Universul, septembrie 1948 (Anul 65, nr. 202-227)
1948-09-01 / nr. 202
Anul al 6£*f lsa«paginilei Taxa portaH plătită la numerar conform aprobării Dir. Q-rale T. T. T. Nr 26.064/931 Fondator: LUICI CAZZAVILLAN TIPOGRAFIA iiUN S V E RSU L“ înscris sub Nr. 160 Tplb, lifo» CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: «sft Si TELEFONICE 25 îmbunătăţirea cautaţii mărfurilor Tehnicienii din Statele Unite sunt preocupaţi de probleme extrem de „interesante”. Iată o pildă. După cum se ştie, becurile au astăzi o durată de ardere destul de lungă — de câteva luni aproximativ. Ne-am aştepta poate ca tehnicienii americani din industria becurilor să caute o metodă de a îmbunătăţi calitatea becurilor, aşa încât să le prelungească durata de ardere şi să economisească, astfel, banii consumatorilor. Dimpotrivă, tehnicienii caută o metodă de a scurta cu 1/3 durata de ardere a becurilor, căci prin această coborîre a calităţii produselor, regii becurilor vor să mărească vânzarea şi deci profiturile cu o treime. Materialele din care se fabrică astăzi becurile nu se pretează decât la o ardere îndelungată. Tehnicienii americani caută de aceea materiale din care să se poată fabrica becuri cu o durată de ardere redusă. Desigur, aceasta este o problemă tehnică foarte grea. Totuşi, regii dolarului nu se dau înapoi atunci când este vorba de sporirea averii lor, pe spatele maselor. Se ştie, de altfel, că toţi marii industriaşi particulari vedeau în vânzarea unor mărfuri de calitate proastă un bun mijloc de a-şi spori câştigurile. Cine n’a auzit, de exemplu, de faimoasele afaceri cu încălţăminte de talpă de carton — făcute pe spatele ostaşilor şi al contribuabililor? Dacă astfel stau lucrurile în societatea capitalistă, cu totul alta e preocuparea acolo unde industria e bun al întregului popor. Astfel, la noi, după ce principalele întreprinderi au trecut în mâinile Statului popular, după ce Statul popular a devenit principalul întreprinzător al ţării, a început o adevărată luptă pentru îmbunătăţirea calităţii. Programele de activitate ale întreprinderilor, angajamentele muncitorilor, punctele întrecerilor în producţie, toate aceste forme de dirijare şi stimulare a activităţii productive pun acum pe primul plan problema îmbunătăţirii calităţii produselor. Ca o măsură concretă tinzând spre realizarea acestui scop, s-a decis ca anumiţi muncitori să primească drept sarcină specială controlarea calităţii produselor. Produsele nu vor fi puse în vânzare aşa cum ies de la muncitorii care se confecţionează. Ele vor fi supuse mai întâi unui control strict, care să garanteze o calitate superioară. Este caracteristic faptul că proprietarii marilor întreprinderi angajau numeroși „supraveghetori”, care trebuiau să aibă grijă ca muncitorii să lucreze până la epuizare. Salarizarea unor astfel de supraveghetori nu apărea proprietarilor particulari ca o cheltuială de prisos. In schimb , nimeni nu se gândea să angajeze supraveghetori care să se preocupe de o cât mai bună calitate a produselor. Numai Statul popular, odată marile întreprinderi trecute în proprietatea sa, a luat iniţiativa controlării severe a calităţii produselor. Astăzi Statul are grijă de uşurarea traiului maselor şi ia toate măsurile în stare a asigura o îmbunătăţire a vieţii. îmbunătăţirea calităţii mărfurilor va da maselor de consumatori produse care să le acopere cât mai bine nevoile şi în acelaşi timp, furnizându-le produse mai trainice, care durează mai mult, le va da posibilitatea de a-şi economisi banii. Muncitorimea, conştientă că roadele muncii ei servesc poporului, arată în diverse chipuri grija ei pentru îmbunătăţirea calităţii mărfurilor. Astfel, muncitorii din fabricile care finisează semifabricatele, atrag atenţia tovarăşilor lor asupra lipsurilor pe care le prezintă semifabricatele primite spre finisare. Un alt exemplu : muncitorii de la Flacăra Roşie (fost