Universul, noiembrie 1948 (Anul 65, nr. 255-279)
1948-11-02 / nr. 255
ul al 65-lea 12 Pagini 4 LEI Fondator: LUlG! CAZZAV1LLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL ” Inserts sub Nr. ISO Trib. Ilfov Taxa poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G-rade P. T. T. Nr. 201.064/939 Nr. 255 Marți 2 Noembrie 1945 CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, STR. BREZOIANU NO. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE AȚÂȚĂRILE RĂZBOINICE SUNT SORTITE EȘECULUI Cu prilejul actualei sesiuni a Organizației Națiunilor Unite, în toate comitetele și Consiliile ONU-ului, reprezentanții imperialismului anglo-american precum și reprezentanții țărilor a căror politică o comandă imperialiștii s’au dedat și se dedau la tot felul de manevre a căror țintă este să submineze pacea, să distrugă O. N. U.-ul și — în ultimă analiză — să provoace un nou război.Fără îndoială, instigatorii la un nou războiu și-au manifestat intențiile lor războinice nu numai cu prilejul actualei sesiuni a Organizației Națiunilor Unite. Ei nu au scăpat niciun prilej, nu au lăsat să treacă nicio conferință, nu au participat la vreun congres fără a se declara împotrtiva forțelor care luptă pentru pace și progres, fără a se manifesta împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor cu democrație populară, fără a instiga la un nou războiu. Drept exemplu este d. Churchill care, dacă îl judecăm după recentele sale declarații, ar primi cu bucurie rolul de conducător al unui eventual războiu împotriva statelor din frontul apărător al păcii. In fiecare zi se poate constata cum dușmanii păcii împrumută arme din arsenalul fascismului. Generalissimul Stalin a declarat corespondentului ziarului „Pravda” că, după ce la 30 August 1948, reprezentatul Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Angliei și Franței au ajuns la o înțelegere în chestiunea Berlinului, guvernele Statelor Unite, Angliei și Franței au desavuat pe reprezentanții lor la Moscova și au declarat acordul încheiat ca inexistent. Cu prilejul desbaterilor problemei Berlinului în Consiliul de Securitate al O. N. U.-lui s’a ajuns din nou — prin conversații neoficiale — la un acord, dar reprezentanții Statelor Unite și Angliei au declarat iarăși acest acord inexistent. Ce insamnă oare aceste fapte dacă nu folosirea cunoscutelor metode fasciste de nerespectare a acordurilor, de călcare în picioare a angajamentelor luate, de nesocotire a înțelegerilor survenite între state. Anglo-americanii nesocotesc metodic înțelegerile dintre ei și Uniunea Sovietică, înțelegerea de la Yalta, de la Potsdam, recent acordurile intervenite în problema Berlinului sunt sistematic nesocotite. Anglo-americanii transformă aceste înțelegeri în vorbe goale, iar acordurile în petece de hârtie. Dar tocmai aceste fapte demonstrează că cei ce conduc politica anglo-americanilor nu vor să se înțeleagă cu Uniunea Sovietică. Acești politicieni nu doresc o înțelegere cu Uniunea Sovietică pentru că în acest fel și-ar vedea periclitată chiar situația lor de exploatatori ai popoarelor, de profitori de pe urma muncii a milioane de oameni, de ațâțători la război. Conducătorii Statelor Unite, ai Angliei, ai Franței și ai celorlalte state care ascultă de ei fac o politică prin care urmăresc să desplănțue un nou războiu. Da, aceasta este dorința lor. Dar, este cazul să ne întrebăm: este oare suficient, pentru ca să isbucnească un nou războiu, ca acești domni să instige la războiu? Este oare suficient ca acești ațâțători la măcel să dorească un nou războiu? Au, oare, acești oameni oorbiți de furie văzând cum cresc forțele democrației, posibilitatea să provoace un nou războiu? Hotărît lucru, nu. Generalissimul I. V. Stalin a acordat corespondentului ziarului „Pravda” un interview, întrebat de corespondentul ziarului ,,Pravda” asupra modului în care se vor sfârși mașinațiunile acelora care intenționează să deslănțue un nou războiu. Generalissimul Stalin a răspuns: „Toate acestea se pot sfârși numai printr’un eșec rușinos al ațâțătorilor la un nou războiu, Churchill, prin Mircea Rapîțeanu (Continuare in pag. 2-a) TRĂDĂTORII „Președintele: Pe ce sprijin ați contat în