Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)

1949-02-02 / nr. 1339

O puternică demascare a planurilor imperialiste de război lin­ecott extra­ordi­nar a avut la întreaga lume De­claraţia Ministeru­lui de Afa­ceri Ex­terne al U. R. S. S. asupra pactului Atlanticului de Nord şi puţin timp după aceea pu­blicarea răspunsurilor lui I. V. Stalin la întrebările unei agenţii americane de presă. Documentul publicat de Ministerul de Externe al U. R. S. S. demască cu tărie întreaga politică a cercurilor imperialiste de deslănţuire a unui nou război pentru a in­staura cu forţa dominaţia anglo-americană asupra lu­mii. In timp ce U.R.S.S. a rămas credincioasă acordurilor de la Potsdam şi Yalta, menite să asigure o pace trainică — ca şi tratatelor încheiate cu Marea Britanie şi Franţa în scopul împiedicării renaşterii unei Germanii agresive — puterile imperialiste apusene în frunte cu U. S. A., Marea Britanie şi Franţa, au părăsit politica de colaborare dintre statele care au făcut parte din coaliţia antihitleristă, au călcat în picioare acordurile şi tratatele la care au sub­scris şi au trecut la o poli­tică brutală de agresiune, de deslănţuire a unui nou răz­boi, folosind în acest scop şi pe agresorii de eri, în primul rând Germania occidentală. Principalul instrument al politicii agresive a cercurilor conducătoare din Statele Unite şi Marea Britanie pen­tru stabilirea dominaţiei anglo-americane asupra lumii este pactul Atlanticului de Nord, care cuprinde Marea Britanie, Franţa şi Benelux, Canada şi Statele Unite, sub conducerea directă a impe­rialismului nordamerican. După cum era de aşteptat, declaraţia departamentului de Stat american, intitulată răsunător „Construirea păcii. Securitatea colectivă în re­giunea Atlanticului de Nord” ascunde natura adevărată şi sensul acestui pact, prezen­­tându-l cu ipocrizie drept „un acord regional între ţările Atlanticului de Nord asupra problemelor de securitate”. Toată lumea ştie însă că ţările Atlanticului de Nord nu sunt ameninţate de nici o agresiune. De altfel cercurile imperia­liste americane caută să în­jghebe blocuri de state nu numai în aşa zisa zonă a Atlanticului de Nord, ci şi în ţările scandinave, în sudul Europei (vezi Spania fran­­chistă, Portugalia şi even­tual Turcia), apoi „Uniunea Mediteraneană”, Asia de Sud-Est, etc. Pactul Atlanticului de Nord, departe de a avea un carac­ter regional, întruchipează politica agresivă a imperialis­mului american şi englez şi tendinţele sale de dominaţie a lumii, proclamate deschis la Fulton, în prezenţa lui Truman, de aţâţătorul la răz­boi, Churchill. „Departamentul de Stat —■ arată declaraţia sovietică — nu a îndrăsnit să procla­me făţiş ţelurile antisovietice ale noului tratat pe care l-a pregătit, deoarece calomniile privind „agresivitatea“ po­liticii Uniunii Sovietice se întorc din ce în ce mai frec­vent împotriva acelora care recurg la asemenea metode josnice de luptă politică“, întreaga opinie publică mondială cunoaşte lupta con­secventa şi eforturile neoste­nite ale U.R.S.S., în vederea zădărnicirii activităţii aţâţăto­rilor la război şi stabilirii u­­nei păci trainice în lume. Cu autoritatea sa imensă, I. V. Stalin nimiceşte calomniile privind „agresivitatea“ U.R.S.S., în răspunsul la în­trebarea directorului agenţiei americane asupra