Universul, noiembrie 1948 (Anul 65, nr. 255-279)

1948-11-02 / nr. 255

ul al 65-lea 12 Pagini 4 LEI Fondator: LUlG! CAZZAV1LLAN TIPOGRAFIA „UNIVERSUL ” Inserts sub Nr. ISO Trib. Ilfov Taxa poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G-rade P. T. T. Nr. 201.064/939 Nr. 255 Marți 2 Noem­brie 1945 CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, STR. BREZOIANU NO. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE AȚÂȚĂRILE RĂZBOINICE SUNT SORTITE EȘECULUI Cu prilejul actualei sesiuni a Organizației Națiunilor Uni­te, în toate comitetele și Con­siliile ONU-ului, reprezentanții imperialismului anglo-american precum și reprezentanții țări­lor a căror politică o comandă imperialiștii s’au dedat și se dedau la tot felul de manevre a căror țintă este să submi­neze pacea, să distrugă O. N. U.-ul și — în ultimă analiză — să provoace un nou război.­Fără îndoială, instigatorii la un nou războiu și-au manifes­tat intențiile lor războinice nu numai cu prilejul actualei se­siuni a Organizației Națiuni­lor Unite. Ei nu au scăpat niciun prilej, nu au lăsat să treacă nicio conferință, nu au participat la vreun congres fără a se declara împotrtiva forțelor care luptă pentru pace și progres, fără a se manifesta împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor cu democrație popu­lară, fără a instiga la un nou războiu. Drept exemplu este d. Churchill care, dacă îl ju­decăm după recentele sale de­clarații, ar primi cu bucurie rolul de conducător al unui eventual războiu împotriva statelor din frontul apărător al păcii. In fiecare zi se poate cons­tata cum dușmanii păcii îm­prumută arme din arsenalul fascismului. Generalissimul Stalin a de­clarat corespondentului ziaru­lui „Pravda” că, după ce la 30 August 1948, reprezentatul U­­niunii Sovietice, Statelor Uni­te, Angliei și Franței au ajuns la o înțelegere în chestiunea Berlinului, guvernele Statelor Unite, Angliei și Franței au desavuat pe reprezentanții lor la Moscova și au declarat acordul încheiat ca inexistent. Cu prilejul desbaterilor pro­blemei Berlinului în Consiliul de Securitate al O. N. U.-lui s’a ajuns din nou — prin con­versații neoficiale — la un a­­cord, dar reprezentanții State­lor Unite și Angliei au decla­rat iarăși acest acord inexis­tent. Ce ins­am­nă oare aceste fapte dacă nu folosirea cunos­cutelor metode fasciste de ne­­respectare a acordurilor, de călcare în picioare a angaja­mentelor luate, de nesocotire a înțelegerilor survenite între state. Anglo-americanii neso­cotesc metodic înțelegerile din­tre ei și Uniunea Sovietică, înțelegerea de la Yalta, de la Potsdam, recent acordurile intervenite în problema Ber­linului sunt sistematic nesoco­tite. Anglo-americanii transfor­mă aceste înțelegeri în vorbe goale, iar acordurile în petece de hârtie. Dar tocmai aceste fapte demonstrează că cei ce conduc politica anglo-america­­nilor nu vor să se înțeleagă cu Uniunea Sovietică. Acești politicieni nu doresc o înțele­gere cu Uniunea Sovietică pentru că în acest fel și-ar vedea periclitată chiar situația lor de exploatatori ai popoa­relor, de profitori de pe urma muncii a milioane de oameni, de ațâțători la război. Conducătorii Statelor Unite, ai Angliei, ai Franței și ai ce­lorlalte state care ascultă de ei fac o politică prin care ur­măresc să desplănțue un nou războiu. Da, aceasta este do­rința lor. Dar, este cazul să ne între­băm: este oare suficient, pen­tru ca să isbucneas­că un nou războiu, ca acești domni să instige la războiu? Este oare suficient ca acești ațâțători la măcel să dorească un nou răz­boiu? Au, oare, acești oameni oorbiți de furie văzând cum cresc forțele