Scȃnteia, martie 1949 (Anul 18, nr. 1363-1388)
1949-03-02 / nr. 1363
Partidele comunistestrajă curajoasă a păcii! Declaraţiile tovarăşilor Maurice Thorez şi Palmiro Toglatti, definind poziţia partidelor comuniste francez şi italian în chestiunea păcii şi războiului, au o însemnătate cu totul deosebită. Dacă judecăm după ecoul lor puternic în opinia publică şi în inimile oamenilor muncii şi după reacţiunea furioasă a cercurilor imperialiste, se poate spune că aceste declaraţii au lovit în plin. După cum se ştie, efortul principal al propagandei imperialiste — menite să camufleze pregătirile de război din jurul pactului Atlantic — stă în încercarea de a prezenta Uniunea Sovietică drept „stat agresor”. Monopoliştii americani şi englezi nu precupeţesc nici minciunile, nici dolarii şi lirele, pentru a face să se reverse prin murdarul canal al presei lor galbene, un val de calomnii antisovietice. Dar din ce în ce mai mult, folosirea acestei metode josnice de luptă politică se întoarce împotriva celor care recurg la ea. Ce fel de „stat agresor” este acesta —■ se întreabă orice cetățean cinstit din apus — când el a salvat omenirea de barbaria fascistă, când el este singurul care propune cu energie reducerea înarmărilor şi interzicerea bombei atomice, care cere încetarea aţâţării războinice şi când „crima de neiertat” de care-l învinueşte presa burgheză este că duce „ofensiva păcii” ? Arătând că este de neconceput ca Uniunea Sovietică, Stat Socialist, să fie „agresor”, atât Thorez cât şi Togliatti demască cu tărie caracterul agresiv al politicii blocului anglo-american şi pregătirile lui de război. Intr’adevăr, în U. R. S. S., unde a fost nimicită puterea capitaliştilor şi moşierilor, unde a fost desfiinţată exploatarea şi asuprirea, acolo au fost nimiciţi şi germenii războiului! Răul a fost tăiat de la rădăcină. In schimb, lumea imperialistă este mereu zguduită de războaie sângeroase. Lupta capitaliştilor pentru pieţe necesare exportului de mărfuri şi de capital, lupta pentru colonii, pentru isvoarele de materii prime, faceinevitabilă isbucnirea războaielor imperialiste pentru o nouă împărţire a lumii. Această rivalitate sălbatecă între marile trusturi capitaliste a târît până acum popoarele, de două ori — în 1914 şi 1939 — în războaie sângeroase şi nimicitoare. Este deci dela sine inţeles că în vremea noastră nu poate fi decât UN SIN,',JR AGRESOR $I ANUME 'TERILE IMPERIALISTE. Este de asemenea clar că în fruntea uriaşelor forţe sociale care apără pacea stă neclintită Uniunea Sovietică, ţara către care-şi îndreaptă cu recunoştinţă privirile toţi cei ce muncesc. Tocmai de aceeea imperialiştii atâta la război împotriva Statului Socialist. Togliatti a scos la iveală curajos rădăcinile de clasă ale războiului pe care-l pregătesc astăzi miliardarii americani. „Este perfect limpede — arată el — că nu este vorba de ipoteza unui război naţional, ci de o politică tipică ce ţinteşte la deslănţuirea unui război, de clasă şi ideologie, al reacţionarilor şi capitaliştilor, îndreptat împotriva progresului social şi împotriva oamenilor muncii”. E de partea cui, de partea cărui lagăr trebue să fie oare "7" într-o asemenea eventualitate : oamenii muncii şi toţi cei ce sprijină progresul social şi socialismul? Răspunsul lui Togliatti este clar. El declară deschis ca şi Thorez, că în ipoteza urmăririi agresorului imperialist de către Armata Sovietică eliberatoare pe teritoriul Italiei „POPORUL ITALIAN, CARE NU POATE DECÂT