toată această afacere? Acuzatul Popp: Pe sprijinul direct al americanilor în special, și al englezilor... Președintele: Pe ce sprijin vă bazați dv. în această acțiune? Acuzatul Manu: Pe sprijinul englezilor și americanilor...” Acuzații nici nu mai încearcă să mintă. Ei mărturisesc, cu cinism, că sprijinul pe care-l sperau, pentru criminala lor acțiune, nu venea decât din afară. Nici un acuzat nu încearcă măcar să insinueze, că în acțiunea lor de spionaj, sabotaj și complot s-ar fi legănat măcar cu iluzia unui sprijin din partea poporului. Ajutor din partea imperialiștilor, — aceasta era unica lor speranță, își dădeau prea bine seamă ca nici vorbă nu putea fi de vreun sprijin în mafse. Și cum putea fi altfel? In timp ce poporul nostru făcea eforturi eroice ca să pună capăt inflației, în timp ce muncitorii, renunțând la orice urcare de salarii, munceau din greu să ridice producția; în timp ce întreaga populație nu dorea decât oprirea cât mai rapidă a inflației — ce făceau aceia care așteaptă, azi, pedeapsa? Ei executau ordinele venite din afară, ci încurajau inflația, ei sabotau producția, împiedicau mărirea producției. Atunci când supraprețurile sărăceau populația — ce făceau „domnii” complotiști? Ei căutau să smulgă supraprețuri cât mai mari, să scumpească cât mai mult mărfurile. Auschnitt, Pop, Bujoiu și complicii lor utilizau supraprețurile jefuite din sudoarea poporului, pentru a înarma o mână de legionari și membri ai partidelor reacționare de sub ordinele serviciului de spionaj american din Salzburg. Da, cititorule! Supraprețul pe care-l plăteai tu, mergea, în ultimă analiză, în buzunarele criminalilor legionari și „istorici” aflați sub directivele dușmanilor țării. Greutățile pe care le îndurai erau în bună măsură provocate sau accentuate de cei care-și așteaptă astăzi pedeapsa cuvenită. In timp ce poporul nostru lupta pentru o vieață mai bună, complotiștii voiau să asigure americanilor investiții rentabile. Ce înseamnă investiții rentabile? înseamnă exploatarea cruntă a salariatului și a consumatorului, înseamnă salarii de mizerie pentru muncitori, înseamnă încasarea de supraprețuri. Investiții rentabile pentru imperialiști, înseamnă sărăcie și ruină pentru poporul nostru. Acesta era viitorul pe care voiau acuzații să ni-l pregătească! In timp ce poporul nostru vrea pace, o pace care să-i asigure independența națională, spionii și sabotorii se puseseră la dispoziția provocatorilor de războiu. De ce făceau aceste lucruri criminalii ce-și așteaptă azi sentința? Ușor de răspuns! Doar acuzații nu sunt decât marii potentați ai finanței românești, strâns legată de finanța anglo- americană. Auschnitt, magnatul fierului românesc, este coproprietar al Băncii Engleze Westminter, al trustului de armament Vickers, precum și al altor firme de acelaș fel. Popp era director general al Vasîle D. Sîveanu (Continuare in pag. 2-a) CE CRED CETĂȚENII DESPRE PRIETEnIA ROMÂNo-SOVIETICĂ AZI NE RĂSPUND: UN CĂPITAN, UN INSTITUTOR ȘI UN MIC COMERCIANT Cu ocazia „Săptămânii prieteniei româno-sovietice” am intre,prins o anchetă printre diferiți cetățeni, cu privire la raporturile de prietenie din ce in ce mai strânse care se adâncesc necontenit intre poporul român și popoarele Uniunii Sovietice. D. căpitan rez. Tiberiu Păun ne.a declarat următoarele: „Reluarea și adâncirea legăturilor de prietenie cu marea noastră vecină din Răsărit sunt fapte a căror rațiune se sprijină pe o serie întreagă de dați: geografice, istorice, culturale și economice, datând de secole. Este de ajuns să ne gândim la rolul de seamă pe care l-a jucat Rusia in viata Țărilor Romănești, a căror desvoltare este intim legată de sprijinul primit neîncetat de la poporul rus. Ori de câte ori vitregia vremurilor :*3 abatea asupra noastră, dinspre Miază,Zi sau Apus, ochii ni se îndreptau cu Încredere și speranță spre marea țară dela Răsărit și nu odată nădejdiile noastre s’au împlinit Aci a găsit adăpost marele cărturar moldovean Nicolae Milescu, aci, la sânul marei națiuni prietene, a aflat refugiu, in fața urgiei otomane, cunoscutul domn și învățat Dimitrie Cantemir. Istoria și cultura noastră s’au împletit, pe nesimțite, cu acelea ale