Ardealul Nou, 1946 (Anul 1, nr. 1-57)

1946-06-21 / nr. 1

ENDENT­ORMAȚII LICITATE înainte ■ m. Ne-aşteaptă o cale tochieri şi zăgăzuiri, o ştim dacă toţi vor înţe­­antua basmului nostru ti­­a o credinţă şi o iubire, până la urmă incertitu­­in adevăr, în bine şi io presus de toate în drep­ri să credem că nu vom­ea noastră stă nu numai câtea jertfe plătite, ci şi î şi frumos care ni se leagurile acestea pe care defisitivat şi prezentul a­n ceil mai autorizaţi man­­, lumi care se ridică, drep­­noastre, trebuie să fim cei om nega dreptul "nimănui la nă. Nu vom fura pe nimeni, pila, nu ne vo­ răsbuna, ci î cere credinţi strămoşească poporului nostu, vom ierta, vom umili Şi n vom uita să când pe meleagiile acestea sunt în majoritat, nu vom ca ei să străzească prin din viaţa publică a regiunii, a să fim totul, ia dreapta parte şi locul care i se cuvine vem abandona. Nu irităm drep­­limării, dar nici ale nastre nu m părăsi. Darul e că aceia dintre Români, rin situaţia lor socială şi şi cer .ţi să reguleze pulsul vieţiioastre .e şi culturale, stau în floră şi Vom încerca, mai întâi paceştia scoatem din pasivitatea­­ care ar dăuna poate intereselor­oas­tre de lor deopotrivă. Vom avea în vedere toate voile pre ale Românilor de pe meleurile stea, vom asculta toate dureri lor, vom face glasul lor, vom căi să nu şi noi posibilitatea de fi fiţi,­­ şi conlocuitorii noştri o aistu­i, fi pătimaşi, ci pe toate căile ta să fim drepţi aşa cum este ţa htrului nostru, aşa cum totdeia iu învăţat părinţii noştri să fim. N­iu vom uita mai ales că prii , Iţi oameni de bună credinţă dir, , locuitorii noştri cari înţeleg că (­iea nu se mai întoarce­ din dre­­pt atâţia care se agită pa nostalt­­erialiste şi alte resturi care nu m-s călare în lumea de azi. Ne voi, opta cu înţelegere şi vom conlucra plăcere cu aceia cari au înţeles mersu mii, dar vom fi categorici cu aceii in­ ciuda a itcţt ceea ce a făcut omul nostru pentru ei nu se deş­ită, ci mereu caută apa tulbure ce o pescuiească nu înţelegem ce „drep milenară“, a încredere în entuziasmul nostru ş dreptatea noastră, cu dragoste d­­a şi de rege, pornim la drum D­umnezeu să ne ajute. ARDEALUL NOU“ •LulL­uxeş­ieanului îi place politica. ^ îl preocupă foarte mult. Dar acum ar­e nouă preocupare: chestiunea preţuri­lor şi a Situaţiei economice, în general De mai mult de o lună de zile, se ob­servă în Bucureşti fenomene economice ce merită să fie observate mai de aproape. Astfel­, preţurile la Bursa neagră au scăzut cu 10—20 la sută, la aproape toate ramurile de activitate economică. La Bursă, acţiunile au su­ferit de asemenea scăderi ce merg până la peste 50 la sută (acţiunile B. N. R.), iar în târgul liber, napoleonul a scăzut cu 40 la sută. Se pare că acestea sunt primele semne ale redresării economice atât aşteptate, cu atât mai mult cu cât, pe de altă parte, circulaţia biletelor de bancă nu mai este în creştere ca până acum. De curând, guverna.. — bazându se pe existenţa unei preducţiii mari de le­gume şi fructe — a încercat o nouă experienţă: a lăsat totală libertatea co­merţului alimentar. Cum au răspuns nsă negustorii? O parte din ei au înţe­­es să răspundă acestei noi dovezi de nţelegere, printr'o scumpire a mărfii cu irca 50 la sută, deşi astă iarnă — când e agita de către ei lozinca libertăţii emerţului ca soluţie a crizei economice - ei au afirmat că această libertate ar a­duce cu sine — prin însuşi faptul b­­­erei concurenţe — o scădere a preţuri­­­­. Acum însă nu toţi negustorii arată ceiaş bunăvoinţă, astfel că negustorii nstiţi din U. S. I. C. au de­dus încă, luptă grea cu speculanţii, care preferă a arunce marfă, decât să o ieftinească azul spanacului). USIC-ul şi cooperativa „Victoria“ au unit însă o campanie de ieftinire a ift, scoţând — pentru început — la­­aţe mazăre cu 800 lei kilogramul. Urând astfel pe negustorii speculanţi­­ cereau 1600 de lei, şi silindu-i, la u. să vândă şi ei la 800. Acesta nusă nte decât un început, şi sunt de atât noi scăderi de preţuri la an­­ . m l] Pe de altă parte, la Ministerul de Fi­nanţe se lucrează pentru degrevarea impozitelor la articolele alimentare, de îmbrăcăminte şi de încălţăminte ce sunt distribuite economatelor. Astfel, cei cu venituri limitate vor putea cumpăra prin economat aceste mărfuri la un preţ cu 10—50 la­ sută mai redus, decât înainte, ceea ce egalează cu un spor de 15—25 la sută pe salarii. F. Macoveanu Bucureşti, 19. Iunie. SCRISORI DI BICI RHSTI Majestatea