SA CONDAMNE ORICE AGRESIUNE, ESTE DATOR SA DEA ARMATEI SOVIETICE SPRIJINUL CEL MAI EFICACE SI SA SERVEASCĂ AGRESORULUI LECŢIA PE CARE O MERITA“. Poporul francez ca şi cel italian, în frunte cu clasa muncitoare, ştiu acum ce au de făcut în caz ca aţâţătorii la război ar încerca să-şi pună planurile lor ticăloase în aplicare. Comuniştii le-au arătat limpede despre ce e vorba, cine sunt cei care vor război şi cine cei care apără pacea şi independenţa lor naţională. Burghezia imperialistă din apus turbează împotriva comuniştilor. Ea ar fi făcut orice, numai să nu fie dat în vileag substratul de clasă al mârşavelor ei pregătiri războinice. Toată făţărnicia ei patriotardă a primit o lovitură nimicitoare. Furioasă, burghezia apuseană a reluat toate şlagărele răsuflate ale lui Goebbels împotriva U. R. S. S. şi a comuniştilor. Ea işi inchipue că popoarele au uitat cât datorează acelui Stat care a sdrobit Germania hitlerista şi cât datorează comuniştilor, care au stat curajos în fruntea luptei de rezistenţă şi de eliberare naţională. Au trecut prea puţini ani de atunci, pentru ca aceste popoare să fi dat uitării faptul că fără U.R.S.S., civilizaţia europeană ar fi fost nimicită de nazism şi Europa aruncată cu sute de ani in urmă. Sunt încă prea vii anii războiului, pentru ca poporul francez şi italian să fi uitat că fără atragerea principalelor forţe militare germane pe frontul sovietic şi fără loviturile aplicate ocupanţilor nemţi de mişcarea de rezistenţă condusă de comunişti, înaintarea trupelor anglo-americane în Europa nu ar fi înregistrat nici măcar ritmul de melc pe care l-a avut. Toată lumea ştie că în timp ce Armata Sovietică înainta victorios pe un front uriaş de peste 1.500 km., distrugând grosul armatelor hitleriste, trupele lui Eisenhower se căzneau din răsputeri cu cele câteva divizii nemţeşti lăsate de Hitler în apus. Şi atunci, cum să nu vadă poporul francez şi italian în Uniunea Sovietica şi armata sa pe adevăratul eliberator naţional ? Aceste popoare îşi dau seama că acolo unde a intrat Armata Sovietică, popoarele au fost salvate din ghiarele imperialismului şi au dobândit independenţa naţională d in timp ce ele simt pe propria piele că acolo unde au intrat armatele anglo-americane, robia hitleristă s’a transformat într’o robie anglo-saxonă. Spunând deschis popoarelor că datoria lor este de a sprijini U. R. S. S., comuniștii cheamă la luptă împotriva politicii imperialiste de înrobire a popoarelor, căci Statul Socialist este principala barieră în calea planurilor imperialiste de subjugare a popoarelor. Aceasta a dat naştere la acea lege istorică a vremii noastre că orice război nedrept, de cotropire şi agresiune, este condamnat la eşec pentru ca în fruntea lagărului antiimperialist este Uniunea Sovietică, ale cărei uriaşe forţe morale şi materiale o fac de neînvins. De aceea POPOARELE VAD IN U.R.S.S. SPRIJINUL LOR PRINCIPAL IN LUPTA PENTRU INDEPENDENŢA ŞI SUVERANITATE NAŢIONALA. Ele văd în alian-ţa cu U.R.S.S. singura posi- bilitate de a se salva din ghiarele imperialiştilor. Declaraţiile celor doi fruntaşi comunişti demască mizerabila trădare de ţară a partidelor americane din Franţa şi Italia, care fac jocul antisovietic al imperialiştilor angio-americani. Rămân grad credincioase până la capăt cauzei socialismului şi internaţionalismului proletar, apărând interesele naţionale ale popoarelor, Par tidele Comuniste Francez şi Italian strâng în jurul lor cele mai largi masse populare. Imperialiştii