi deşi interesul, pentru salvarea ţării. ■Să ieşim din toropeală şi, lăsând la o parte toate divergenţele, cot la cot, să îndepărtăm şi să alinăm suferinţele acolo unde ameninţă să se încetăţenească GRIJA DE CORN Să aducem copiii — speranţa de mâine a -reamurat — din regiunile înfometate, în altele cu excedent de hrană. Este o operă grea, de răspundere, la care biserica, armata şi toate organizaţiile feminine va trebui să-şi dea sprijinul. Aicolo urii o nu se va putea face acest lucru, trebue să se deschidă, neîntârziat, cantine, dublate de (Continuare in pag. 2-a) CONSTRUIREA LINIEI DUMBESTI - LIVEZEI In regiunea „Locuri nete" de pe Valea Jiului, în primul plan, un nod în consttrucţie, la, intrarea în tunel; în fund se vede un viadulist la Ieşirea liniei din tunel. Clişeul de notar susreprezintă una din zecile de luioruri de artă, ce se îmşirue de-a-lungul celor 30 de dehine ce străbate Valea Jitâuli. CONFERITA DE LA PARIS A ANULAT DICTATUL DE LA VENA Au fost restabilite vechile frontiere dintre România şi Ungaria Paris, 30 (Agerpres). Corespondentul agenţiei Tanjug transmite: In şedinţa sa de ieri, Comisia politică teritorială, care a fost prezidată de către delegatul iugoslav, d. Sinisa Stankovicî, a stabilit graniţele ungare faţă de Iugoslavia, de Austria, de România şi de Uniunea Sovietică. După o scurtă discuţie în privinţa articolului prim al proectului de tratat, a fost adoptat primul punct al tratatului, care spune că frontierele Ungariei faţă de Iugoslavia şi de Austria, vor fi acelea din Ianuarie 1938. Apoi a fost adoptat al doilea punct care anulează hotărîrile de la Viena şi restabilirea vechei frontiere dintre România şi Ungaria. In sfârşit a fost adoptat cel de al treilea punct care stabileşte graniţele dintre Ungaria şi U. R. S. S. In ceea ce priveşte graniţa cu Cehoslovacia, au fost propuse trei amendamente care vor trebui să fie din nou examinate după ce delegaţia maghiară îşi va fi depus propunerile sue scrise. 1 Paris, 30 (Rador). — Şedinţa de Vineri după amiază a comisiei politice şi teritoriale pentru Ungaria a început la ora 15,15. Discuţia se deschide cu privire la procesul verbal al şedinţei anterioare, după care se trece la examinarea ordinei de zi, continuarea discuţiei privitoare la art. 2 (frontiere). Comisia hotărăşte să organizeze o şedinţă comună cu comisia pentru România spre a asculta pe reprezentanţii celor două ţări. Chiar de la începutul discuţiei, d. Claxton (Canada) aminteşte de hotărîrea luată de comisia pentru România de a se audia reprezentanţii României şi Ungariei. „Comisia — spune el — are nevoe să se pună la dispoziţie toate elementele în ce private tratatele”. In consecinţă, el propune o şedinţă de organizare după ce delegaţiile maghiară şi română vor fi prezentat expunerile lor în faţa comisiei. El invită comisia să reexamineze hotărîrea ei din ultima şedinţă de a nu asculta delegaţia maghiară cu privire la frontiera românomaghiară El explică că atunci şi-a retras moţiunea de a invita Ungaria din cauză că a înţeles greşit anumite explicaţii şi că, întrucât comisia pentru România a hotărît să asculte pe delegatul Ungariei, şi comisia pentru Ungaria trebue să ia o decizie paralelă. In consecinţă, se impune o şedinţă comună cu comisia pentru România spre a se asculta cele două delegaţii. După o discuţie de o oră şi trei sferturi, comitetul a acceptat în unanimitate să asculte cele două delegaţii, într’o şedinţă comună. Această hotărîre nu afectează faptul că comisia a adoptat articolul prin care se anulează diktatul de la Viena, prin care o parte din Transilvania era dată Ungariei. Trecându-se la discutarea punctului următor, d. Gavrilovici arată că Iugoslavia cere aceleaşi drepturi pentru cetăţenii ei din Ungaria, ce sunt acordate minorităţilor maghiare din Iugoslavia. După ce vicontele Head Hood (Anglia) a afirmat că în propunerea iugoslavă pare a fi şi alte implicaţiii, discutarea propunerii iugoslave a fost amânată pentru şedinţa viitoare. Comitetul a trecut apoi la amendamentul