Răsăritului. Așezarea geografică a țării noastre a mai cunoscut o consecință de ordin economic, pe care nimeni n’o poate tăgădui. Schimburile de mărfuri și bunuri în aceste părți au fost neîntrerupte, cu efecte din cele mai binefăcătoare. Dar cel mai însemnat contact cu marele nostru vecin, — contact de pe urma căruia Statul nostru a tras reale foloase, — rămâne cel militar. In mai puțin de un veac, armatele rusești au intervenit de trei ori cu succes in destinele poporului român: 1877 marchează descătușarea noastră de lanțurile turcești; 1917, sprijin activ în zăgăzuirea puhoiului teuton, pentru ca 1944 să însemne desrobirea noastră de către Armatele Sovietice de dominația hitlerista. Dacă n’ar fi decât aceste momente istorice cruciale, și încă ar fi dejuns să se prețuiască, așa cum se cuvne, prietenia românosovietică și toți oamenii de la noi să caute în mod constant căile ce duc la înflorirea și adâncirea amiciției cu puternicele popoare sovietice”. CE SPUNE UN INVATATOR Cu un vădit interes a primit ancheta noastră d. învățător D. Popescu. D.sa ne-a spus: :,Cine nu știe astăzi că intre popoarele Rusiei și acela al nostru au existat raporturi de prietenie din vremi îndelungate ? Mai poate constitui un secret faptul că unul dintre cei mai străluciți cărturari moldoveni, Petru Movilă, și-a adăpat setea de învățătură la izvoarele rusești? Că unii din cei mai prețuiți poeți și prozatori de-ai noștri au îndrăgit și au făcut cunoscuți la noi pe marii creatori de artă rusă? Pe firul timpului, se cuvine să amintim că istoria noastră modernă este bazată pe multe împrejurări în care ajutorul Rușilor este precumpănitor. Generoasa revoluția de la 1848 și mai apoi unirea Principatelor, cu toate consecințele fericite ce au urmat de aci, au avut susținători C. Postelnicii (Continuare in pag. 2-a) TELEGRAMA CONGRESULUI ARLUS ADRESATĂ GENERALIS SHU I. V. STALIN Congresul general Arlus a trimes generalissimului I. V. Staln următoarea telegramă „Al doilea congres general ARLUS întrunit la București In zilele de 29.31 Octombrie 1948, trimite marelui conducător al popoarelor, Generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin, salutul său cel mai fierbinte, întreaga sa dragoste și recunoștință. In convingerea sa profundă că de întărirea și desvoltarea prieteniei româno-sovietice este strâns legat viitorul poporului român, ARLUS, în cei patru ani de existență, a dus o muncă stăruitoare pentru complidarea acestei prietenii, astăzi adânc înrădăcinată în masele largi populare din țara noastră. Muncitorii și țăranii din orașe și de pe ogoare, funcționari, elevi, studenți, intelectuali, militari, bărbați și femei, toate naționalitățile din RPR. își manifestă nemărginita lor iubire față de Uniunea Sovietică. Marea țară a Socialismului, țara cu cea mai avansată cultură care luptă cu dârzenie în fruntea forțelor păcii și democrație, și își manifestă dragostea și admirația față de genialul ei conducător, spre care sunt îndreptate speranțele tuturor popoarelor iubitoare de libertate. Poporul român este conștient de faptul că sprijinul și prietenia Uniunii Sovietice este acea forță gigantică pe care se sprijină Republica Populară Română, în lupta și munca ei pentru bunăstare, un viitor fericit, pentru socialism. ARLUS care a devenit o mare organizație de masse, duce o muncă intensă în rândurile poporului român, făcându-i cunoscute mărețe ei realizări ale Uniunii Sovietice: votul istoric mondial al Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, care a deschis o nouă epocă pentru omenire cât și lupta ei pentru pace și democrație, împotriva imperialiștilor ațâțători la un nou război. Poporul român își exprimă nemărginita sa dragoste față de popoarele sovietice, față de gloriosul Partid Comunist (bolșevic) din URSS și față de Genialul Conducător al popoarelor, ce luptă pentru pace, democrație și progres, Iosif Vissarionovic; Stalin. Trăiască Prietenia Româno- Sovietică, chezășia viitorului fericit al poporului român“. CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII DIN ITALIA ÎMPOTRIVA POLITICII GUVERNULUI Roma 1 (Rador). — Confederația Generală a Muncii din Italia a publicat un comunicat expunând