democrației, posi­bilitatea să provoace un nou războiu? Hotărît lucru, nu. Generalissimul I. V. Stalin a acordat corespondentului ziarului „Pravda” un interview, întrebat de corespondentul ziarului ,,Pravda” asupra mo­dului în care se vor sfârși ma­­șinațiunile acelora care inten­ționează să deslănțue un nou războiu. Generalissimul Stalin a răspuns: „Toate acestea se pot sfârși numai printr’un eșec rușinos al ațâțătorilor la un nou războiu, Churchill, prin­ Mircea Rapîțeanu (Continuare in pag. 2-a) TRĂDĂTORII „Președintele: Pe ce sprijin ați contat în toată această a­­facere? Acuzatul Popp: Pe sprijinul direct al americanilor în spe­cial, și al englezilor... Președintele: Pe ce sprijin vă bazați dv. în această acțiune? Acuzatul Manu: Pe sprijinul englezilor și americanilor...” Acuzații nici nu mai încearcă să mintă. Ei mărturisesc, cu cinism, că sprijinul pe care-l sperau, pentru criminala lor acțiune, nu venea decât din a­­fară. Nici un acuzat nu în­cearcă măcar să insinueze, că în acțiunea lor de spionaj, sa­botaj și complot s-ar fi legă­nat măcar cu iluzia unui spri­jin din partea poporului. Aju­tor din partea imperialiștilor, — aceasta era unica lor spe­ranță, își dădeau prea bine seamă ca nici vorbă nu putea fi de vreun sprijin în mafse. Și cum putea fi altfel? In timp ce poporul nostru făcea eforturi eroice ca să pună capăt inflației, în timp ce mun­citorii, renunțând la orice ur­care de salarii, munceau din greu să ridice producția; în timp ce întreaga populație nu dorea decât oprirea cât mai rapidă a inflației — ce făceau aceia care așteaptă, azi, pe­deapsa? Ei executau ordi­nele venite din afară, ci încura­jau inflația, ei sabotau pro­ducția, împiedicau mărirea producției. Atunci când su­­praprețurile sărăceau populația — ce făceau „domnii” com­plotiști? Ei căutau să smulgă supraprețuri cât mai mari, să scumpească cât mai mult măr­furile. Auschnitt, Pop, Bu­­joiu și complicii lor utili­zau supraprețurile jefuite din sudoarea poporului, pen­tru a înarma o mână de legionari și membri ai parti­delor reacționare de sub ordi­nele serviciului de s­pionaj a­­merican din Salzburg. Da, cititorule! Supraprețul pe care-l plăteai tu, mergea, în ultimă analiză, în buzunarele criminalilor legionari și „isto­rici” aflați sub directivele dușmanilor țării. Greutățile pe care le îndurai erau în bună măsură provocate sau accen­tuate de cei care-și așteaptă astăzi pedeapsa cuvenită. In timp ce poporul nostru lupta pentru o vieață mai bună, complotiștii voiau să a­­sigure americanilor investiții rentabile. Ce înseamnă inves­tiții rentabile? înseamnă ex­ploatarea cruntă a salariatului și a consumatorului, înseamnă salarii de mizerie pentru muncitori, înseamnă încasarea de supraprețuri. In­vestiții rentabile pentru impe­rialiști, înseamnă sărăcie și ruină pentru poporul nostru. Acesta era viitorul pe care voiau acuzații să ni-l pregă­tească! In timp ce poporul nostru vrea pace, o pace care să-i a­­sigure independența națională, spionii și sabotorii se puseseră la dispoziția provocatorilor de războiu. De ce făceau aceste lucruri criminalii ce-și așteaptă azi sentința? Ușor de răspuns! Doar acuzații nu sunt de­cât marii potentați ai fi­­nanței românești, strâns le­gată de finanța anglo- ame­ricană. Auschnitt, magna­tul fierului românesc, este coproprietar al Băncii Engleze Westminter, al trustului de ar­mament Vickers, precum și al altor firme de acelaș fel. Popp era director general al Vasîle D. Sîveanu (Continuare in pag. 2-a) CE CRED CETĂȚENII DESPRE PRIETEnIA ROMÂNo-SOVIETICĂ AZI NE RĂSPUND: UN CĂPITAN, UN INSTITUTOR ȘI UN MIC COMERCIANT Cu ocazia „Săptămânii priete­niei