iugoslav, la articolul 3, privitor la punerea în libertate a persoanelor închise pentru atitudini sau activităţi proaliate. După o lungă discuţie în care Anglia a spus că amendamentul nu ar fi necesar şi Franţa a cerut amănunte, şedinţa a fost ridicată fără să se fi ajuns la o hotărîre. Discuţiile au durat trei ore şi 20 minute. ★ Paris, 30 (Rador). — Comisia politică şi teritorială pentru Ungaria şi-a fixat următorul program de activitate pentru Sâmbătă şi Luni: — Sâmbătă la ora 15, şedinţă comună a comisiilor politice şi teritoriale pentru Ungaria şi România pentru ca cele două ţări să îşi spună punctul lor de vedere asupra frontierelor pe care Ie au în comun ; — Luni, la ora 15, şedinţa comisiei în vederea reluării examinări problemei frontierei maghiaro-cehoslovace; — Reluarea discuţiei cu privire la garanţiile ce urmează a fi acordate minorităţilor. Şedinţa pentru aceste discuţii urmează să fie fixată mai târziu. Patru memorii ale delegaţiei române Paris, 30 (Radar). — In legătură cu articolul 2 din proectul tratatului de pace cu România, aflat în discuţie în comisia politică şi teritorială pentru România, corespondentul agenţiei ,,Radar” află că delegaţia română a creat o comisiune compusă din d-nii Pătrăşcanu, Voitec Ralea şi Franasoviei, la care s’au adăugat ■ delegaţia maghiară, d-nii miniştri Filotti şi Ciuntu din partea ministerului de externe. Această comisie a întocmit patru memorii amănunţite cu privire la toate chestiunile ridicate de delegaţia maghiară. Memoriile româneşti răstoarnă toate argumentele şi învinuirile aduse de : D. Ch. Tătărescu primit in auienţă de d. Bymes Paris, 30 (Rador). — D. George Tătărescu a fost primit Vineri în audienţă de d. Bymes, secretarul depanamentului de stat nord-american şi şeful delegaţiei nord-americane la conferinţa de pace. Audienţa a durat o oră şi un sfert D. Beviî va participa la conferinţa pentru Palestina ondra 30 (Rador). — D. Bevin a luat hotărîrea de a participa la conferinţa pentru Palestina, care se va deschide la Londra în ziua de 9 Septembrie. In absenţa d-lui Bevin de la Paris, delegaţia britanică la conferinţa păcii va fi prezidată de d. Alexander. Nu se poate presupune câteva dura conferinţa pentru Palestina, dar sunt puţine şanse ca ea să se termine înainte de 23 Septembrie, dată pentru care este fixată deschiderea Adunării Generale a Naţiunilor Unite. In tot timpul cât va dura conferinţa pentru Palestina, d. Bevin păstra contactul cu delega-ţia britanică la conferinţa din Paris şi va fi gata să plece la Paris ori de câte ori va fi nevoie. Este deasemeni posibili ce şi d. Attlee să se ducă la Paris. Se ştie că d. Bevin ţine foarte mult să reglementeze în mod satisfăcător problema Palestinei. Intr-o şedinţă din Noembrie trecut a Camerei Comunelor, ministru de externe a declarat că este gata să-şi puină în joc viitorul său politic pentru această chestiune. Punerea in circulaţie a monedei joinare de argint de 100 mii leu In Monitorul Oficial Ide eri a apărut următorul decret regal : Art. I. Ministerul finanţelor este autorizat a bate şi pune în circulaţie, prin Monetăria Naţională, monete jubiliare de argint de loo,ooo lei, valoare nominală. Art. XI. Cuantumul emishlinii acestor monete se fixează inițial la leii 9o.opo.ooo.ooo. putând fi ulterior majorat, dacă necesitățile cer prin jurnal al Consiliului de Miniştri. Art. III. Moneta jubiliară de ar- I gint de loo.ooo lei, va avea urmă- I toarele caracteristici: I 1. Compoziţia: 1 Monetele sunt fabricate din aliaj de argint şi cupru. Titlul aliajului este de 700"/»o cu o toleranţă de + 5"/o0, putând deci varia de la 6S6*/o«—1750’V J 2. Dimensiuni j a) Diametrul monetei este de 37 I mm, cu o toleranţă de 40 05 mm, putând varia între 38,95—37,05 mm. b) Greutatea unei monete este de 25 srame, cu o toleranță de -f 10,,*„ putârnd varia între 24,75—25,25 gr. i 3. Gravura: a) Faţa (aversul) monetei are gravat& efigia Maiestăţii Sale Regelui Mitrai I. în profil spre dreapta. , De jubr îrrvmrejurul efigiei se află gravati