unui pact al păcii. „Desigur — spune Stalin — guvernul U.R.S.S. ar putea colabora cu guver­nul Statelor Unite ale A­­mericii în aplicarea de măsuri, care urmăresc rea­lizarea acestui pact al păcii şi duc la dezarmarea treptată“. Oamenii muncii din lumea întreagă ştiu că fiecare cu­vânt al marelui conducător de popoare, I. V. Stalin, este o preţioasă contribu­ţie la cauza păcii. Larma şî publicitatea sgomotoasă organizată de imperialiştii anglo-americani în jurul nac­­rului nordal,antic pentru a exercita o presiune politică supra unor ţări europene şi a provoca alarma, nesigu­ranţă şi isterie răsboinică în opinia publică — ca una din principalele metode tactice de promovare a politicii agre­sive a blocului anglo-ameri­­can ș — a suferit şi de astă­­dată un eşec răsunător. însăşi punerea în aplicare a planurilor imperialiste în­tâmpină obstacole de netre­cut. Pe bună dreptate, docu­mentul sovietic prevede că politica expansionistă a Sta­telor Unite va duce la ascuţirea şi mai mare a con­tradicţiilor dintre puterile im­perialiste. Recenta declaraţie - pro­gram a lui Truman, de pildă, asupra intenţiei Statelor U­­nite de a pătrunde în „ţările înapoiate“, a provocat cele mai amare comentarii în pre­sa engleză şi franceză, care înţeleg că este vorba de co­loniile anglo-franceze şi de tarile dependente de ele. Pier­zând uriaşa piaţă chineză şi alte pieţe, expansionismul a­­merican îşi caută pieţe pe so­coteala partenerilor mai slabi, după legea junglei imperia­liste. Declaraţia sovietică subli­niază că nu toate ţările vor fi de acord să se alăture a­­cestor grupuri şi nu toate ţă­rile care s’au şi alăturat se vor supune în mod necon­diţionat şi în toate împreju­rările diktatului anglo-ame­­rican. In această privinţă e­­şecul conferinţei dela Oslo, care urmărea aderarea sta­telor scandinave — sub o formă sau alta — la politica agresivă a blocului anglo­­american, confirmă justeţea previziunii sovietice. La toate acestea trebue a­­dăugate crescândele greutăţi lăuntrice politice şi econo­mice ale ţărilor europene marshallizate, unde bântue şomajul şi inflaţia, unde se ascut contradicţiile de ne­rezolvat ale sistemului capi­talist, ridicând la luptă revo­luţionară proletariatul şi massele largi populare îm­potriva regimului de exploa­tare, de mizerie şi lipsuri, împotriva pregătirilor de răz­boi. Numai în câteva luni ale anului trecut, în Franţa, Italia şi Germania occiden­tală, peste 20 milioane de muncitori organizaţi au fost pe picior de luptă, sguduind din temelii eşafodajul capi­talist prin uriaşe greve de massă. Şi cum ar putea fi oprită creşterea vertiginoasă a mişcării de eliberare na­ţională din colonii şi ţările dependente, ce zăgaz s’ar mai putea opune ofensivei fulgerătoare a armatelor chineze de eliberare ? Există o bariera de ne­trecut în calea oricărui plan de stabilire a dominaţiei mondiale şî anume faptul în­suşi al existenţei Statului So­vietic, cu puterea şi imensul său prestigiu internaţional, în jurul căruia sunt strânse ţă­rile democraţiei populare şi forţele muncitoreşti şi de­mocratice din lumea în­treagă. Ţara Socialismului învin­gător şi ţările democraţiei populare — care păşesc pe calea desvoltării socialismu­lui — nu trec prin greutăţile economice şi politice care macină puterile imperialiste. După exemplul