româno-sovietice” am intre,­prins o anchetă printre diferiți cetățeni, cu privire la raportu­rile de prietenie din ce in ce mai strânse care se adâncesc ne­contenit intre poporul român și popoarele Uniunii Sovietice. D. căpitan rez. Tiberiu Păun ne.a declarat următoarele: „Reluarea și adâncirea legătu­rilor de prietenie cu marea noas­tră vecină din Răsărit sunt fapte a căror rațiune se sprijină pe o serie întreagă de dați: geogra­­fice, istorice, culturale și econo­mice, datând de secole. Este de ajuns să ne gândim la rolul de seamă pe care l-a jucat Rusia in viata Țărilor Romă­­nești, a căror desvoltare este in­tim legată de sprijinul primit ne­încetat de la poporul rus. Ori de câte ori vitregia vremurilor :*3 abatea asupra noastră, dinspre Miază,Zi sau Apus, ochii ni se îndreptau cu Încredere și spe­ranță spre marea țară dela Ră­sărit și nu odată nădejdiile noas­­tre s’au împlinit Aci a găsit adăpost marele căr­turar moldovean Nicolae Milescu, aci, la sânul marei națiuni prie­tene, a aflat refugiu, in fața ur­giei otomane, cunoscutul­­ domn și învățat Dimitrie Cantemir. Istoria și cultura noastră s’au împletit, pe nesimțite, cu acelea ale Răsăritului. Așezarea geogra­fică a țării noastre a mai cu­noscut o consecință de ordin eco­­nomic, pe care nimeni n’o poate tăgădui. Schimburile de mărfuri și bunuri în aceste părți au fost neîntrerupte, cu efecte din cele mai binefăcătoare. Dar cel mai însemnat contact cu marele nostru vecin, — con­tact de pe urma căruia Statul nostru a tras reale foloase, — rămâne cel militar. In mai puțin de un veac, armatele rusești au intervenit de trei ori cu succes in destinele poporului român: 1877 marchează descătușarea noastră de lanțurile turcești; 1917, sprijin activ în zăgăzuirea puho­iului teuton, pentru ca 1944 să însemne desrobirea noastră de către Armatele Sovietice de domi­nația hitlerista. Dacă n’ar fi decât aceste mo­mente istorice cruciale, și încă ar fi dejuns să se prețuiască, așa cum se cuv­ne, prietenia româno­­sovi­etică și toți oamenii de la noi să caute în mod constant căile ce duc la înflorirea și adâncirea amiciției cu puternicele popoare sovietice”. CE SPUNE UN INVATATOR Cu un vădit interes a primit ancheta noastră d. învățător D. Popescu. D.sa ne-a spus: :,Cine nu știe astăzi că intre popoarele Rusiei și acela al nos­tru au existat raporturi de prie­tenie din vremi îndelungate ? Mai poate constitui un secret faptul că unul dintre cei mai străluciți cărturari moldoveni, P­etru Movilă, și-a­ adăpat setea de învățătură la izvoarele rusești? Că unii din cei mai prețuiți po­eți și prozatori de-ai noștri au îndrăgit și au făcut cunoscuți la noi pe marii creatori de artă rusă? Pe firul timpului, se cuvine să amintim că istoria noastră mo­dernă este ba­­zată pe multe îm­prejurări în care ajutorul Ruși­­lor­ este precumpănitor. Gene­roasa­­ revoluția de la 1848 și mai apoi unirea Principatelor, cu toate consecințele fericite ce au urmat de aci, au avut susținători C. Postelnicii (Continuare in pag. 2-a) TELEGRAMA CONGRESULUI ARLUS ADRESATĂ GENERALIS SHU I. V. STALIN Congresul general Arlus a trimes generalissimului I. V. Staln următoarea telegramă „Al doilea congres general ARLUS întrunit la București In zilele de 29.31 Octombrie 1948, trimite marelui conducă­tor al popoarelor, Generalissi­mului Iosif Vissarionovici Sta­lin, salutul său cel mai fier­binte, întreaga sa dragoste și recunoștință. In convingerea sa profundă că de întărirea și desvoltarea prieteniei româno-sovietice este strâns legat viitorul poporului român, ARLUS, în cei patru ani de existență, a dus o mun­că stăruitoare pentru comp­li­­darea acestei