Mociorniţa) şi-au trimis delegaţi la magazinele de desfacere ale fabricii, delegaţi care au stat de vorbă cu cumpărătorii şi şi-au notat propunerile pe care aceştia din urmă le-au făcut în vederea îmbunătăţirii calităţii încălţămintei. Iată câteva din aceste propuneri : cusătura de ramă este făcută prea la margine şi de aceea aţa se rupe uşor şi talpa se desprinde repede; branţurile nu sunt lipite bine ; placheurile sunt bătute prost Un cetăţean a arătat că cuiele de la bocanci sunt ieşite la tocuri şi a propus să fie acoperite cu o bucată de meşină. Toate aceste observaţii au fost înregistrate şi s’au luat pe baza lor măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii încălţămintei. Fabrica va confecţiona astfel bocanci şi pantofi mai comozi şi mai trainici. Cumpărătorii vor fi mai mulţumiţi şi banii lor vor fi mai economisiţi. Tocmai acesta este scopul eforturilor care se fac în toate întreprinderile naţionalizate pentru a îmbunătăţi calitatea mărfurilor. Vatslie O. Lipeanu DISPOZ1 REFERITOARE LA APLICAREA HOTĂRÂRII CONSILIULUI SE MUSTI PRIVITOARE LA REŢINEREA AJUTORULUI Pentru o justă interpretare şi aplicare a hotărîrii Consiliului de Miniştri din 21 August a. c., prin care se stabileşte că: , ,Avansurile rambursabile acordate ce Ministere şi Instituţiunile Publice de orice fel, precum şi de întreprinderile de Stat şi Particulare, salariaţilor lor, în baza Decretului Nr. 8/1948 şi nerambursate până la 1 Iulie crt., se consideră acordate definitiv cutitlul de ajutoare”, se va proceda astfel: Avansurile acordate în baza Decretului Nr. 8/1948, urma să fie reţinute cr începere din luna Mai 1948, în rate lunare stabilite prin Decizia de mai sus, şi anume salariaţilor publici de la şefi de serviciu în sus, care au luat avans de 2.000 lei, în 5 rate lunare egale, iar la ceilalţi, care au primit un avans de 2.500 lei, in 6 rate lunare. In ce priveşte salariaţii particulari, cărora li s’a acordat la cei din clasa I-II inclusiv 2.000 lei, iar pentru ceilălţi 2.500 lei, s’a stabilit că acest avans să fie scăzut pentru cei din clasa I-II în 4 rate, pentru cei din clasa III-IV în 5 rate, pentru acei ACORDAT SALARIAȚILOR din V-VI în 6 rate, pentru acei din cl. VII-IX în 7 rate, iar pentru clasele X-XII în 8 rate. Conform Deciziei de mai sus, urma deci să se scadă câte 2 rate la fiecare salariat, iar numai diferența rezultată după scăderea acestor rate va fi considerată ajutor. Astfel la salariaţii publici de la şef de serviciu inclusiv în sus se va scade 2 rate a 400 lei, ceea ce face 800 lei, restul de 1.200 lei considerându-se ca ajutor, iar la ceilalţi, 2 rate a 416 lei ceea ce face 832 lei, considerându-se ca ajutor restul sumei, de 1.668 lei. Iar la salariații particulari pentru acei din cl. I-II câte 500 lei de rată, adică în total 1.000 lei, restul sumei de 1.000 lei considerându-se ca ajutor. Pentru cei din cl. III-IV, câte 400 lei de rată, adică total 800 lei, retsul de 1.200 lei considerându-se ca ajutor. Pentru cei din cl. V-VI. câte 333 lei de rată, adică în total 666 lei, restul de 1.334 lei considerându-se ca ajutor. Pentru cei din d. VII-IX câte 357 lei de rată, adică în total 714 lei, restul de 1.786 lei considerându-se ca ajutor, și Pentru cei din dl. X-XI-XII câte 312 lei de rată, adică în total 624 lei, restul de 1.876 considerându-se ca ajutor. Cei cărora li s’au reţinut mai mult, li se va restitui diferenţa d. către conducerea întreprinderii sau instituţiei, iar celor care li s’a reţinut mai puţin, li se va reţine diferenţa până la sumele arătate mai sus. MOARTEA LUI A. A. JDANOV Moscova, (Rador). — Postul de radio Moscova a anunţat astăzi încetarea din viaţă a lui Andrei Alexandrovici Jdanov, membru al Biroului Politic şi secretar al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. FEIM TAEA Cabana de pe muntele Vârful cu dur BARE DE CREDIT PENTRU INVESTIŢII Ministerul finanţelor a întocmit