Steaua Roşie, mai 1954 (Anul 3, nr. 171-179)
1954-05-01 / nr. 171
Anul III. Nr. 171 PROLETARI DIN TOAIE JÂRILE UNitl-VA! ^ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Sl Al SPATULUI POPULAR Sîmbata, 1 Mai 1954 6 pagini 20 bani Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii! Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc 1 Mai, una dintre cele mai frumoase zile ale primăverii, cînd în jur totul reînvie şi se trezeşte la viaţă. Sub razele călduroase ale soarelui copacii înmuguresc, pe pămînt se aşterne un covor verde. In această zi de sărbătoare răsună tot mai puternic cîntecul primăverii, al dragostei, cîntecul păcii şi solidarităţii. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc a intrat în tradiţia oamenilor muncii din lumea întreagă, ca una din cele mai măreţe sărbători. Din an în an, tot mai mulţi oameni ai muncii de pretutindeni, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, muncitori şi ţărani nimicitori, scriitori şi artişti, se înrolează sub steagul roşu biruitor al lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Din primăvara anului 1889, de cînd Congresul de la Paris al socialiştilor din toate tarile a hotărît sărbătorirea Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua de 1 Mai a devenit o măreaţă zi de trecere în revistă a forţelor mereu crescînde ale clasei muncitoare, a succeselor dobîndite de mişcarea muncitorească revoluţionară mondială. Popoarele din lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, afirmă cu putere succesele dobindite prin munca lor creatoare şi plină de elan, pe drumul vieţii noi, fericite. În U.R.S.S., ţara constructorilor comunismului au fost create în ultimii patru ani 2.500 de noi întreprinderi industriale, care ridică nivelul de viaţă al oamenilor sovietici. Din an în an popoarele U.R.S.S. se bucură de o viaţă tot mai civilizată, mai îmbelşugată. Reducerea preţurilor de stat cu amănuntul a devenit o tradiţie în Uniunea Sovietică. In urma celei de a 7-a reduceri de preţuri, populaţia Uniunii Sovietice va realiza un cîştig anual de 20 miliarde ruble. In decurs de doi ani vor fi valorificate cu succes 13 milioane hectare de pământuri virgine şi înţelenite, de pe care se va recolta un miliard de poduri de cereale. Uriaşe transformări au foc şi în Republica Populară Chineză, unde volumul global al producţiei industriale şi agrare a crescut cu circa 70 la sută faţă de 1949. Nivelul general industrial al ţărilor de democraţie populară s-a ridicat de aproximativ 3 ori faţă de 1937. In ţările de democraţie populară, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, se dezvoltă agricultura mecanizată,socialistă, creşte necontenit producţia de cereale la hectar, se lărgeşte sectorul socialist al agriculturii. Alta este situaţia oamenilor muncii din lumea capitalului, unde agravarea contradicţiilor capitalismului este de neînlăturat. Criza generală strînge în cleşte sistemul economic capitalist mondial, care devine tot mai îngust, mai lipsit de stabilitate. In timp ce ţările de democraţie populară, sprijinite de Uniunea Sovietică, îşi făuresc o economie de pace, care nu cunoaşte crize şi care se dezvoltă în interesul satisfacerii nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale celor ce muncesc, economia ţărilor capitaliste bate pasul pe loc. Ea merge pe linia militarizării unor ramuri de producţie, a jefuirii popoarelor, a subjugării unor ţări de către altele, pentru asigurarea profiturilor maxime capitaliştilor. Sugrumarea producţiei civile, prin cursa nebună a înarmărilor, îngroaşă din zi în zi rîndurile armatei permanente a şomerilor, duce la înrăutăţirea situaţiei alimentare, la ridicarea impozitelor, la mizeria şi ruinarea maselor muncitoare. După datele Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa, în numeroase ţări ca Austria, Belgia, Franţa, Finlanda, Suedia, etc. producţia industrială a anului 1953 este sub