prietenii, astăzi adânc înrădăcinată în masele largi populare din țara noa­stră. Muncitorii și țăranii din orașe și de pe ogoare, funcțio­nari, elevi, studenți, intelec­­tuali, militari, bărbați și femei, toate naționalitățile din R­P­R. își manifestă nemărginita lor iubire față de Uniunea Sovie­tică. Marea țară a Socialismu­lui, țara cu cea mai avansată cultură care luptă cu dârzenie în fruntea forțelor păcii și de­mocrație, și își manifestă dra­gostea și admirația față de genialul ei conducător, spre care sunt îndreptate speranțele tuturor popoarelor iubitoare­­ de libertate. Poporul român este conștient­­ de faptul că sprijinul și prie­­­­tenia Uniunii Sovietice este acea forță gigantică pe care se­­ sprijină Republica Populară­­ Română, în lupta și munca ei­­ pentru bună­stare, un viitor fericit, pentru socialism. ARLUS care a devenit o mare organizație de masse, duce o muncă intensă în rân­durile poporului român, fă­­cându-i cunoscute mărețe­ e­i realizări ale Uniunii Sovietice: votul istoric mondial al Marii Revoluții Socialiste din Octom­­brie,­­ care a deschis o nouă­­ epocă pentru omenire cât și lupta ei pentru pace și demo­­­­crație, împotriva imperialiști­­lor ațâțători la un nou război. Poporul român își exprimă nemărginita sa dragoste față de popoarele sovietice, față de gloriosul Partid Comunist (bol­șevic) din URSS și față de Ge­nialul Conducător al popoare­lor, ce luptă pentru pace, de­mocrație și progres, Iosif Vis­­sarionovic; Stalin. Trăiască Prietenia Româno- Sovietică, chezășia viitorului fericit al poporului român“. CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII DIN ITALIA ÎMPOTRIVA POLITICII GUVERNULUI Roma 1 (Rador). — Confede­rația Generală a Muncii din I­­talia a publicat un comunicat expunând revendicările munci­torilor italieni și subliniind că exi­stența muncitorilor este amenin­țata din ce în ce mai mult da­torită adâncirii crizei economice, datorită șomajului și politicii antipopulare a guvernului. Comunicatul spune între al­tele: „Criza actuală din Italia este caracterizată prin scăderea constantă a producției, mărirea numărului de șomeri, buget de­ficitar și mărirea bilanțului pa­siv al comerțului. In această criză sunt interesați industriașii și marii proprietari care, dorind să-și păstreze pozițiile și profi­turile, au ales, cu ajutorul gu­vernului, drumul cel mai dău­nător pentru stat și pentru clasa muncitoare, drumul lichidării întreprinderilor, micșorării pro­ducției, suprimării prețurilor fixe, sporirii tarifelor la trans­porturile în comun, blocării sa­lariilor și creerii de nouă impo­zite directe și indirecte. Confederația Generală a Mun­cii cheamă toate organizațiile sindicale să lupte împotriva a­­cestei politici reacționare de clasă a proprietarilor și a gu­vernului, păstrând unitatea cla­sei muncitoare, pentru ca reven­dicările juste ale muncitorilor să fie satisfăcute". IN PARLAMENTUL DANEZ DEPUTAȚII COMUNIȘTI AU ÎNFIERAT P £ AȚÂ TĂTORII LA RĂZBOI Copenhaga, 31 (Rador).— „Tass’ transmite: In Parlamentul danez au înce­put desbaterile în legătură cu e­­xaminarea bugetului. Șeful grupu­lui parlamentar comunist a făcut declarații In leg­ătură cu politica actuală a guvernului. Președintele Partidulu­i Comunist Danez Larsen criticând politica guvernului a ară­tat că economia Danemarcei su­feră din cauza cheltuelilor mari pentru cumpărarea de avioane. Larsen a subliniat scăderea nivelu­lui de trai al populației și a cerut micșorarea impozitelor. El a înfie­rat pe ațâțătorii la război danezi și s-a ridicat împotriva alăturării Danemarcei la blocul occidental cerând rechemarea brigăzii daneze din Germania