revendicările muncitorilor italieni și subliniind că existența muncitorilor este amenințata din ce în ce mai mult datorită adâncirii crizei economice, datorită șomajului și politicii antipopulare a guvernului. Comunicatul spune între altele: „Criza actuală din Italia este caracterizată prin scăderea constantă a producției, mărirea numărului de șomeri, buget deficitar și mărirea bilanțului pasiv al comerțului. In această criză sunt interesați industriașii și marii proprietari care, dorind să-și păstreze pozițiile și profiturile, au ales, cu ajutorul guvernului, drumul cel mai dăunător pentru stat și pentru clasa muncitoare, drumul lichidării întreprinderilor, micșorării producției, suprimării prețurilor fixe, sporirii tarifelor la transporturile în comun, blocării salariilor și creerii de nouă impozite directe și indirecte. Confederația Generală a Muncii cheamă toate organizațiile sindicale să lupte împotriva acestei politici reacționare de clasă a proprietarilor și a guvernului, păstrând unitatea clasei muncitoare, pentru ca revendicările juste ale muncitorilor să fie satisfăcute". IN PARLAMENTUL DANEZ DEPUTAȚII COMUNIȘTI AU ÎNFIERAT P £ AȚÂ TĂTORII LA RĂZBOI Copenhaga, 31 (Rador).— „Tass’ transmite: In Parlamentul danez au început desbaterile în legătură cu examinarea bugetului. Șeful grupului parlamentar comunist a făcut declarații In legătură cu politica actuală a guvernului. Președintele Partidului Comunist Danez Larsen criticând politica guvernului a arătat că economia Danemarcei suferă din cauza cheltuelilor mari pentru cumpărarea de avioane. Larsen a subliniat scăderea nivelului de trai al populației și a cerut micșorarea impozitelor. El a înfierat pe ațâțătorii la război danezi și s-a ridicat împotriva alăturării Danemarcei la blocul occidental cerând rechemarea brigăzii daneze din Germania Occidentală și evacuarea Groenlandei de către americani. Alte moțiuni trimise de muncitorii și funcționarii fabricilor și întreprinderilor din Capitală prin care înfierează activitatea grupului de complotiști, spioni și sabotori In tot cursul zTe aeeri au continuat să sosească moțiunile votate cu ocazia meetingurilor ce s’au ținut în ziua de 16 Octombrie a. c. prin care muncitorii, tehnicerii și salariații din întreprinderile și fabricile din Captală, protestează cu indignare cotra crimelor de înaltă trădare, săvârșite de grupul de complotiști, spioni și sabotori. Astfel, muncitorii fabricei „Filatura Românească de Bumbac” spun în moțiunea lor: „Condamnăm cu cea mai mare strășnicie acțiunea imperialiștilor și slugilor lor și ne strângem și mai uniți în jurul Uniunii Sovietice, cea mai puternică apărătoare a celor ce muncesc”. Cerem aplicarea pedepsei maxime pentru Alexandru Pop, Ion Bujoiu, Gheorghe Manu, Max Auschnitt Nicolae Mărgineanu, Dumitru Gheorghiu, Alexandru Balș, Horia Măcelariu, Gheorghe Bontilă, Nicolae Pătrașcu, Eugen Teodorescu, Nstor Chioreanu, și toată clica lor. Cerând cu insistență pedeapsa fără cruțare pentru acești trădători, muncitorii și salariații fabricei „inaninte” spun printre altele: „Noi muncitorii fabricei „înainte” facem legământ a ne ascuți vigilența și a demasca elementele rămășițelor reacționare pentru a se paraliza orice încercare de a se face unelte unor astfel de trădători care se pun de acurmezitul drumului pe care Republica Populară Română se îndreaptă spre socialism." Salariații societății „Competrol" — depozitul Mogoșona — exprimă în moțiunea lor: „Toți uniți ca unul ne angajăm să luptăm și să descoperim pe toți dușmanii clasei muncitoare, sfărâmând din rădăcini acțiunea lor”. Deasemeni salariații Prefecturii Poliției Capitalei, în moțiunea trimeasă arată: „înfierăm cu indignare crimele săvârșite și pregătite de foștii conducători ai finanței și industriei noastre, în mârșava alianță cu resturile fasciste și legionare, vânduți imperialismului american și englez care vroiau să reintioneze vechea stăpânire burghezo-moșierească și să doboare toate cuceririle pe care clasa muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Român le-a câștigat prin muncă și luptă. Gândul nostru se îndreaptă în mod permanent către avantgarda clasei muncitoare, Partidul Muncitoresc