U.R.S.S. şi cu ajutorul puternic al ace­stei ţări care şi-a refăcut grabnic economia îndrep­­tându-se victorios spre co­munism, ţările democraţiei populare — scuturate de re­gimuri reacţionare si de opresiune — merg pe calea refacerii economice si con­­struesc socialismul cu sprijî­­nul masselor largi populare. In faţa acestor uriaşe for­ţe ale democraţiei şi păcii, planurile imperialiste de des­lănţuire a unui nou război sunt condamnate la un eşec ruşinos. „Trebue ştiut — procla­mă declaraţia sovietică — că un lucru este stabilirea a tot felul de grupuri şî co­lecţionarea semnăturilor pe pacte din ce în ce mai numeroase, pregătite în cancelariile departamentu­lui de stat american şi Foreign Office-ului bri­tanic, şi cu totul altceva este atingerea într'adevăr (Continuare în pag. 4-a col. 1-2-3) * 1 4 PAGINI 4 LEI „ , , ,949 SERIA IR ANUL XVIII No 1339 r RĂSPUNSURILE DATE DE TOVARĂŞUL I. V. STALIN­­ la întrebările d-lui KINGSBURY SMITH, directorul general pentru Europa al Agenţiei americane „INTERNATIONAL NEWS SERVICE/4 primite la 27 Ianuarie 1949 MOSCOVA 30 (Rador)• — TASS transmite: Răspunsurile lui­­ V. Stalin la întrebările d-lui Kingsbury Smith, directorul general pentru Europa al Agenţiei americane INTERNATIONAL NEWS SERVICE, primite la 27 ianuarie 1949. ÎNTREBAREA 1­ a: Guvernul Uniunii Șo­­carea sesiunii Consiliului miniştrilor ale ex­­vnetice va fi oare gata să examineze împreună tem­e, consacrată examinării problemei ger­­cu guvernul Statelor U­­nite ale Americii ches­tiunea publicării unei declaraţii comune care să confirme că nici ui­nul din aceste guverne nu are intenţia de a re­curge la război unul împotriva celuilalt? RĂSPUNS: Guvernul sovietic ar fi gata să examineze chestiunea publicării unei astfel de declaraţii. ÎNTREBAREA LI-a: Guvernul Uniunii So­vietice va fi oare gata să aplice împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americii măsuri care urmăresc realiza­rea acestui pact al pă­cii, cum ar fi de pildă dezarmarea treptată? RĂSPUNS: Desigur, guvernul U. R. S. S. ar putea colabora cu gu­vernul Statelor Unite ale Americii în aplica­rea de măsuri care ur­măresc realizarea aces­tui pact al păcii şi duc la dezarmarea treptata ÎNTREBAREA III-a: Dacă guvernele State­lor Unite ale Americii, Regatului Unit şi Fran­ţei vor fi de acord cu amânarea creării unui stat german occidental separat până la convo­mare in ansamblul sau, va fi oare guvernul U. R. S. S. gata să ridice restricţiile pe care au­torităţile sovietice le-au introdus cu privire la comunicaţiile dintre Berlin şi zonele occi­dentale ale Germaniei? RĂSPUNS: Dacă Sta­tele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Fran­ţa respectă condiţiile expuse în întrebarea a treia, guvernul sovietic nu vede nici o piedică pentru ridicarea res­tricţiilor asupra trans­porturilor cu condiţia însă ca restricţiile asu­pra transporturilor şi comerţului, introduse de către cele trei pu­teri, să fie ridicate in a­­celaş timp. ÎNTREBAREA Iv-a: Excelenţa Voastră va fi oare gata să se întâl­nească cu preşedintele Truman într’un loc or­­ecare, acceptabil pen­tru amândoi, pentru a discuta posibilitatea încheerii unui astfel de pact al păcii? RĂSPUNS: Am declarat și mai înainte că nu există obiecțiuni împotriva unei întâlniri. S. M. T. Orţişoara judeţul Timiş şi-a îndeplinit programul de reparaţie a tractoarelor TIMIŞOARA.