Occidentală și eva­cuarea Groenlandei de către ame­ricani. Alte moțiuni trimise de muncitorii și funcționarii fabricilor și întreprinderilor din Capitală prin care înfierează activitatea grupului de complotiști, spioni și sabotori In tot cursul zTe­ ae­eri au con­tinuat să sosească moțiunile votate cu ocazia meetingurilor ce s’au ți­nut în ziua de 16 Octombrie a. c. prin care muncitorii, tehnic­erii și salariații din întreprinderile și fa­bricile din Cap­tală, protestează cu indignare cotra crimelor de înaltă trădare, săvârșite de grupul de complotiști, spioni și sabotori. Astfel, muncitorii fabricei „Fila­tura Românească de Bumbac” spun în moțiunea lor: „Condamnăm cu cea mai mare strășnicie acțiunea imperialiștilor și slugilor lor și ne strângem și mai uniți în jurul U­­niunii Sovietice, cea mai puternică apărătoare a celor ce muncesc”. Cerem aplicarea pedepsei ma­xime pentru­ Alexandru Pop, Ion Bujoiu, Gheorghe Manu, Max Au­schnitt Nicolae Mărgineanu, Dumi­tru Gheorghiu, Alexandru Balș, Horia Măcelariu, Gheorghe Bon­­tilă, Nicolae Pătrașcu, Eugen Teo­­dorescu, Nstor Chioreanu, și toată clica lor. Cerând cu insistență pedeapsa fără cruțare pentru acești trădă­tori, muncitorii și salariații fabri­cei „inaninte” spun printre altele: „Noi muncitorii fabricei „înainte” facem legământ a ne ascuți vigi­lența și a demasca elementele ră­mășițelor reacționare pentru a se paraliza orice încercare de a se face unelte unor astfel de trădă­­tori care se pun de acurmezitul dru­mului pe care Republica Populară Română se îndreaptă spre socia­lism." Salariații societății „Competrol" — depozitul Mogoșon­a — exprimă în moțiunea lor: „Toți uniți ca u­­nul ne angajăm să luptăm și să descoperim pe toți dușmanii clasei muncitoare, sfărâmând din rădă­cini acțiunea lor”. Deasemeni salariații Prefecturii Poliției Capitalei, în moțiunea tri­measă arată: „înfierăm cu indig­nare crimele săvârșite și pregătite de foștii conducători ai finanței și industriei noastre, în mârșava a­­lianță cu resturile fasciste și le­gionare, vânduți imperialismului a­­merican și englez care vroiau să reintioneze vechea stăpânire bur­­ghezo-moșierească și să doboare toate cuceririle pe care clasa mun­citoare în frunte cu Partidul Mun­citoresc Român le-a câștigat prin muncă și luptă. Gândul nostru se îndreaptă în mod permanent către avantgarda clasei muncitoare, Partidul Munci­­toresc Român, forța conducătoare a Republicei Populare Române, care a educat noul aparat de stat în spiritul luptei de clasă împo­triva dușmanului poporului și care constituie pentru noi un spri­jin în toate acțiunile noastre." Muncitorii și funcționarii fabri­cei „Constructorul”, manifestă în moțiunea lor :,Noi muncitorii și tehnicienii fabricei „Constructorul” ne luăm angajamentul de a de­­masca și scoate din rândurile noa­stre pe toți acei care caută să o­­pună la desvoltarea economiei și reconstrucției drumului nostru spre socialism. Cerem cea mai aspră pedeapsă și regretăm că nu există pedeapsa ca­pitală pentru acești trădători.” Tot astfel, salariaații din Admini­strația de Stat a Ministerului A­­facerilor Interne, arată următoa­rele: „Acest proces ne dovedește în chipul cel mai evident că dușmanul de clasă al poporului muncitor nu a fost distrus în întregime și că în­treaga clasă muncitoare trebui să-Și ascută vigilența pentru a descoperi dușmanul și al nimici oriunde s’ar afla." (Continuare in pag. 2-a) INAUGURAREA NOUEI LINII FERATE FILIAȘI - BUMBEȘTI - LIVEZENI Solemnitatea s-a desfășurat in prezenta membrilor Prezidiului și ai guvernului, precum și ai delegaților tineretului sovietic și delegațiilor de muncitori din