angro-americani, ale căror planuri de război în Europa sunt în aer fără Franţa, se găsesc acum într’o situaţie fără ieşire. încă odată, ei sunt nevoiţi să-şi dea seama de riscurile punerii în practică a mârşavelor lor planuri. Dacă la toate acestea socotim eşecurile imperialiste dintr’o serie de puncte ale lumii (China, Grecia, etc.), apare şi mai clar că între intenţiile lor de a deslănţui un nou război şi posibilitatea de a le pune în practică, distanţa este mare. Represiunea sălbatecă pe care au deslănţuit-o împotriva comuniştilor nu le poate ajuta la nimic. Clasa muncitoare nu poate fi desfiinţată şi nici nu mai poate fi influenţată prin agenţii burgheziei, socialdemocraţii de dreapta. Proletariatul din apus a ales calea luptei revoluţionare antiimperialiste sub conducerea partidelor comuniste şi este hotărît să ducă această luptă până la capăt în frontul uriaşelor forţe ale democraţiei şi socialismului, condus de U. R. S. S. încă odată se adevereşte geniala previziune Stalinist! exprimată de A. A. Jdanov: „Dacă partidele comuniste vor sta ferm pe poziţiile lor, dacă ele nu se vor lăsa intimidate şi şantajate, dacă ele vor fi strajă curajoasă păcii trainice şi democraţiei populare, suveranităţii naţio- nale, libertăţii şi indepen- denţei ţărilor lor, dacă ele vor şti, în lupta împotriva încercărilor de surugare economică şi politică a ţărilor lor, să se pună în fruntea tuturor forţelor care sunt gata să apere cauza onoarei şi independenţei naţionale, atunci nici un fel de planuri de subjugare a Europei nu pot fi realizate” Silviu Brucan * 6 PAGINI 4 IEr . M .. SERIA IN ANUL XVIII No 1363. Miercuri 2 Martie 1949 Echipa lui Shinea Nîcolae de la schela Băicoi lucrează de la 26 Februarie în contul lunii Martie BAICOI.—(Prin telefon) Lupta pentru îndeplinirea lozincii -200 METRI DE GRANIC LUNAR 7 MINUTE PENTRU O NOUA PRĂJINĂ”' lansată în întrecerea socialistă da sondorii din schela Băicoi, continuăm cu rezultate din ce în ce mai bune. Echipa tov. Ghnea Nicolae din a sonda No. 297 a atins în cursul dimineţii de 26 Februarie adâncimea prevăzută în plan pentru întreaga lună Februarie. In aceeaşi zi, sondorii maistrului Ghinea, au început să sape primii metri în contul lunii Marte. Echpa de la sonda 297, alcătuită din Ghinea Nicolae. inistru sondor, Ştefan Gheorghe podar, Ciurea Ion, Popa Ion, ŞerbanVaside şi Tudorache Ion, sondori, este a şasea echipă din schela Băicoi a întreprinderii de Stat „Petroliera Muntenia”, care a început să foreze în contul lunii Martie. R. BARBULESCU Coresp. Echipa minerului Fekete Andrei dela minele Sorecani I dă cărbuni în contul lunii Aprilie CLUJ, 26 (prin telefon). — In munca lor de zi cu zi, pentru Îndeplinirea Planului de Stat, minerii dela minele de cărbuni Sorecani-Cluj, obţin succese însemnate. Numeroase echipe depăşesc vechile norme şi devin fruntaşe in producţie. Aia, de pildă, echipa minerului Fekete Andrei, compusă din minerul Paluşca Eugen şi ajutorul mânei Covaci Francis, de la secţia ,,Băgata" a minelor de cărbuni Şorocaen-Cluj, organizându-şi munca mai bine şi-a îndeplinit plănul de producţie pe lunile Ianuarie, Februarie Şi Martie a data de 17 Februarie a. c. De la această dată, echipa lucrează în contul lunii Aprilie. Echipele minerilor Covaci Ştefan şi Baban Vasile, tot de la secţia „Băgara", precum şi echipele minerilor Brie Ion şi Vállfai Francisc, de la exploatarea Ticu, dau cărbuni în contul lunii Martie incă din ziua de 9 Februarie. Pe primele 