nivelul celei din anul 1952. Volumul producţiei industriei extractive şi metalurgice a scăzut în 1953 în Belgia cu 8 la sută, în Anglia cu 4 la sută şi în Franţa cu 10 la sută. Agricultura ţărilor capitaliste cum sunt Grecia, Italia, Turcia, Iugoslavia, Spania, Portugalia, de asemenea înregistrează un declin tot mai mare. Peste jumătate din ţăranii Turciei nu au pămînt suficient pentru a putea face faţă celor mai elementare nevoi ale lor. In Iugoslavia suprafaţa însămînţată cu cereale este aproximativ cu o şesime mai mică decit în 1939, iar productivitatea la hectar scade din an în an. Potrivit datelor cuprinse în raportul Comisiei economice europene pentru braţele de muncă, numărul şomerilor a crescut în septembrie 1953 în comparaţie cu 1952 în Austria cu 11,2 la sută, în Belgia cu 8 la sută, în Franţa cu 30,2 la sută, în Irlanda cu 10 la sută, în Suedia cu 12,4 la sută, etc. Mizeria populaţiei a atins limita extremă. Cantitatea de produse consumate de populaţie este cu mult mai mică decit înainte de război. Şi mai tragică este situaţia oamenilor muncii din colonii, unde monopolurile capitaliste intensifică neîncetat exploatarea şi jaful. In ţările coloniale din Asia foamea face ravagii. Intreaga Africă este astăzi un continent al foamei şi mizeriei. In timp ce la un pol al lumii capitaliste se string mizeria şi suferinţele, la celălalt pol capitaliştii string grămezi de aur din truda şi sîngele maselor muncitoare. La 1 Mai, sărbătoarea tuturor celor ce muncesc, oamenii munci din tarile capitaliste, dependente şi coloniale, privesc cu admiraţie succesele dobîndite de către ţările din lagărul păcii şi socialismului, pornesc cu şi mai mare putere în ofensiva împotriva imperialismului. Alături de popoarele ţărilor de democraţie populară, poporul nostru muncitor duce o luptă hotărîtă pentru întărirea lagărului păcii şi construirea socialismului. Bucurîndu-se de ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din ţara noastră, indiferent de naţionalitate, îşi făuresc astăzi o industrie socialistă înaintată, o agricultură mecanizată. Datorită muncii pline de elan a maselor muncitoare, volumul producţiei industriale a ţării noastre s-a ridicat de 3 ori faţă de nivelul anului 1948. Numai în anul 1953 producţia globală a întregii industrii a crescut cu 14,4 la sută în comparaţie cu anul 1952, iar în agricultură de asemenea s-a realizat o producţie mai sporită. O mărturie vie a grijii partidului şi guvernului faţă de ridicarea bunei stări materiale şi culturale a oamenilor muncii o constituie printre arterie şi prevederile bugetului de stat pe anul 1954. Astfel, numai investiţiile in industria producătoare de bunuri de larg consum vor creşte în acest an cu 66,7 la sută faţă de anul 1953, iar pentru ridicarea rapidă a agriculturii şi silviculturii bugetul prevede investiţii cu 75,7 la sută mai mult decit anul trecut, etc. Rezultatele dobîndite de poporul nostru pe drumul construirii socialismului sunt uriaşe şi de netăgăduit. Cu toate acestea unele domenii de activitate, mai ales agricultura, sunt rămase în urma faţă de nevoile crescînde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Hotărîţi să contribuie la lichidarea lipsurilor şi la realizarea programului de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953, oamenii muncii din regiunea noastră se avîntă cu forţe sporite în întrecerea socialistă şi patriotică, pentru a da patriei cu mai multe bunuri de larg consum şi produse agroalli fientare. In Regiunea Autonomei Maghiară se înalţă noi şi noi construcţii menite să contribuie la ridicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. In cinstea măreţei sărbători de 1 Mai, muncitorii şi tehnicienii şantierului din Sîngiorgiu de Pădure au pus în Funcţie primul grup electrogen a cărui energie electrică va crea noi condiţii de muncă şi de viaţă oamenilor muncii din mai multe regiuni ale ţării, printre care şi