­­ Cele 9 staţiuni de maşini agricole din cuprinsul regionalei S.M.T.­Timişoara des­făşoară o vie activitate pentru re­pararea tractoarelor şi uneltelor agricole. Până la 29 ianuarie, au fost reparate 227 tractoare din totalul de 365 care au necesitat reparaţii. Staţiunea din comuna Orţişoara a realizat în Întregime programul de reparaţii şi a preluat acum 24 tractoare de la centrul mecanic de zonă din Arad, precum şi 5 trac­toare de la Centrul mecanic regio­nal Timișoara, pentru a le repara în atelierele proprii. Alte stațiuni fruntaşe sunt: Pociul Nou, Biled și Sânnicolaul Mare. Nr. 3 (30) A apărut în limbile rusă, româna, germană, fran­ceză şi engleză: ,,Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!** Bucureşti. Organ al Biro­ului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti cuprinde : — RĂSPUNSURILE DATE DE TOVARĂŞUL I. V. STALIN LA ÎNTREBĂRILE D-LUI KINGSBURY SMITH. DIRECTORUL GENERAL PENTRU EURO­PA AL AGENŢIEI AMERICANE INTERNATIONAL NEWS SERVICE. PRIMITE LA 27 IANUARIE 1949. — CONSTRUIREA ECONOMIEI SOCIALISTE IN TARILE DE DEMOCRATIE POPULARA. — SUB STEAGUL MĂREŢ AL LUI LENIN-STALIN SPRE VICTORIA COM­UNISMULUI. — Raportul tovarăşului P. N. Pospelov, prezentat în şedinţa solemnă comemorativă, ţinută la Moscova la 21 Ianuarie 1949, cu prilejul împlinirii a 25 ani de la moartea lui V. I. Lenin. E. SZYR : Colaborarea economică din­tre tarile de democraţie popu­lară şi U.R.S.S. D. TERPESEV : Planul desvoltări economi­ei naţionale bulgare. J. DUCLOS: Franţa sub jugul „planului Marshall” D. GROTEWOHL : Imperialiştii americani res­tabilesc militarismul german. Dl VITTORIO: Unitatea internaţională a oamenilor muncii va învinge! M. CONSTANTINESCU: Un an de importante trans­formări în Republica Populară Română. J. GOLDMAN : In jurul problemei planifi­cării în ţările de democraţie populară. D. NEMES : Lupta împotriva reacţiunii clericale în Ungaria. J. MAREK : Note politice. De vânzare la „Librăria Noastră", Cal. Victoriei Nr. 45 şi la toate chioşcurile. Lei 12 NOUL SISTEM DE SALARIZARE — UN STIMULENT PUTERNIC PENTRU DEPĂŞIREA NORMELOR Noul sistem de salarizare, după cantitatea şi calitatea muncii depuse, a fost primit cu multă bucurie de imensa majo­ritate a oameni­or muncii. Mun­citorii, — şi alături de ei teh­nicienii şi funcţionarii, — au pri­mit cu satisfacţie noul sistem de salarizare, care îmbină intere­sele personale ale fiecărui om al muncii, cu cele colective, ale întregului popor muncitor. Ast­fel el constituie un instrument puternic de ridicare a producti­vităţii muncii şi, în acelaș timp duce le îmbunătăţirea condiţii­lor de trai ale fiecărui munci­tor in parte. Prin noul sistem de salarizare se asigură retribuirea fiecărui muncitor după cantitatea şi ca­litatea muncii depuse, după condiţiile de muncă după greu­tatea şi caracterul ei, precum şi după gradul de calificare al­ muncitorului Prin noul sistem de salarizare, câştigul marii majorităţi a mun­citorilor creşte simţitor Căci de aici înainte, salariul fiecăruia va fi pe măsura muncii sale. Cu cât un muncitor va depăşi cu mai mult norma, cu atât şi sa­lariul său va fi mai mare. Un strungar bun, care inainte avea­u 315 fel salariu de bază. — Încadrat In categoria IV-a, — va putea primi acum­­SO8 