20 de zile ale lunii Februarie, minerii de la Şorocani- Cluj au depăşit programul de producţie cu 0,49»/». EUGEN RUSSU şi VAINA VASILE corespondenţi voluntari Cabinetul de Partid de consultaţii marxist-leniniste de pe lângă Organizaţia PBBucureşti îşi începe activitatea Cabinetul de Partid de pe lângă Organizaţia P. M. R. Bucureşti, care funcţionează în str. Batiştei 25, a fixat orele de consultaţii în fiecare Marţi şi Sânbătă de la orele 17 la 19. La consultaţii orice membru de Partid şi cu deosebire propagandiştii de Partid pot căpăta lămuriri asupra problemelor teoretice şi politice. întrebările pot fiadresate şi în scris cu 3 zile înainte de ziua de consultaţii. In fiecare după amiază Intre orele 15.30 şi 19.30, lectorii şi asistenţii şcolilor de Partid şi ai cursurilor serate, conferenţiarii, responsabilii grupelor de studiu al „istoriei P. C. (b) al U. S.” şi toţi , membrii de Partid care duc propaganda de Partid, pot care ia Cabinetul de Partid indication bibliografice sau îndrumări pentru Întocmirea lecţiilor, conferinţelor, planurilor de seminării sau pot discuta chestiuni de metodă. „Daca noi toate femeileşi noi formăm jumătate din omenirene vom ridica toate ca un singur om împotriva atacatorilor la un nou război, NU II A FI RĂZBOI !“ Apelul Federaţiei Democrate Internationale a Femeilor, adresat femeilor din lumea intreagtă cu ocazia zilei de 8 Martie „Ziua Internaţională a Femeilor FEDERAŢIA DEMOCRATA INTERNAŢIONALA A FEMEILOR ii salută în mimeld a 80 milioane de femei din 56 de ţări," cu ocazia zilei de 8 Martie, „Ziua Internaţională a Femeilor“. FEMEI DIN TOATE TARILE ! O mare răspundere faţă de copiii noştri, faţă de popoarele noastre, faţă de omenire şi faţă de istorie, apasă asupra noastră. Dacă noi, toate femeile — şi noi formăm jumătate din omenire — ne vom ridica toate ca un singur om împotriva aţâţătorilor la un nou război, NU VA FI RĂZBOI! Să înfierăm pe aţâţătorii la război care fac alianţe militare, care construesc baze militare în toate colţurile lumii, care redeşteaptă militarismul german în Germania de Apus şi care imping omenirea spre un nou război. DEMASCAŢI PROPAGANDA DE RĂZBOI ! Protestaţi împotriva intervenţiei militare in Grecia, în China, Vietnam, Indonezia, Malaezia, Birmania şi Coreea de Sud. Intindeţi o mână frăţească femeilor din aceste ţâri, organizaţi pentru ele colecte de alimente, îmbrăcăminte şi medicamente. FEMEI DIN LUMEA ÎNTREAGA, SURORI DE LUPTA ! împreună cu celelalte organizaţii democratice din toată lumea, să ne unim toate într’un front puternic Împotriva duşmanilor omenirii, împotriva aţâţătorilor la război. TOATE ÎMPREUNA SA NE RIDICAM PENTRU A APARA PACEA! Să organizăm meetinguri şi adunări, să strângem semnături prin care să cerem pacea, prin care să demascămi planurile de agresiune ale imperialiştilor. FEMEI DIN TOATE TARILE, din oraşe şi din sate, să mergem din stradă in stradă, din casă in casă, să facem cunoscut tuturor manifestul pentru apărarea păcii. Forţele noastresunt uriaşe. TOATE UNITE vom câştiga bătălia pentru pace şi democraţie. Un film despre viaţa unui colhoz din U.R.S.S. prezentat ţăranilor muncitori din judeţul Cluj O caravană cinematografică a vizitat în ultimul timp comunele din plasa Moia (Cluj). Ţăranii muncitori din aceste comune au urmărit cu mare atenţie filmele prezentate, în special un documentar despre viaţa şi munca dintr’un colhoz sovietic. Peste tot, ţăranii muncitori au mulţumit pentru grija ce o poartă Partidul