un proect pentru organizarea ,,Băncii de Credit pentru investiţii”, iar prezidiul Marei adunări naţionale a emis un decret, care va apare în Monitorul Oficial de azi, şi potrivit căruia ia fiinţă noua instituţie. „Banca de credit pentru investiţii” va funcţiona ca societate comercială de stat şi va efectua finanţarea nevoilor de investiţii ale instituţiilor publice şi particulare de orice fel. Mijloacele financiare vor fi puse la dispoziţia băncii de ministerul finanţelor in vederea acordării de credite rambursabile sau pentru finanţări speciale cu sau fără dobândă în condiţiunile fixate de acest departament. Deasemenea banca poate să-şi procure fonduri şi de la alte instituţii sau să întrebuinţeze la acordarea de nouă credite anuităţile încasate la împrumuturile acordate. Normele de acordare şi utilizare a creditelor sau a fondurilor nerambursabile vor fi stabilite de ministerul finanţelor care va întocmi şi statutul băncii. Banca de credit pentru investiţii va fi condusă de un director, ajutat de unul sau doi directori adjuncţi, numiţi de ministerul finanţelor. Controlul gestiunii băncii se va face de ministerul finanţelor prin organele sale. REORGANIZAREA SERVICIILOR SANITARE SI MEDICALE ALE C. C. A. S. In cadrul măsurilor de reorganizare a formaţiunilor sale sanitare, Casa centrală a asigurărilor sociale, a hotârît să reglementeze internarea în spitalele C. C. A. S. începând de la 31 August a. c., toate spitalele C. C. A. S. comunică în fiecare seară Direcţiei Medicale paturile libere, pe specialităţi, indicându-se şi serviciul respectiv în care urmează a fi internat bolnavul în ziua următoare. Datorită măsurilor luate pe viitor, asiguraţii găsiţi bolnavi de către diversele servicii de consultaţii de pe lângă dispensării, sunt îndrumaţi către medicul diriginte care, în mod obligatoriu, indică în scris, spitalul unde urmează a fi internat bolnavul, simiplificându-se toate celelalte formalităţi. Pentru asiguraţii cari urmează să fie internaţi în spitalele ministerului sănătăţii, s-au făcut de asemeni, intervenţii de către Casa centrală în vederea simplificării formalităţilor de internare. Reglementarea internărilor în spitalele C. C. A. S. dă posibilitate instituţiei să întrebuinţeze, la maximum, spitalele de specialitate, în raport cu calitatea personalului și a utilajului. S’AU ÎMPLINIT 13 ANI DELA INIŢIEREA MIŞCĂRII STAHANOVISTE IN U.R.S.S. Moscova 31 (Rador), transmite: „ Marţi s au împlinit 13 ani dela iniţierea în Uniunea Sovietică a uneia dintre cele mai glorioase şi invincibile mişcări a timpurilor noastre — mişcarea stahanovistă. Mişcarea stahanovistă oglindeşte concret marea superioritate a sistemului sovietic şi însemnătatea istorică internaţională a victoriei socialismului în Uniunea Sovietică. Toate ziarele comentează importanţa acestei strălucite aniversări. Astfel PRAVDA scrie următoarele înttre fol editorial: ,, Mişcarea stahanovistă este rezultatul interesului direct pe care fiecare muncitor sovietic I îl poartă ridicării productivităţii muncii sale, deoarece ridicarea productivităţii muncii în condiţiile noastre sovietice însemnează creşterea prosperităţii materiale a întreg poporului muncitor. Această mişcare a devenit posibilă deoarece, în urma industrializării ţării noastre, industria noastră socialistă a fost înzestrată cu tehnica modernă şi deoarece grija lui, Stalin pentru pregătirea rezervelor de muncă a ajutat clasei muncitoare sovietice să stăpânească această nouă tehnică și să o împingă înainte. Noua caracteristică a stadiului actual al mișcării stahanoviste TASS este exprimată în trecere pe scară tot mai mare de la realizările stahanoviste ale muncitorilor individuali la munca stahanovistă a unor întregi echipe, brigăzi şi ateliere. Acest nou stadiu deschide perspective deosebite pentru mărirea productivităţii muncii pe scară de masse”. Ziarele de Marţi abundă în ştiri care