tei pe lună dacă s lucrat și şi-a în­deplinit norma. Dacă strungarul va depăşi norma cu SOVo, el va primi 10.452 tei în acea lună. Dacă, printr’o mai bună orga­nizare a muncii, printr'o mai bună folosire a maşinii şî a tim­pului, ei reuşeşte tntr’o lună să depăşească norma cu lOIT’t» sau chiar cu 150»/», va primi »5­95*, respectiv 17.420 lei. Tot aşa si în industria textilă O nume!»nf­re tare lucrează la trei părţi de ring primea m­a­i inte 4.174 lei pe lună. După nom sistem de salarizare, ce poate fi încadrată la categoria IV-a, primind 5.512 lei pe ună, pentru îndeplinirea normei. Cu cât va produce fire mai multe, cu atât și salariul muncitoarei va fi mai mare. Astfel dacă va depăşi norma cu 10­t, şi sala­riul ei va fi dublu: 11.024 lei. Noul sistem de salarizare răs­plăteşte mai bine munca, cu cât e mai calificată. In acest fel, se creiază şi un stimulent puternic pentru calificare, pentru necon­tenita ridicare de nouă cadre tehnice. Astfel, o muncitoare din filatură, care lucrează la două părţi de ring, şi care era înainte încadrată in clasa IX-a de salarizare, primind 5.559 tei pe lună poate fi încadrată acum, dacă îndeplinește con­continuare in pag. II-a, col. 4-5) . CITIŢI IN CORPUL • CONSTRUIREA ECONOMIEI SOCIALIS­TE IN ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARA. (Articol de fond apărut în Nr. 3 (30) din „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!’’). (Pag 3-a) • LA A TREIA ANIVERSARE A REPU­BLICII UNGARE. (Pag 3-a) • PUTERNICA IMPRESIE PRODUSA IN ÎNTREAGA LUME DE DECLARAȚIA MINISTE­RULUI DE AFACERI EXTERNE AL U. R. S. S. ASUPRA PACTULUI ATLANTICULUI DE NORD. (Pag. 4-a) • SARCINILE IMEDIATE ALE COMISI­­UNILOR DE INSAMANTARI. (Pag. 2-a) Oamenii ştiinţei, literaturii şi artei salută decretul pentru stimularea activităţii ştiinţifice, literare şi artistice Decretul pentru stimular­ea ■activităţii ştiinţifice, literare şi artistice, dat de Prezidiul Marii Adunări Naţionale la pro­punerea Plenarei din Decembrie a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a produs o prof­undă impresie în rândurile oamenilor de ştiinţă şi a creatorilor de artă­ In scrisorile publicate mai jos, academicianul prof. Eugen Bădărău, scriitorul Mihail Sorbul şi pictorul Al. Ciucurencu, subliniază înalta semnificaţie a acestui decret fi odal cu aceasta şi sarcinile de cinste care le revin oamenilor de şti­inţă, scriitorilor, artiştilor în lupta de construire a socialis­mului în țara noastră. Scrisoarea academicianului prof. Eugen Bădărău Decretul pentru stimularea ac­tivităţii artistice, ştiinţifice şi li­terare este un pas însemnat pe drumul înfloririi ştiinţei şi artei româneşti, încrederea pe care o acordă clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei, oamenilor de ştiin­ţă şi de artă, măreţele perspective deschise de regimul democraţiei populare activităţii ştiinţifice şi culturale, îndeamnă pe academi­cieni, pe toţi oamenii de ştiinţă şi creatorii de artă, să-şi pună cu dragoste şi entuziasm, cunoştin­ţele şi talentul lor în slujba po­porului muncitor, în slujba con­struirii socialismului. La fel ca şi în celelalte ramuri ale ştiinţei, şi în domeniul meu de activitate — fizica — Decretul în întregimea sa cât şi premiul „Gh. Lazăr”, pentru ştiinţele fi­­zico-matematice constitue un pu­ternic