Capitală Cuvântarea d-ln­ Gh. Gheorghiu-D-i Duminică dimineața a avut loc inaugurarea liniei ferate Filiași- Bumbești-L­ivezeni. Pentru a participa la solem­nitatea inaugurării au sosit Ilin București cu un tren special în gara Ilie Pintilie, de pe traseul nouii linii, d-nii: prof. C. I. Par­­hon, președintele Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale, Ion Niculi, vicepreședinte al Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale, dr. Petru Groza, președintele Consiliului de r •­­iștri,­­Gh. Gheorghiu-Dej, se­­cretar g­en­eral al P.M.R. și prim vicepreședinte al Consiliului de miniștri, Ștefan Voitec, vicepre­ședinte al Consiliului de miniștri, Botáz Rădăceanu, ministrul Mun­cii și Brevederilor Sociale, Emil Bodnăraș ministrul Apărării Na­ționale, Miron Constantinescu mi­nistrul Minelor și Petrolului, Chi­­vu Stoica ministrul industriei și Teodor Iordăchescu ministrul lu­crări­or­ publice. Deasemeni d-nn­: Al. Moghioroș secretar al C.C.P.M.R., Gheorghe Apostol președintele­ Confedera­ției Generale a Muncii, Stelian Tănasescu ministru adjunct la ministerul afacerilor interne, Gas­­ton Marin ministru adjunct la ministerul industriei, Alexa Au­gustin director general al Căilor ferate române, d-na Eugenia Ră­­dăceanu și d. Mihail Dalea, tr­­­i în C.C. al P.M.R. Au mai sosit cu acela­ș tren pentru a participa la solemnita­te d-nii : Ghenadie Fominov și Victor Levențov, delegați ai tine­retului sovietic, Andrei Pătrașcu, responsabil coordonator al șantie­relor naționale, Ilie Drăgan se­cretar general al F.N.T.D.R., Pa­vel Sala secretar al C.C.U.T.M., Nicolae Goldberger și B. Zaha­­resen din partea Federației Na­ționale a foștilor deținuți și­ de­portați politici antifasciști, Mihail Roller, dr. C. Dimitriu secretar general al Partidului Național Popular, Az. Hulduban ,secretar general al Frontului Plugarilor, d-na Stela Moghioroș din partea U F.D.R.-ului, dr. Ion Botizu din partea Crucii Roșii, precum și delegații de muncitori din fabri­cile din Capitală. INAUGURAREA NOUEI UNI FERATE După sosirea trenului special în gara Ilie Pintilie, d-nii prof. C. I. Partion, președintele Prezi­diului Marii Adunări­­ Naționale și Emil Bodnăraș ministrul Apără­rii­ Naționale au trecut în revistă , plutonul de onoare. Apoi d. Gheorghe Gheorghiu-Dej secretar general al P.M.R. și prim vice­­-președinte al Consiliului de mi­niștri a inaugurat noua linie tăind panglica roșie. D. Alexa Augustin, directorul general al C. FIR.­-ului, luând în primire linia a­ asigurat guvernul că noua li­nie va fi exploatată în folosul poporului muncitor. Unul din podurile peste J­iu, de pe linia Bumbești-Livezeni, de la punctul Noroaiele Marea adunare și brigadierilor * . » . 4 • Á a muncitorilor de pe șantier In uralele braga­dir­ilor și mun­citorilor oaspeții au indreptat apoi spre platoul Lunca Mare, unde a avut loc o mare adunare la care, au participat muncitorii, brigadierii și tehnicienii de pe Șantierul Național „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, Bumbești-Live­zeni, un mare număr de minieri, muncitori și țărani din regiune, precum și delegații de tineri din județele învecinate. După intonarea imnului R.P.R. și a imnului sovietic adunarea a fost deschisă de d. N. Gum­ă, mem­b­ru în biroul executiv al U. T.M.-ului și responsabil al Sec­ției­ de Reconstrucții al F.N.T.D.R. A luat cuvântul apoi d. Pavel C­osm­in­ Micescu, responsabilul bri­găzilor de muncă voluntară de pe șantier, care a arătat realizările obținute atât în muncă cât­­ și pe tărâmul educării tineretului su­bliniind că aceste realizări nu ar fi fost posibile fără sprijinul și îndrumarea Partidului Muncito­resc Român.