Român, forța conducătoare a Republicei Populare Române, care a educat noul aparat de stat în spiritul luptei de clasă împotriva dușmanului poporului și care constituie pentru noi un sprijin în toate acțiunile noastre." Muncitorii și funcționarii fabricei „Constructorul”, manifestă în moțiunea lor :,Noi muncitorii și tehnicienii fabricei „Constructorul” ne luăm angajamentul de a demasca și scoate din rândurile noastre pe toți acei care caută să opună la desvoltarea economiei și reconstrucției drumului nostru spre socialism. Cerem cea mai aspră pedeapsă și regretăm că nu există pedeapsa capitală pentru acești trădători.” Tot astfel, salariaații din Administrația de Stat a Ministerului Afacerilor Interne, arată următoarele: „Acest proces ne dovedește în chipul cel mai evident că dușmanul de clasă al poporului muncitor nu a fost distrus în întregime și că întreaga clasă muncitoare trebui să-Și ascută vigilența pentru a descoperi dușmanul și al nimici oriunde s’ar afla." (Continuare in pag. 2-a) INAUGURAREA NOUEI LINII FERATE FILIAȘI - BUMBEȘTI - LIVEZENI Solemnitatea s-a desfășurat in prezenta membrilor Prezidiului și ai guvernului, precum și ai delegaților tineretului sovietic și delegațiilor de muncitori din Capitală Cuvântarea d-ln Gh. Gheorghiu-D-i Duminică dimineața a avut loc inaugurarea liniei ferate Filiași- Bumbești-Livezeni. Pentru a participa la solemnitatea inaugurării au sosit Ilin București cu un tren special în gara Ilie Pintilie, de pe traseul nouii linii, d-nii: prof. C. I. Parhon, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, Ion Niculi, vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, dr. Petru Groza, președintele Consiliului de r •iștri,Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al P.M.R. și prim vicepreședinte al Consiliului de miniștri, Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de miniștri, Botáz Rădăceanu, ministrul Muncii și Brevederilor Sociale, Emil Bodnăraș ministrul Apărării Naționale, Miron Constantinescu ministrul Minelor și Petrolului, Chivu Stoica ministrul industriei și Teodor Iordăchescu ministrul lucrărior publice. Deasemeni d-nn: Al. Moghioroș secretar al C.C.P.M.R., Gheorghe Apostol președintele Confederației Generale a Muncii, Stelian Tănasescu ministru adjunct la ministerul afacerilor interne, Gaston Marin ministru adjunct la ministerul industriei, Alexa Augustin director general al Căilor ferate române, d-na Eugenia Rădăceanu și d. Mihail Dalea, tri în C.C. al P.M.R. Au mai sosit cu acelaș tren pentru a participa la solemnitate d-nii : Ghenadie Fominov și Victor Levențov, delegați ai tineretului sovietic, Andrei Pătrașcu, responsabil coordonator al șantierelor naționale, Ilie Drăgan secretar general al F.N.T.D.R., Pavel Sala secretar al C.C.U.T.M., Nicolae Goldberger și B. Zaharesen din partea Federației Naționale a foștilor deținuți și deportați politici antifasciști, Mihail Roller, dr. C. Dimitriu secretar general al Partidului Național Popular, Az. Hulduban ,secretar general al Frontului Plugarilor, d-na Stela Moghioroș din partea U F.D.R.-ului, dr. Ion Botizu din partea Crucii Roșii, precum și delegații de muncitori din fabricile din Capitală. INAUGURAREA NOUEI UNI FERATE După sosirea trenului special în gara Ilie Pintilie, d-nii prof. C. I. Partion, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale și Emil Bodnăraș ministrul Apărării Naționale au trecut în revistă , plutonul de onoare. Apoi d. Gheorghe Gheorghiu-Dej secretar general al P.M.R. și prim vice-președinte al Consiliului de miniștri a inaugurat noua linie tăind panglica roșie. D. Alexa Augustin, directorul general al C. FIR.-ului, luând în primire linia a asigurat guvernul că noua linie va fi exploatată în folosul poporului muncitor. Unul din podurile peste Jiu, de pe linia Bumbești-Livezeni, de la punctul Noroaiele Marea adunare și brigadierilor * . » . 4 • Á a muncitorilor de pe șantier In uralele bragadirilor și muncitorilor oaspeții au indreptat apoi spre platoul Lunca Mare, unde a avut loc o mare adunare la care, au participat muncitorii, brigadierii și tehnicienii de pe Șantierul Național „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, Bumbești-Livezeni, un mare număr de minieri, muncitori și țărani din regiune, precum și delegații de tineri din județele învecinate. După intonarea imnului R.P.R. și a imnului sovietic adunarea a fost deschisă de d. N. Gumă, membru în biroul executiv al U. T.M.