stimulent pentru cercetări din ce în ce mai adânci în proble­me de mare importanţă pentru ţara noastră. In cadrul Planului de Stat pe 1949, iniţiat de Par­tidul Muncitoresc Român şi înfăptuit zi cu zi de clasa munci­toare cu un avânt tot mai mare, fizicienii au mai multe sarcini concrete. Ei trebue printre alteia să perfecţioneze folosirea materii­lor plastice ca izolatori pentru a se putea fabrica materiale electri­ce cu materii prime din ţara noa­stră, să perfecţioneze isvoarele luminoase (becuri, etc.) şi să in­troducă noui metode de fabricare a acestor isvoare. Fizicienii mai au apoi misiunea de a face studiul râurilor radioactive din ţara noa­stră şi de a conduce investigaţiile pentru exploatarea radium­ ului, si intensifice ajutorul dat geologilor în munca lor de descoperire prin prospecţiuni magnetice a unor noui zăcăminte. In strânsă legătură cu aceasta, de mare importanţă este harta magnetică a ţării, pe care trebue să o ducă la bun sfârşit fi­zicienii şi geologii. Prevederile Decretului, înseam­nă eliberarea de griji materiale a savantului şi crearea de condiţiuni concrete pentru ca savantul să se dedice în întregime muncii ştiin­ţifice în slujba poporului muncitor. CĂCI ŞTIINŢA CARE NU SLU­JEŞTE POPORUL E O ŞTIINŢA MOARTA. Eugen Bădărău Scrisoarea scriitorului Mihail Sorbul „N’am putut, cetind recentul Decret privitor la stimularea creaţiei ştiinţifice, literare şi artis­tice să nu compar vremurile de azi cu cele de acum 40 de ani. Văd pe o vreme de toamnă plo­ioasă şi rece, strecurându-se si­lueta unui tânăr sgribulit, în­tr’un pardesiu mai subţire ca o foiţă de ţigară, cu ghetele sparte, prin care chişcăia apa, ducându-se spre odăiţa sa rece, într’un fund de mahala, fără speranţa de a găsi acolo un refugiu cald. Ce contrast astăzi! Cu puţine zile înainte de Crăciun am fost chemat la Ministerul Artelor şi Întrebat fără înconjur asupra ne­voilor mele materiale. Pot să spun cu toată sincerita­tea: ce fericită este generaţia ti­nerilor mei confraţi şi cât au avut de suferit în trecut scriitorii ge­neraţiei mele! Eri, 120 de lei din an în Paşte. Azi tiraje şi drepturi de autor încă neîntâlnit­ în ţara noastră. Case de creaţie, premii, asigurarea familiei scriitorului, în sfârşit fon­dul literar al scriitorilor din R.P.R. De unde această schimbare? Ea nu este decât o firească urmare a măreţelor transformări revolu­ţionare, pe care clasa muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român, te aduce rând pe rând la ordinea zilei, printre care prospe­­rarea şi înflorirea culturii ţine un joc de frunte. Ce să mai adaug altceva, decât că şi noi scritorii trebue să fim prin creaţia noastră literară la înălţimea rolului social şi politic de frunte care ni se încredin­ţează. Mihail Sorbul Scrisoarea pictorului Al. Ciucurencu Pentru noi, creatorii de artă, grija Partidului s’a manifestat pe două căi. Prima a fost aceasta pe care o voi arăta mai jos. Până nu de mult, noi toţi ne mărgineam a picta lucruri care în viaţă snt nesemnificative. Redăm pe pân­zele noastre câteva mere, o ulci­că, o floare. Pictam „naturi moar­te“. Partidul ne-a deschis ochii. Aceasta este marea realitate. Ne-a cerut să ne apropriem de viaţă. Noi am căutat s-o redăm. Dar e­­ducaţia artist­că burgheză ne-a fă­cut să pictăm tot în felul uşuratic al meşteşugului