confirmă aceste afirmaţii. PÂINE ŞI CHIFLE FĂRĂ CARTELĂ LA BUDAPESTA Budapesta,, 31 (Rador). — M. T. I. transmite : Marţi a fost prima zi de vânzare liberă la Budapesta a pâinii şi a chiflelor. Fabrica de pâine a oraşului a făcut totul pentru a satisface cererile publicului. Au fost puse în vânzare fără cartelă 5 vagoane de pâine şi jumătate de milion de chiflei Monitorul Oficial ungar de Marţi publică 7 decrete prevăzând scăderea preţurilor la o serie de articole de primă importanţă, printre care legume şi conserve. & Mr. 202 Me£ééftt1: Şl! APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECJIE ? DIN POLONIA Unul dintre pavilioanele expoziţiei teritoriilor de vest ale Poloniei de la Wroclaw INTELECTUALII LUPTA PENTRU SALVAREA PĂCII ŞI A CIVILIZAŢIEI Reprezentanţii cei mai de seamă ai intelectualităţii progresiste mondiale s-au întrunit la Wroclaw pentru a susţine prin cuvântul lor lupta de pretutindeni a măştilor populare pentru pace şi progres. Iluştrii oamenii de ştiinţă ca Julien Huxley, scriitori reputaţi ca Ilya Ehrenburg, muzicieni faimoşi ca pianistul Estrella, creatori în arta cinematografului ca regizorul Tudovkin, intelectuali de toate naţionalităţile s’au întrunit în Polonia mânaţi de acelaşi ideal: menţinerea păcii şi apărarea culturii într’o lume care a suferit atât de crunt ororile războiului. E pentru prima oară poate când asistăm la o manifestare concretă a unităţii intelectuali lor pentru a apăra o poziţie progresistă. Desigur, cazuri izolate n’au lipsit. Desigur, intelectualii sovietici şi alţi oameni ai cărţii din lumea întreagă au protestat vehement contra barbariei naziste, apoi, după terminarea războiului, contra încercărilor imperialiste de sabotare a păcii şi de reînviere a metodelor fasciste de guvernare. Astăzi, însă, într’un elan admirabil, determinat de o şi mai admirabilă imitate de ideal, ei s’au unit pentru a da o forţă cât mai mare luptei lor. Unul din delegaţii sovietici, M. Ciavrelli, a spus: „Minţile cele mai luminate ale lumii se întrunesc la Wroclaw; vocea lor trebue să unească toate forţele progresiste iar prestigiul lor va contribui la intensificarea luptei pentru apărarea idealurilor celor mai mulţi oameni. Şi unul din aceste idealuri e demnitatea umană. Problema demnităţii omeneşti şi a demnităţii intelectualilor e de o actualitate arzătoare. Fascismul n’a însemnat—în ultimă analiză — altceva decât un monstruos dispreţ al omului. Condiţia de cxistenţă a intelectualilor sub fascism a fost o umilire adâncă, o negare totală a capacităţilor lor. Acolo unde domneau forţa brută şi instinctele josnice, valorile spirituale nu-şi găseau nicio preţuire. Pastei tot unde a pătruns furia nazistă, intelectualii progresişti, cară nu s’au vândut barbariei cotropitorilor■ au plătit cu sângele lor îndrăzneala de a fi arătat adevărul. Astăzi, la patru ani după terminarea războiului, constatăm plini de revoltă că sunt din nou, puse in practică vechile sisteme fasciste de înjosire] a intelectualilor. Reacţiunea amaricana încearcă să astupe, glasul intelectualilor , vinaresişfi din Statelle-Unite, care demască uneltirile imperialiştilor de acolo de subjugare a popoarelor şi de subminare a păcii. Oameni ca Howard Fast, tea Charlie Chaplin sunt judecată de aşa zisul Comitet pentru anchetarea activităţii antiamericane. Aspiraţiile intelectualilor progresişti spre libertate, spre pace, spre pro. Slî’/î® Călin (Continuare in pag. 2 a) ANIVERSAREA ZIARULUI „ROMANIA! MAGYAR SZO“ In ziua de 1 Septembrie 1947 a apărut, la Bucureşti, primul număr al ziarului „Romániai Magyar Szó”. Evenimentul a fost înregistrat în presa noastră ca o nouă confirmare a faptului că toţi cetăţenii ţării noastre au azi drepturi egale, oricare ar fi naţionalitatea lor. Această deplină egalitate de drepturi este acum înscrisă în constituţia Republicii Populare Române. Ea certifică profunda deosebire care există între