­­ Din partea tehnicienilor a vor­bit d. ing. Nicolae Ștefan, care a subliniat largile posibilități de a­­firmare a capacității tehnicieni­lor noștri pe care le-a creiat partidul și guvernul nostru. . D. Ghenadie Fominov a adus constructorilor liniei Bumbești­Livezeni un salut fierbinte din partea tineretului din Uniunea Sovietică,­­care,­­ urmărește cu dragoste eforturile tineretului român pentru întărirea Republi­cei Populare Române. Arătând că tineretul sovietic ca și tineretul român este dornic de pace, d. Ghenadie Fominov ,a­ spus: „Noi urăm imperialismul care urmărește provocarea­­ de noui războaie, noui nenoro­ciri și suferințe pentru popoare și de aceia sprijinim cu toate pu­terile noastre Guvernul Sovie­tic, care în fruntea lagărului de­mocrat și anti-imperialist luptă , cu toate forțele sale pentru o pace trainică, pentru libertatea popoarelor". . Cuvintele­­ delegatului sovietic au fost puternic subliniate de u­­ralele celor prezenți care și-au manifestat dragostea pentru U­­niunea Sovietică și genialul ei conducător I. V. Stalin. In uralele nesfârșite ale celor de față a luat cuvântul d. Gheor­ghe Gheorghiu Dej secretar ge­neral al Partidului Muncitoresc Român și prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri care a­­ spus următoarele: Cuvântarea d-lui Gh. Gheorghiu-Dej la numele Comitetului Central al P. M. R.1 și al Guvernului nostru, aduc un salut fierbinte muncitori­lor, dragului nostru tineret, teh­nicienilor noștri pricepuți, construc­torii acestei opere, linia Bumbești- Livezeni. In mai puțin de șapte luni a fost terminată o lucrare începută acum 25 ani. Prin munca și efortul vostru ați dat ființă unei artere atât de nece­sară centrului industrial Valea Jiului.­­ . . Prin vine de oțel l-ați legat cu regiunile Olteniei, Munteniei și Ba­natului, însuflețirea cu care ați zidit a­­ceastă linie, izvorăște din dragostea și devotamentul vostru față de po­porul muncitor de la orașe și sate. Linia Bumbești-Livezeni va juca un rol important în viața economi­că a țării noastre. Ea deschide o cale nouă de acces spre bazinul carbonifer din Valea Jiului, care asigură combustibilul necesar in­dustriei și căilor noastre ferate. (Continuare in pag. 2-a) SOLEMNITATEA DESCHIDERII EXPOZIȚIEI „PRIETENIA ROMÂNO-SOVIETICA" Di SAU­DALLES Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice (1-7 Noembrie) s-a des­chis seri la orele 12 în sala Dal­­les prin inaugurarea expoziției „Prietenia Româno-Sovietică” or­ganizată de Comitetul Național pentru Sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietică. Au luat parte la solemnitatea inaugurării d-nii : prof. acad. Petre Constantinescu-Iași, vice­președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, dr. Petru Groza, președintele Consiliului de miniștri, d-na Ana Pauker mi­nistrul Afacerilor Externe, d-nii: Vasile Luca, ministrul Finanțe­lor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădă­­ceanu, ministrul Muncii și al Prevederilor Sociale, Teodor Ior­dăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, Eduard Mezincescu, mi­nistrul­­ Artelor și Informațiilor A. Bârlădeanu, ministrul Comer­țului Exterior. Au mai participat d-nii: I. Chișinevschi, secretar al P. M. R. Gh. Apostol membru in Bi­roul Politic al P.M.R. și preșe­dinte al Confederației Generale a Muncii, Liuba Chișinevschi, membru în Prezidiul Marii Adu­nări Naționale și vice-președinte al C.G.M., L. Răutu, membru in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, N. Radovi­novici, din Comitetul Central a­ (Continuare la pag. 2-a) D-na Ministru, Ana Pauker, rostindu-și cuvântarea

Next