practicat până a­­tunci, ceea ce cu atâta putere se pe­trecea sub ochii noştri. Lucrul a­­cesta a fost cu desăvârşire greşit. In acel moment au eşit la iveală nu numai insuficienta noastră pre­gătire ideologică dar şi lipsurile noastre de cunoştinţe în materie de desen, compoziţie, etc. Partidul ne-a desvăluit aceste lipsuri. Partidul ne-a pus drept sarcină lichidarea lor, ne-a indicat calea pe care trebue s’o urmăm, ne-a arătat drumul către o artă a­­devărată. Expoziţiile „Flacăra”, şi mai ales prima Expoziţie de Stat a Artelor Plastice din R. P. R. au arătat ce puternic ecou au găsit în inimile şi minţile artiştilor plas­­tici din ţara noastră îndrumările Partidului şi cât de mari progrese a făcut plastica noastră în atât de puţin timp. A doua cale pe care s-a mani­festat grija Partidului şi a Gu­vernului, a fost aceia de a ne crea condiţii cât mai favorabile creaţiei noastre. Noi nu uităm pri­mul fond de creaţie în valoare de 15 milioane lei, acordat de minis­terul de Finanţe, fond care a con­­tribuit în mod efectiv la realiza­rea expoziţiei de Stat. Apariţia Decretului pentru stimularea ac­tivităţii ştiinţifice, literare şi ar­­tistice este o însemnată etapă, o noua manifestare a deosebitei griji, pe care Partidul Muncitoresc Ro­­mân şi Guvernul Ţării o manifestă pentru creatorii din domeniul ştiinţei şi ai artei. Niciodată în tre­cut nu s’a petrecut un fapt asemă­(Continuare In pag. 3-a col. 1-2-3) REŞIŢA (prin telefon). — Lupta oţelarilor reşi­ţeni pentru împlinirea Planului de producţie se des­făşoară cu succes. Cu toate că oţelăria a fost opri­tă la Începutul lunii ianuarie din cauza lipsei de apă şi de curent electric muncitorii oţelari mobilizaţi de organizaţia de Partid, cu sprijinul macaragiilor şi al tovarăşilor lor din hala de turnare au recuperat timpul pierdut REUŞIND SA ÎNDEPLINEASCĂ PLANUL DE PRODUCŢIE PE PRIMA LUNA A ANULUI. LA 29 IANUARIE DE LA ACEASTA DATA EI PREGĂTESC OŢEL IN CONTUL LUNII FEBRUARIE. In cadrul întrecerilor socialiste dintre to­pitari, echipa Iov. Ordog Iosif dela cuptorul 3 s’a clasat in frunte, realisând o depășire de normă de 40 la sută; la locul a’ doilea s’a clasat echipa Iov. Popa Pop Ion 71 cm o m­edie de 30 la sută MEDIA PREGĂTIRII ȘARJELOR LA OTE ■­ORIE A SCĂZUT LA 7 ORE 40 DE MINUTE la pregătirea podului de turnare, Im frun­te s’a clasat echipa tov. Rotea Vicolas cu o depăşire de normă de 03 la sută. ■­ La locul 9 echipa Băndăşilă Ion cu 89 la sută. Muncitorii din hala de turnare a ofelă­­riei au înregistrat In luna Ianuarie o depă­şire de normă de 80 la sută. Succesul oţelarilor dela Reşiţa putea­­ mai mare dacă n’ar fi întâmpinat permanente dificultăţi în ce priveşte aprovizionarea cu fier vechi. Astfel in cursul lunii ianuarie cuptoarele Siemens Martin au pierdut 359 de ore (totalizat pe toate cuptoarele) din lipsă de fier vechi. Lipsa de fier vechi este comună tuturor oţelăriilor. Trebue luate urgente măsuri pentru rezolvarea cât mai grabnică a aprovizionării oţelăriilor cu fier vechi pentru a sprijini din plin eforturile muncito­rilor oţelari angajaţi în lupta pentru mărirea pro­ducţiei şi productivităţii muncii pentru a da poporu­lui muncitor cât mai mult oţel de bună calitate E. WAYAND coresp. De la 29 Ianuarie Otelarii resiteni produc otel în contul lunii Februarie

Next