Sa Regele a­­plecat la Sinaia Mareşalul Curții Regale comunică­ că Majestatea Sa Regele a plecat la Sinaia. . Luminişuri Ne înşelăm când­ ne spunem că seminţia o­amenilor buni s'a stins şi lumea noastră e numai fiere şi venin. Dincolo de marile vârtejuri ale vremii, cari ne fură cu totul, se petrec mici fapte, trecute cu vederea cari însă au o mare semnificaţie. Deunăzi am asistat la un fapt înduioşă­­tor. Pe bulevard o doam­nă mângâia cu duioşie un biet copilaş mai mult desbră­­cat decât învelit în soirenţele care­­ curgeau de pe trupul slab. Faptul m-a intrigat, dar nu putea fi vorba decât de înduioşarea unui suflet nobil în faţa mi­zeriei, lucru care azi se petrece atât de rar încât ia proporţii de miracol. Totul însă nu s-a oprit aici. Doamna a dus cu dânsa copilul şi curios am ur­­mărit-o. A intrat la magazinul „Dermata“ şi a ieşit cu o pereche de pantofiori în mână, pa care spre bucuria neîncrezătoare a copilului care se credea prada unui vis, ce deseori l-a nutrit mintea lui mică şi i a dăruit lui. Apoi doamna a plecat senină şi în pă­­cată. Ce am putea comenta? Poveştile mai sunt aşa de generoase ca să ne facă să credem în minuni. Admiraţia şi lauda sunt prea puţin, iar cuvintele neîncăpâtoare pentru a cuprinde înm ele frumuseţea acestui­­est Când am aflat că doamna este profesoa­ră la uină din şcolile din localitate, ne-am în­trebat, oare câţi mai sunt aceia care dintr-o leafă modestă să-şi permită şi astfel gesturi, cari chiar dacă mulţumesc sufle­tul, încearcă şi punga, fi­re frumoasă ar fi lumea asta dacă toţi ar cauta fericire !­n lumea asta dacă toţi ar cauta fericirile rumoase ale vieţii în bucuriile adevarate­le sufletului, nu în meschinele întorto­­hieri ale cotidianului. ISACUREA ............................... Hl I III I-----------------­Oribila crimă din strada Strâmba O familie întreagă măcelărită într’un mod bestial In noaptea da duminică spre luni s‘a comis ll oraşul nostru o groaznică crimă. Bijutierul Barabás, împreună cu sofia şi copiii săi şi fata din casă au fost ucişi cu lovituri de topor şi de cuţit. Mama defunctului bijutier, care venind deja fără şi voind­ să facă o vizit a fiului ei, a fost atât de înspăimântată de faptul că poarta pe care obişnuit o afla închisă cu cheia, a aflat-o deschisă, încât a aler­gat imediat la Poliţie. In acelaş timp, d. Szabó Ferenc, din str. Calvarului, intrând în curtea casei lui Barabás a rămas înmăr­murit în faţa u­nei adevărate scene de groază. Neimai stând mult pe gânduri a alergat de grabă şi a anunţat poliţia. O SCENĂ GROAZNICĂ Organele poliţieneşti în frunte cu­­ chestor şi domnul şef al biroului judiciar s-au deplasat imediat la locul crimei. Cul­cat cu faţa spre poartă Iosif Barabás este găsit într un lac de sânge, capul sdrobit de lovituri de secure, trupul ciopârţit de apă­­zeci de lovituri de cuţit. Fomul încleştat al victimei strângerea crispat câteva fir­me păr, probabil ale criminalului, cu care i a dus o luptă pe viaţă şi­ pe moarte. Intrând în casă am isit totul răvăşit, b­ine de sânge, iar pe podeaua dormi,tem­ni cadavrul oribil mutilat al doamnei Ba­rabás. La câţiva paşi de­­ea, un trupşor sfârtecat în mod bestial: Ileana Barabás în vârstă de numai doi anișori. Intr'un pătuc alb de sugaciu, cu gâtul retezat mi­cul Iosif, de șase luni. Bestiile n‘au avut milă nici măcar de el. In bucătărie într-'un pat plin cu sânge în­ehegat cadavrul desfigurat de lovituri ■de secure al fetei de serviciu: Ileana Győri, în etate de şasesprezece ani. Nefe­ricita in­trase în serviciu la familia Bara­bás aiba în ajun. POLIŢIA LA LUCRU Cercetările au început cu multă perspi­cacitate, stabili­nduse că omorul a fost să­vârşit de mai multe persoane, cam­ întâi l-au omorît pe Barabás, care încrezător le deschisese poarta, după care au ucis şi pe ceilalţi membri ai familiei. După săvâr­şirea crimei, ucigaşii au prăvăşit toată casa plecând cu prada probabil prin dosul curţii, sărind gardul. Anchetând vecinii, poliţiştii au aflat amănunte preţioase. Astfel domnul Gal Elek a declarat, că auz noil­e gemete sus­pecte dinspre casa lui Barabás, s-a uitat pe geam și a observat silueta unui tânăr de statură mijlocie în dormitor.­­ sontim.iire in pag / v Anul I. Nr. 1 Vineţi 21 Iunie 1946 4 pagini Lei 200 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Piaţa Stalin No. 52, etaj Târgu-Mureş Abonamente: Lunar Lei 2700, Instituţii, Fabrici şi Oficialităţi­­ 3 luni Lei 8000. 3 luni Lei 25.000. 1

Next