regimul de azi al prieteniei şi colaborării şi regimurile vechi care ne aţâţau — şi pe români şi pe unguri — la ură unii contra altora, pentru a putea fi practicată politica imperialistă de menţinere a focarului de războiu din această parte a Europei, politică care a făcut ca şi poporul român şi cel ungar să cadă în ghiarele hitlerismului şi să fie antrenate în criminalul războiu contra Uniunii Sovietice. Azi, lucrul acesta nu mai e posibil pentru că şi în Ungaria şi în România sunt regimuri care fac din colaborarea popoarelor noastre, şi mai, ales din prietenia cu Uniunea Sovietică elementul esenţial al securităţii şi independenţei lor, al păcii şi progresului lor." Existenţa unui ziar de limbă maghiară la Bucureşti măsoară adâncimea prefacerilor realizate la noi şi arată cât de larg e orizontul care se deschideîn calea solidarităţii naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român şi a prieteniei şi colaborării cu popoarele vecine. [ Consecvent liniei pe care şi-a fixat-o, ziarul ,,Romániai Magyar Szó” stă în slujba demo-j - craţiei româneşti ca un organ de îndrumare şi de mobilizare a maselor muncitoare maghiare în lupta comună pentru propăşirea şi întărirea Republicii Popu- lare Române. Prezent în toate marile reforme realizate de muncitorime sub îndrumarea Partidului Muncitoresc Român, ziarul ,,Romániai Magyar Szó” a adus o preţioasă contribuţie în pregătirea, aplicarea şi consolidarea lor, popularizând în rândurile concetăţenilor maghiari străduinţele întregului popor muncitor, pentru a asigura ţării un viitor mai bun. In scurta dar rodnica sa existenţă de până acuma, confratele nostru de limbă maghiară a căutat şi a isbutit să depună o activitate plină de succes pentru lichidarea rămăşiţelor şovine şi revizioniste din sânul populaţiei maghiare, contribuind, prin aceasta, nu numai la desţelinirea drumului spre profgres şi spre bunăstarea celor ce muncesc ci şi la adâncirea prieteniei dintre români şi unguri. Legat de străduinţele maselor muncitoreşti maghiare, care sunt aceleaşi, cu ale celor româneşti, ziarul „Romániai Magyar Szó” luptă fără preget alături de întreaga presă democratică din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor poporului. ■ Urăm confratelui nostru, la aniversarea de un an, viaţă lungă şi plină de înfăptuiri viitoare, demne de cele de până acuma. ( ÎNFIINŢAREA casei de economii. CECURI ŞI CONSEMNAŢIUNI Casa de depisuri şi Casa de economie, credit şi cecuri poştale s’au contopit In baza proectului întocmit de ministerul finanţelor, Prezidiul Marei Adunări Naţionale, a emis un decretpentru înfiinţarea şi organizarea Cassei de economii, cecuri şi consemnaţiuni, decret care va apare im Monitorul Oficial de azi. Această nouă instituţie bancară a fost înfiinţată prin contopirea patrimoniilor Cassei naţionale de economii, şi cecuri poştale şi a Casei de depuneri şi consemnaţiuni. Casa de Economii, Cecuri Şi Consemnaţiuni, denumită Prescurtat C. E.C. va face următoarele operaţii: a) Primeşte, fructifică şi restitue depunerile pe livretele de economii. In vederea stimulării spiritului de economii în massele populare poata acorda premii de încurajare depunătorilor. 1) Execută operaţiuni de primiri şi plăţi în conturi curente de cecuri. c) primeşte spre consemnare, păstrare şi administrare valori, efecte şi numerar pe baza dispoziţiunilor din legi şi regulamente a ordinelor judecătoreşti şi ale instituţiunilor publice sau de interes general, precum şi pe baza întrebuinţării de către particulari. d) Execută pentru Stat sau alte instituţioni, orice operaţiuni privind emisiunea, administrarea şi răscumpărarea împrumuturilor pe piaţa internă, pe baza depoziţiunilor Ministerului Finanţelor. e) Execută plăţi de salarii şi pensii" domiciliu. f) Execută orice alte operaţiuni date în atribuţiunile sale de Ministerul Finanţelor. Statul: Prin Ministerul Finanţelor garantează