ridicării lor culturale şi pontice şi au cerut ca asemenea filme să le fie prezentate căt mai des. MICLEA GAVRIL Coresp. I Ţăranii muncitori organizaţi în asociaţii încheie contracte cu S. M. T. pentru folosirea cu preţ redus a tractoarelor ■tâsga . Ţăranii muncitori • » Podul Hoarei jud. Iaşi semnard contractele cu Staţiunea de Maşini şi Tractoare. Dreapta : Iată contractul intiat intre plugarul muncitor Mporu Aurel din Asociaţia .. Banu" comuna Dumeşti, jud. laşi şi Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Podul-Iliei. (Citiţi în pag. 5-a reporjul despre S. M. T. Podul-Huaiei) Teatrul Armatei a dat la Braşov o reprezentaţie pentru muncitorii fruntaşi în producţie Echipa a II-a a Teatrului .Armatei a dat zilele trecute trei reprezentaţii în oraşul Braşov■ Ele au avut loc în faţa unui numeros publc în sălile Cinematografului Maxim Gorki şi la Uzinele Sovrorrttractor. Unul din aceste spectacole a fost dat în mod special în cinstea muncitorilor decoraţi cu Ordinul Muncii pentru fruntaşii in producţie de la diferitele uzine şi fabrici din localitate. PETRE DRAGULEA coresp. S’a îmbunătăţit frecvenţa la cursurile de alfabetizare din județul Brăila Datorită unei temeinice munci de lămurire dusă de către cea mai mare parte a membrilor corpului didactic din judeţul Brăila, printre neştiutorii de carte, campanii de alfabetizare în judeţ a început să dea roade satisfăcătoare. In timp ce în luna Decembrie 1948, cursurile de alfabetizare din oraşul Brăila erau frecventate de, 269 analfabeţi, iar numărul celor care urmau asemenea cursuri în tot județul se ridica la 1593. Astăzi numărul elevilor sporiti, 5360. 17 CĂMINE CULTURALE DIN JUDEŢUL FĂLCIU AU FOST ÎNZESTRATE CU BIBLIOTECI Ministerul Artelor şi Informaţiilor a înzestrat cu biblioteci, compuse fiecare din câte 100 volume, următoarele Cămine Culturale din judeţul Fălciu : Dolheşti, Bradiceşti, Gugeşti, Stănileşti, Dodeşti, Riducăneni, Tg.Fălciu, Viiţcani, Berezeni, Ghermăneşti, Avereşti, Corni, Albeşti, Olteneşti, Tătărani şi Ateneul Popular din Huşi. Căminul Cultural din comuna Mesna a fost înzestrat cu o bibliotecă compusă din 200 volume, VICTOR GLINSCH coresp. (Pag. 6-a) • DESPRE RESURSELE FINANCIARE ALE INTREPRINDERILOR DE STAT. de C. LAZAR director In Ainisterul Finanțelor -------------- CITIT------IN CORPUL ZIARULUI1 • PROECTUL RE STATUT Al tOTII TINERETULUI MUNCITOR (Pag. 3-a) • RĂSPUNSURILE LUI PALMIRO TOGLIATTI ASUPRA ATITUDINII POPORULUI ITALIAN IN EVENTUALITATEA UNEI AGRESIUNI IMPERIALISTE. (Pag. 5-a) Duminică a avut loc în aula Institutului de Ştiinţe Juridico-Administrative Conferinţa de Unificare a Tineretului Muncitor din Capitală In timpul lucrărilor Conferintei au avut loc numeroase acţiuni de muncă voluntară, competiţii sportive, festivaluri, etc. Ziua de Dumnica 27 Februarie a fost pentru tineretul muncitor din Capitală o adevărată sărbătoare. Zecile de mii de ore de muncă voluntară depuse de vineri în această zi, competiţiile sportive la care au participat 7500 tineri, festivalurile artistice, toate aceste acţiuni ale tinerilor salutau marele eveniment al zilei: Conferinţa de Unificare a organizaţiilor de tineret din Capitală, care avea loc in aula mare a Institutului de Ştiinţe Juridico-Administrative. Sala frumos pavcariată cu lozinci şi drapele, cu portretele marilor dascăli ai proletariatului, Marx-Engels - Lenin-Stalin şi portretele conducătorilor Partidului Muncitoresc Român, era plină de delegaţi şi invitaţi la