cu litere majuscule textul: „MIHAI REGELE ROMANILOR”, iar aconsumul eugiei in acelaşi cerc cu textul se află gravat milesdmul monetei „1346”, diespărţit de text prin câte un punct. Semnătura artistului modelor ,,H. lonescu”, se află gravată imediat sub efigie; b) Dosul (reversul) monetei era gravat în partea de sus „ROMANIA”, dedesubt se află o compoziţie alegorică simbolizând pacea, în felul următor: o femeie îmbrăcată în costum naţional, reprezentând România, se sprijină cu mâna stângă pe stema mică a ţării şi primeşte în mâna dreaptă o ramură de măslin de un porumbel în sbor. In partea stângă se află gravată valoarea monetei „loo.oop” lei, iar jos se află gravat numele artistului care a conceput macheta „A. Boroanescu’’. c) Muchea monetei formează o suprafață cilindrică netedă, având gravat în adâncime, cu litere majuscule, textul : „NIHIL SINE DEO”. Intre cuvinte sunt gravate câte două steluţe, iar la sfârşitul textului sunt gravate trei steluţe. 4. SUnet: Moneta are la lovire înceată ne placă de marmoră sau de sticlă, sunetul argintiu caracteristic aliajului. Nr. 199 Duminică 1 Septembrie 1946 Pagini APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE AM IN UNIUNEA SOVIETICĂ Rafineria de petrol din Kuibâșev. Sudarea țevilor pentru distilarea petrolului DESBATERILE CONSILIULUI DE SECURITATE Lake Success, 30 (Rador). — In şedinţa din după amiaza zilei de Joi a Consiliului de Securitate, d. Velosso (Brazilia) sprijinind Por- tugalia, a declarat: „Eu nu apăr regimul politic din Portugalia. Dar este o mare deosebire între Spania şi Portugalia. In vreme ce regimul spaniol a fost stabilit cu ajutorul Axei şi a dat ajutor Axei în timpul războiului, cu Portugalia nu s-a întâmplat aşa ceva“. Timp de şase minute, delegaţii şi-au exprimat asentimentul faţă de cererea Suediei, fără să se ri- dice vreo obiecţie. D. Parodi (Franţa) a declarat că Suedia a făcut multe experienţe sociale interesante şi că probabil nu există nici o ţară în lume care să nu ia unoarecare exemplu de la ea. D. Johnson (Statele Unite), sir Alexander Cadogan (Anglia) şi d. Gromîko (Rusia) au sprijinit deja mari cantităţi de numiţii semeni cererea Suediei. Ea a fost sprijinită şi de delegaţii Olandei, Chinei, Egiptului, Braziliei şi Poloniei. Cererea Islandei deasemeni nu a ridicat nici o opoziţie. Timp de trei minute, Rusia Şi Franţa, au sprjinit călduros cererea islandeză. Când preşedintele a anunţat că vrea să suspende şedinţa pentru scurtă vreme, d. Padilla Nervo (Mexico) a intervenit în mod dramatic încercând să scoată Consiliul din impasul devenit inevitabil prin iminenta recurgere la dreptul de veto de către marile puteri. Cele cinci state ale căror cereri nu au fost admise, şi anume Albania, Mongolia, Erie, Trans, Iiordania şi Portugalia şi-au asigurat majoritatea voturilor ex. I primate, dar la admiterea lor în O.N.U. s’au opus în fiecare caz câte o mare putere. Anglia şi Statele Unite au vo-tat contra cererilor Albaniei şi, Mongoliei, iar Rusia contra cere. î rilor statului Erie, Transiorda- niei şi Portugaliei. Australia s’a obţinut dela vot în fiecare caz, deoarece delegatul , nu a fost de acord cu metoda în "... ■* *'TOnaMuiiMUi iui m» ■■■nu— care au fost examinate cererile lor. Aceasta este pentru prima oară când Anglia şi Statele Unite exercită dreptul de veto. D. dr. Oscar Lange (Polonia), preşedintele consiliului, a declarat în legătură cu votul că el nu se îndoeşte că toate naţiunile de pe glob vor deveni până la urmă membre ale ONU-ului. El a subliniat: „Aşi vrea ca ţările care nu au fost recomandate să fie admise să ştie că aceasta nu înseamnă că Consiliul nu este dispus să le recomande în viitor’’. Imediat după terminarea voturilor în legătură cu cele opt cereri, d. Andrei Gromîko, delegatul sovietic, a cerut Consiliului de Securitate să ceară la rândul său tuturor membrilor ONU-ului ca în interval de două săptămâni să informeze Consiliul de Securitate despre numărul şi dispozitivul trupelor din alte teritorii şi despre situaţia bazelor şi