Regiunea Autonomă Maghiară. Această construcţie gigantică este o expresie a ajutorului neprecupeţit al Inimii Sovietice, ţara tehnicii celei mai înaintate din lume. In curind se va pune în funcţie fabrica de praf de lapte de la Remetea. Pe lingă întreprinderea „Encsel Mauriciu“ funcţionează o secţie de garnituri de carde. Recent, cooperativa meşteşugărească „Textila Mureş“ a dat in folosinţă o clădire înzestrată cu un utilaj modern, în care îşi desfăşoară activitatea mai multe secţii. Staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră au fost înzestrate anul acesta cu un însemnat număr de tractoare ,,K. D.“ şi de batoze „Vasile Roaită“, fabricate în ţara noastră. Pînă la 20 aprilie S.M.T.-urile şi-au depăşit planul lucrărilor agricole de primăvară cu 6 la sută, frunta fiind S.M.T.-ul din Reghin. Prin însuşirea şi aplicarea regulilor agrotehnice, prin crearea punctelor agricole, nivelu muncilor agricole s-a ridicat Numeroase gospodarii agricole colective, cara sunt cele din Batoş, Ideciul de Sus, Curteni, Călimăneşti, Chendul-Mic şi multe altele, aplică pe scară largă însămînţatul porumbului şi plantatul cartofului în cuiburi aşezate in pătrat. Pilda gospodăriilor agricole colective este urmată de ţăranii muncitori din comunele şi satele regiunii noastre. Aşa de exemplu, majoritatea ţăranilor muncitori din comunele Berghia, Păsăreni, Breaza, etc. aplică metoda de însămînţare în cuiburi dispuse în pătrat. Mari sînt succesele cu care poporul nostru intîmpină în acest an ziua de 1 Mai. Ele ilustrează forţa vitală a statului nostru democrat-popular. Aceste succese se datoresc aplicării în viaţă de către partidul nostru a învăţăturilor marxistleniniste, ajutorului multilateral pe care ni-l acordă marea Ţară a Socialismului, Uniunea Sovietică, cît şi colaborării strinse dintre ţara noastră şi statele democrat-populare. Pătruns de înflăcăratul patriotism, de ideea internaţionalismului proletar, poporul nostru muncitor este convins de posibilitatea menţinerii şi consolidării păcii, pentru că voinţa sa de pace se împleteşte strîns cu voinţa de pace a tuturor, popoarelor lumii. Poporul român doreşte din inimă ca lucrările conferinţei de la Geneva să se soldeze cu rezolvarea problemei coreene, cu încetarea , sîngerosului război imperialist în Indochina. Cu toate că în ultima vreme, datorită eforturilor depuse de către forţele păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică s-a produs o oarecare slăbire a încordării relaţiilor internaţionale, totuşi adversarii păcii n-au renunţat la planurile lor agresive. Ei continuă goana înarmărilor, încearcă să extindă războiul în Indochina, creează noi baze militare şi caută să înspăimînte lumea cu bomba de hidrogen, împotriva planurilor războinice ale cercurilor imperialiste sună astăzi mai puternic decît oricînd glasurile milioanelor de oameni iubitori de pace din toate colţurile lumii care sprijină din răsputeri politica consecventă de pace a Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică a fost întotdeauna şi este pentru o pace trainică, pentru o coexistenţă paşnică între cele două sisteme — socialist şi capitalist, pentru întărirea colaborării internaţionale. ,,Dacă însă cercurile agresive, bizuindu-se pe arma atomică s-ar hotărî la o nebu- nie şi ar voi să încerce forţa şi puterea UniuniiSovietice, — spune G. M. Malencov în cuvîntarea rostită la 26 aprilie , a. c. la sesiunea Sovietului ’ Suprem al U.R S.S. — nu înjcape nici o îndoială că agresorul va fi zdrobit cu aceeași armă, că o astfel de aventură va duce în mod inevitabil la pră- I bușirea sistemului social capitalist“. î Ziua de 1 Mai, Ziua solida rităţii internaţionale a tuturor celor ce muncesc, constituie , pentru poporul nostru muncitor - un nou prilej de a-şi ridica vocea sa hotărîtă pentru regle-mentarea paşnică a problemelor internaţionale litigioase, pentru apărarea păcii, pentru democrație și socialism.