Conferinţă. Erau acolo tineri muncitori, fruntaşi şi evidenţiaţi în producţie, elevi, studenţi, ostaşi. Conferinţa a fost deschisă de tov. Chiţu Fiorea, secretar- adjunct al organizaţiei I. T. M. a Capitalei, care a propus din prezidiu activ în frunte cu tovarăşul Al. Drăghici, membru al C.C.. P. M. R., secretar al Comitetului organizaţiei de Bucureşti . După ce Conferinţa a primit salutul delegailor Consiliului Sindical Judeţean şi Comitetului U. F. D. R. al Capitalei, a luat cuvântul tov. Dumitrescu Petre, secretar al organizaţiei U. T. M. a Capitalei, care a analizat felul căe au decurs acţiunile de unificare a organizaţiilor de tineret din Bucureşti şi a arătat succesele şi lipsurile în muncă ale tinerilor. La dispuţă au participat numeroşi delegaţi. S-au evidenţiat printre altele succesele acţiunii pentru realizarea de economii, pornite de tinerii muncitori de la fabrica „Republica” din uzinele „23 August” precum şi rezultatele obţinute in această acţiune de tinerii din Întreprinderile „Steaua Roşie”, „Dinamo” atelierele C. F. R., etc. Un tânăr muncitor evreu a arătat că tineretul muncitor evreesc din Capitali se încadrează cu hotărtre in organizaţia unici a tineretului muncitor şi va duce o luptă dârzi împotriva acţiunii duşmănoasa a sioniştilor. Delegaţii tineretului muncitor bucureştean la Conferinţa de Unificare din Capitală votează in unanimitate pe cei ce vor participa la Congresul din 19 Martie Muncitorii de la „Sovromtractor,,Braşov au desbătut romanul sovietic „Atelierul de foc" de Boris Polevoi Din iniţiativa organizaţiei judeţene de Partid, muncitorii de la uzinele „Sovromtractor’’ Braşov, au organizat zilele acestea o şedinţă literară în cursul, căreia au desbătut cunoscutul roman sovietic ,Atelierul de foc“ de Boris Polevoi. Au participat 64 muncitori Discuţiile care au avut loc au arătat că participanţii au sesizat problemele principale care se desprind din romanul lui Polevoi. Muncitorii au tras apoi concluzii pentru activitatea lor de zi de zi, angajănduse a lua exemplu din munca plină de eroism a oamenilor sovietici Convinşi că prin asemenea desbateri ei vor putea să-şi însuşească tot mai multe învăţături, muncitorii de la ,Slovrom,tractor“ au hotărît sâ continue şi pe viitor organizarea unor astfel de şedinţe. Pentru şedinţa următoare, s-a fixat discutarea romanului „Uzina decorată“ care înfăţişează viaţa şi dezvoltarea uzinei de automobile , , Molotov“ din oraşul Gorki Nr. 5 (32) A apărut în limbile rusă, română, germană, franceză şi engleză „Pentru pace trainică, pentru democraţie populara !“ Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti, cuprinde: SOCIALIŞTII DE DREAPTA - DUŞMANII PĂCII ŞI AI DEMOCRAŢIE!0. GROTEWOHL: Principalele sarcini ale P. S. U. G. şi transformarea lui într’un partid de tip nou. 1. RÉVAI: Campania de aţâtare dusă de imperialști împotriva Republicii Ungare. E. FISCHER: In ajunul alegerilor din Austria. L. BULATOVICI: Clica lui Tito — dusmanul declarat al U. R. S. S. şi al tarilor de democraţie populară. N. POPOVA: Femeile din lumea întreagă luptă pentru democraţie» împotriva aţâţătorilor la război. o" Luptele c'as* *n Toscana. R. DAMIANOV: Sindicatele din Bulgaria luptă pentru realizarea planului cincinal. R. BACKSTROM: Uneltirile imperialismului aloD Antixt American în Scandinavia. CRĂCIUN: Femeile romane iau parte ac. , tivă la viata tării. MAREK: Note politice. De vânzare la „Librăria Noastră“ Cal. Victoriei Nr 45 şi la toate chioşcurile. Lei 12