garnizoanelor de pe teritoriile străine. D. Gromîko a spus: „In legătură cu războiul purtat de Naţiunile Unite contra inamicului comun, trupele unor anumite puteri membrele Naţiunilor Unite au fost stabilite pe teritoriul mai multor naţiuni membre ale Naţiunilor Unite şi în anumite ţări care nu au participat la război în vederea eliminării agresorilor axişti sau împiedicări invadării lor de către trupele Axei. După ce aceste misiuni au fost desăvârşite şi războiul s-a sfârşit, unele trupe aliate au fost retrase din teritoriile susmenţionate. Dar după informaţiile disponibile, au continuat să rămâne trupe aliate pe teritoriul mai multor ţări membre ale Naţiunilor Unite şi în alte State, exclusiv fostele teritorii inamice. Şederea acestor trupe aliate in aceste ţări atât de multă vreme după terminarea războiului — prezenţa trupelor nefiind cerută de necesităţile militare — trebue să provoace o naturală stare de incomoditate î ţările în care continuă să staţioneze aceste trupe străine In plus, opinia publică mondială, care este interesată la făurirea păcii cât mai repede cu putinţă şi la menţinerea securităţii colective, urmăreşte cu o nelinişte vădită situaţia creată în ţările susmenţionate. In consecinţă, Consiliul de Securitate trebue să studieze chestiunea trupelor aliate aflate actualmente pe teritoriul statelor membre ale ONU-ului ca şi pe teritoriul altor state, cu excepţia foştilor inamici. Dar Consiliul de Securitate nu are la dispoziţie informaţii precizând în ce puncte ale teritoriului Naţiunilor Unite şi multor state staţionează trupe aliate şi care este numărul acestor trupe. Având în vedere îndatoririle Consiliului de Securitate cuprinse în capitolul 7 din Charta ONU- ului, consiliul trebue să fi© informat unde staţionează aceste forţe armate ale naţiunilor membre pe teritoriile susmenţionate şi care este tăria lor. In consecinţă, acte în baza instrucţiilor ce mi-au fost date de vvernul sovietic, propunerea ca Consiliul de Securitate să hotărască să ceară membrilor ONU- ului să prezinte Consiliului în termen de două săptămâni următoarele informaţii : 1. Din ce puncte de pe teritoriul membrilor Naţiunilor Unite sau altor state, cu excepţia teritoriilor foste inamice, se află staţionate forţele armate ale membrilor ONU-ului şi care este tăria lor 7 2. — în ce puncte de pe teritoriile susmenţionate se află situate bazele aeriene şi navale ale forţelor arat ale celorlalţi membri ai Naţiunilor Unite şi care este tăria garnizoanelor lor 7 3. — informaţiile menţionate în paragrafele 1 şi 2 trebue să se refere la situaţia existentă la 1 August 1946”. Sir Alexandre Cadogan (Anglia) a declarat că problema ridicată de d. Gromîko nu se află pe ordinea, de zi. El a adăugat că d. Gromiko este, liber să ridice problema şi că nimeni nu doreşte să-l oprească să facă acest lucru, dar in Clipa de faţă declaraţia să se situiază absolut întru totul în afara ordinei de zi. Delegatul Franţei a sprijinit pe Sir Alexander Cadogan. I D. Gromiko a replicat că „este dispus ca declaraţia sa să fie discutată la viitoarea reuniune”. Apoi şedinţa Consiliului de Securitate a fost ridicată. Aceasta a fost cea mai lungă şedinţă a sa. Viitoara şedinţă va avea loc Vineri la ora 21.30 (ora Bucureşti). Cuvântarea d-lui Molotov in şedinţa comitetului economic pru România, Bulgaria, Ungaria şi Fulanda Paris, 30 (Agerpres). — Agenţia TASS transmite următoarea cuvântare a d-lui Molotov rostită în şedinţa comitetului economic pentru România, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda, din 28 August. DOMNULE PREŞEDINTE, Delegaţia sovietică mulţumeşte tuturor delegaţiunilor cari ca Iugoslavia şi altele, au sprijinit propunerea consiliului miniştrilor de afaceri străine, privitoare la reparaţiuni. Astăzi noi rezumăm discuţia. Delegaţia sovietică acordă mare importanţă problemei reparaţiunilor. Armata noastră a fost invadată de mai multe milioane de soldaţi ai armatelor fasciste germane şi satelite. Invazia a produs nenorociri imense. Şi acum încă puteţi