depunerile pe livretele fie economii ale Cassei de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni împreună cu dobânzile lor. Operaţiunile pe Tvrutele de economii şi în conturile curente de cecuri sunt secrete. • Operaţiunile Cassei de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni se efec- tuează prin: sediile proprii, oficiile poştale, administraţiile financiare şi alte instituţii sau întreprinderi pe bază de convenţii speciale. Toate disponibilităţile de numerar ale tuturor unităţilor administrative de Stat care nu au caracter economic (Primării Prefectului, etc.), ale aşezămintelor şi fundaţiilor de orice fel, comitetelor şcolare, parohiilor, fondurilor speciale şi care nu au conturi la Banca Naţională a României, vor fi depuse şi păstrate in conturi curente la Casa de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni. Ministerul Finanţelor va determina prin deriziune unităţile administrative, persoanele juridice şi fondurilor speciale ce intră în prevederile prezentului articol. Deasemeni, unităţile sindicale şi ale organizaţiilor culturale sau sportive vor depune în cont curent la Casa de Economii, Cecuri Şi Consemnaţiuni toate disponibilităţile lor de numerar. Toate actele şi operaţiunile Cassei de economii, cecuri şi consemnaţiuni, cererile şi adresele titularilor, avizele şi actele făcute în legătură cu serviciile Cassei, extrasele de cont, publicitatea prin ziare şi reviste, radio, cinematograf, afişaj Public, afişaj în vagoane de cale ferată tramvai, autobuze, vitrine, pe corespondenţă şi imprimatele expediate prin Poştă, sunt scutite de orice taxă de timbru şi impozit pe actele şi faptele juridice, precum şi de orice alte impozite sau taxe ale statului, judeţului sau comunei, instituţiile de drept Public vor executa publicitatea în mod gratuit, iar cete de drept privat după un tarif preferenţial. Sunt scutite de asemenea, de orice impozite dobânzile plătite de Casa de economii, cecuri şi consemnaţiuni. Toate scutirile de mai sus se corsideră înscrise în legile fiscale. Sumele, datorateCaisei de Economii, Cecuri şi Consemnaţiiuni sub orice titlu, vor putea fi urmărite prin agenţii fiscali, după procedura prevăzută în codul de procedură fiscală. Sumele depuse pe livretele de economii şi în conturile curente de cecuri, nu pot fi poprite sau urmărite decât dacă se stabilește prin (Continuare in pag. 2-a) ------ CONDIŢIILE DE PRESCHIMBARE A unor timbre fiscale Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa generală că timbrele mobiel fiscale, timbrele de facturi, borderouri şi timbrele impozit excepţional cari se retrag din circulaţie pe data de 1 Septembrie 1948, se vor primi la preschimbare în condițiunil prevăzute prin decizia nr. 428.631 publicată în Monitorul Oficial nr 192 din 20 August 1948, începânde la 1 Septembrie 1948, până la dat de 15 Septembrie a. c. inclusiv. MASURI PENTRU INTENSIFICAREA TRAFICULUI DE MĂRFURI Agerpres. 31. — pentru a satisface cerinţele publicului transportator, Direcţiunea C. F. R., a luat toate măsurile ca vagoanele cerute să fie puse la dispoziţie în termenul cel mai scurt posibil, urmărindu-se, în acelaşi timp, ca transportul la destinaţie să se efectueze de asemenea în minimum de timp. ■ In felul acesta, se face o economie considerabilă de timp în circulaţia vagoanelor de marfă, economie care poate fi utilizată pentru intensificarea traficului şi executarea, altor transporturi de mărfuri. Pentru ca ,acest lucru să se poată efectua în cele mai bune condiţiuni, Direcţiunea Mişcării C. F. R. foloseşte metoda preavizărei şi a avizării transpor- turilor. Predătorul mărfei este înştiinţat cu câteva ore mai înnainte de a i se pune vagonul la dispoziţie, iar destinatarul, înainte de sosire. In felul acesta predătorul și destinatarul au timp să-și ia măsurile necesare pentru că încărcarea și descărcarea vagonului să se facă în timpul cel mai scurt.