-ului și responsabil al Secției de Reconstrucții al F.N.T.D.R. A luat cuvântul apoi d. Pavel Cosmin Micescu, responsabilul brigăzilor de muncă voluntară de pe șantier, care a arătat realizările obținute atât în muncă cât și pe tărâmul educării tineretului subliniind că aceste realizări nu ar fi fost posibile fără sprijinul și îndrumarea Partidului Muncitoresc Român. Din partea tehnicienilor a vorbit d. ing. Nicolae Ștefan, care a subliniat largile posibilități de afirmare a capacității tehnicienilor noștri pe care le-a creiat partidul și guvernul nostru. . D. Ghenadie Fominov a adus constructorilor liniei BumbeștiLivezeni un salut fierbinte din partea tineretului din Uniunea Sovietică,care, urmărește cu dragoste eforturile tineretului român pentru întărirea Republicei Populare Române. Arătând că tineretul sovietic ca și tineretul român este dornic de pace, d. Ghenadie Fominov ,a spus: „Noi urăm imperialismul care urmărește provocarea de noui războaie, noui nenorociri și suferințe pentru popoare și de aceia sprijinim cu toate puterile noastre Guvernul Sovietic, care în fruntea lagărului democrat și anti-imperialist luptă , cu toate forțele sale pentru o pace trainică, pentru libertatea popoarelor". . Cuvintele delegatului sovietic au fost puternic subliniate de uralele celor prezenți care și-au manifestat dragostea pentru Uniunea Sovietică și genialul ei conducător I. V. Stalin. In uralele nesfârșite ale celor de față a luat cuvântul d. Gheorghe Gheorghiu Dej secretar general al Partidului Muncitoresc Român și prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri care a spus următoarele: Cuvântarea d-lui Gh. Gheorghiu-Dej la numele Comitetului Central al P. M. R.1 și al Guvernului nostru, aduc un salut fierbinte muncitorilor, dragului nostru tineret, tehnicienilor noștri pricepuți, constructorii acestei opere, linia Bumbești- Livezeni. In mai puțin de șapte luni a fost terminată o lucrare începută acum 25 ani. Prin munca și efortul vostru ați dat ființă unei artere atât de necesară centrului industrial Valea Jiului. . . Prin vine de oțel l-ați legat cu regiunile Olteniei, Munteniei și Banatului, însuflețirea cu care ați zidit această linie, izvorăște din dragostea și devotamentul vostru față de poporul muncitor de la orașe și sate. Linia Bumbești-Livezeni va juca un rol important în viața economică a țării noastre. Ea deschide o cale nouă de acces spre bazinul carbonifer din Valea Jiului, care asigură combustibilul necesar industriei și căilor noastre ferate. (Continuare in pag. 2-a) SOLEMNITATEA DESCHIDERII EXPOZIȚIEI „PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICA" Di SAUDALLES Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice (1-7 Noembrie) s-a deschis seri la orele 12 în sala Dalles prin inaugurarea expoziției „Prietenia Româno-Sovietică” organizată de Comitetul Național pentru Sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietică. Au luat parte la solemnitatea inaugurării d-nii : prof. acad. Petre Constantinescu-Iași, vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, dr. Petru Groza, președintele Consiliului de miniștri, d-na Ana Pauker ministrul Afacerilor Externe, d-nii: Vasile Luca, ministrul Finanțelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii și al Prevederilor Sociale, Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, Eduard Mezincescu, ministrul Artelor și Informațiilor A. Bârlădeanu, ministrul Comerțului Exterior. Au mai participat d-nii: I. Chișinevschi, secretar al P. M. R. Gh. Apostol membru in Biroul Politic al P.M.R. și președinte al Confederației Generale a Muncii, Liuba Chișinevschi, membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale și vice-președinte al C.G.M., L. Răutu, membru in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, N. Radovinovici, din Comitetul Central a (Continuare la pag. 2-a) D-na Ministru, Ana Pauker, rostindu-și cuvântarea