vedea distrugerile produse de ei, la fiecare pas, în toate regiunile apusene şi sudice din U.R.S.S. Tot poporul sovietic şi-a suflecat mânecile şi este acum ocupat cu eliminarea consecinţelor acestei Invaziuni duşmane. Tocmai după cum în anii războiului patriotic popoarele din U.R.S.S. s’au strâns în lunii marelui Stalin şi au dus lupta victorioasă în contra invadatorilor, acum deja de mai ■ m mult de un an poporul sovietic sub conducerea marelui lor conducător, îndeplineşte cu acelaş spirit de sacrificiu programul de refacere a ţării. MUNCA DE REFACERE URIAŞE SI EROICA Facem faţă unor sarcini enorme în restabilirea industriei, agriculturii şi transporturlor, în reclădirea oraşelor şi satelor distruse. Tot poporul sovietic este acum absorbit de această muncă de refacere uriaşe şi eroică a fabricelor uzinelor electrice şi căilor ferate, a căminurilor distruse, a milioanelor de familii. Zeci de milioane de oameni lucrează conştant la noul plan stalinian, de progest economic şi reconstruire a ţării. In aceste condiţiuni reparaţiunile sunt de o importanţă economică considerabilă, precum şi de o semnificaţie politică enormă, deoarece ele dau o anumită satisfacţie morală poporului nostru, care nu poate consimţi la situaţia ca ţări ale căror armate au împrăştiat violenţa şi distrugerea pe teritoriul U.R. S.S., timp de multe luni, să rămână nepedpsite şi să refuze de a-şi asuma cel puţin o oarecare parte de răspundere materială, pentru calamităţile provocate Uniunii Sovietice. Popoarele sovietice nu au nici o îndoială în ceea ce priveşte posibilitatea executării norilor şi enormelor sateni ce le stau în faţă la refacerea economică şi reconstrucţia tehnică a ţării. Statul sovietic este astfel construit şi se bucură de un astfel de sprijin din partea poporului muncitor şi este condus de un conducător aşa de mare ca Stalin, încât noi poporul sovietic suntem încredinţaţi că refacerea ţării noastre se află în mâini demne de încredere şi pe drumul drept. Vom încerca să executăm planul cincinal adoptat, mai curând decât a fost plănuit şi suntem siguri că ţara noastră va putea proceda în curând la noul şi încă mai vaste lucrări, decât acelea cărora le-a făcut faţă înainte de război. Desigur că noi încercăm să înlăturăm toate piedicile şi complicaţiile cari se ivesc în acest drum. Dacă problema reparaţiunilor ar lua o astfel de întorsătură la, conferinţa de pace încât chiar satisfacerea modestelor nrpt«ntiî sovietice tare, naraţiuni!'' de la prevăzute de proectele tratatelor de pace s’ar lovi de piedici, aceasta ar cauza o pagubă nepermisă poporului sovietic. Ar fi absurd de a crede că delegaţia sovietică nu va încerca să apere aceste interese legitime şi juste ale ţării noastre. Vom continua să facem aceasta, şi în vitor chiar dacă câteodată nu va fi pe placul unor oameni, cari sunt incapabili să înţeleagă lucrurile cele mai elementare când interesele altor naţiuni sunt în joc. CE PRETINDE GRECIA Reprezentantul delegaţiei greceşti a vorbit de două ori în comitet, cu privire la amendamentul australian şi a încercat să explice punctul său de vedere. Delegatul grec a accentuat cu un deosebit zel că reparaţiunile nu ar trebui să fe împovărătoare pentru statele responsabile de agresiune. Totuşi, acelaşiretat grec, după cum se ştie prea bine, pretinde de la mica Bulgarie nici mai mult, nici mai puţin, decât un miliard de dolari sau, spre a fi mai precis, nouă sute optzeci şi cinci milioane dolari ca titlu de reparaţii. Această cifră evident că este complect neîntemeiată şi serveşte numai pentru a arăta poftele neînfrânte pentru bunul altora. Aceasta arată deasemenea că delegaţia greacă acţionează de o manieră profund contradictorie spunând pe de o parte că trebue mai multă prudenţă în chestiunea reparaţiunilor şi prezentând pe de alta, pretenţii excesive vecinilor săi. Mai trebue adăugat că delegaţia greacă nu a ridicat obiecţiuni la propunerile delegaţiei australiene, ceea ce este foarte caracteristic pentru poziţia e. (Continuare la Ultima Oră)