Steaua Roşie, decembrie 1956 (Anul 5, nr. 447-457)

1956-12-01 / nr. 447

Invalamentul agricol de mosd învăţămintul agricol de masă s-a dovedit a fi una din principalele tai pentru înarmarea oamenilor muncii din agricultură cu cunoştinţe agro­nomice noi, înaintate,­in lupta lor pentru sporirea continuă a producţiei agricole. Anul trecut, la cursurile agrozootehnice trienale şi de 3 luni au par­ticipat peste 8.000 de colectivişti şi membri ai întovărăşirilor agricole. Acolo unde învăţămîntul agricol s-a desfăşurat in bune condiţiuni, unde cursanţii au aplicat in practică cele învăţate, rezultatul a fost obţinerea, cu tot timpul nefavorabil, a unor producţii agricole sporite. Inginerul agro­nom Fülöp Alexandru a explicat colectiviştilor din Nicoleşti-Ciba ce este hibridarea şi importanţa ei in sporirea producţiei. Aplicind in practică cele învăţate la curs, colectiviştii au cultivat porumb hibrid pe o suprafaţă de 120 ha, realizind o producţie medie de 4.100 kg porumb la hectar. Mulţi ingineri şi tehnicieni agronomi, ca Barabás Ödön, din Ditrău, Maier Ma­ria, de la Sf. Gheorghe, Cioba Ioan de la Deda, Fédor Zoltán de la Valea Crişului şi alţii şi-au dat toată străduinţa pentru a explica cursanţilor me­todele agrotehnice înaintate, împletindu-le cu experienţa fruntaşilor recol­telor bogate din comună sau satul respectiv. Ne aflăm in pragul deschiderii unui nou an in învăţămintul agricol de masă. In 32 gospodării colective vor funcţiona anul acesta cursuri agro­zootehnice trienale, iar în 93 gospodării colective cursuri de 3 luni. Pentru membrii întovărăşirilor agricole sau zootehnice şi ţăranii muncitori cu gos­podării individuale, s-a organizat predarea lecţiilor agrozootehnice în 316 cămine culturale. La toate aceste forme de invăţămi­­t vor participa aproxi­mativ 23.000 lucrători ai ogoarelor.­­ Pentru ca invăţămîntul agricol de masă să se desfăşoare în bune condiţiuni, e nevoie ca el să fie strins legat de specificul local, iar lectorii să cunoască temeinic obiceiurile şi „tradiţiile” moştenite din bătrîni şi, pornind tocmai de la neajunsurile acestor „tradiţii”, să explice însemnăta­tea aplicării regulilor agrotehnice potrivite condiţiilor locale. De altfel, în zilele acestea are loc la raioane instruirea metodică a lectorilor. Ei vor avea la dispoziţie un material didactic bogat: 40 aparate de proiecţie, manuale, planşe etc. Important este ca toate acestea să fie folosite din plin şi cu pricepere. Este demnă de urmat iniţiativa comisiei de femei de pe Ungă sfatul popular al raionului Sf. Gheorghe, care s-a angajat să organizeze, cu spri­jinul inginerilor agronomi, 4 cursuri legumicole, sericicole şi de creştere a păsărilor. La aceste cursuri vor participa femei muncitoare din agricultură, care vor învăţa multe lucruri însemnate pentru dezvoltarea avutului lor obştesc sau individual. Această iniţiativă poate fi şi trebuie extinsă. Comi­tetele executive ale sfaturilor populare au datoria să sprijine şi să indru­­meze activitatea comisiilor de femei în această direcţie. Învăţămintul agricol de masă e un minunat prilej de analiză a fe­lului în care s-a lucrat pămîntul pină acum, a lipsurilor existente în cul­tivarea pămintului. De aceea e bine ca lectorii să fie In aşa fel repartizaţi incit să cunoască bine activitatea unităţilor respective In care predau lecţii­le, ba mai mult, să participe şi la întocmirea planurilor de producţie pe­ anul viitor. Sarcina agronomilor în această perioadă nu e deloc uşoară, dar, în acelaşi timp, nespus de frumoasă. Depinde de fiecare agronom felul în care îşi organizează şi conduce cursurile. Dacă lecţiile vor fi strins legate de munca colectiviştilor, a întovărăşiţilor şi a ţăranilor muncitori cu gospo­dărie individuală, succesul cursurilor va fi asigurat. Organizaţiile de partid şi sfaturile populare trebuie să vadă în In­­văţămintul agricol de masă o formă a muncii pentru ridicarea nivelului lucrării pămintului şi transformarea socialistă a agriculturii. De aceea, datoria organizaţiilor de partid este de a veghea ca învăţămîntul agricol de masă să se desfăşoare cit mai bine, cursurile să aibă un conţinut bo­gat, legat de viaţă. Comuniştii trebuie să fie exemplu de urmat pentru toţi ceilalţi cursanţi in participarea regulată la cursuri, nu însuşirea şi răspîn­­direa celor învăţate aici. Organizaţiile de partid sînt datoare să desfăşoare o susţinută muncă de convingere a ţăranilor muncitori, îndrumîndu-i să participe la cursuri şi explicindu-se că aceasta e în interesul lor personal şi al întregii econo­mii naţionale. E lucru ştiut că pămîntul lucrat mai bine recompensează din belşug munca depusă. Or, o recoltă mai bună înseamnă mai multă pline, mai multe produse agricole pentru cei ce muncesc şi venituri sporite pen­tru cei ce le obţin. Şi aceasta este foarte important. Invăţînd să cultive pămîntul după metodele recomandate de agro­tehnică, ţăranii muncitori se vor convinge că o agricultură înaintată poate fi aplicată cu succes numai pe întinderi mari, unde maşinile agricole pot executa lucrări de bună calitate. Reiese deci că buna desfăşurare a învăţă­­mîntului agricol de masă este o sarcină de mare importanţă, sarcină la a cărei îndeplinire trebuie să participe efectiv toţi acei care muncesc în agri­cultură, care conduc şi îndrumează munca lucrătorilor de pe ogoare. De la expoziţia regională de arte plastice La expoziţia re­gională de arte plastice din acest an, au atras aten­ţia in deosebi sculpturile un clişeu: mache­ta sculpturii „Ioan de Hunedoara", de Ştefan Csorvăssy PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI G­ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL V. Nr. 447 | SIMBATA, 1 DECEMBRIE 1956 4 pagini 20 bani Declaraţia guvernului R.P.R. cu privire la propunerile guvernului U.R.S.S. in problema dezarmării şi micşorării încordării internaţionale Guvernul Republicii Populare Române a examinat cu deosebită atenţie declaraţia din 17 noiembrie a. c. a guvernului U.R.S.S. in problema dezarmării şi a mic­şorării încordării internaţionale. Guvernul român se declară de acord şi sprijină în­­trutotul propunerile guvernului sovietic făcute prin a­­ceastă declaraţie pe care o consideră drept o nouă şi im­portantă contribuţie la cauza păcii şi securităţii popoare­lor. Punerea în practică a măsurilor propuse de guvernul sovietic şi anume: reducerea treptată în decursul viito­rilor doi ani a forţelor armate ale tuturor statelor; in­terzicerea imediată a experimentării armelor atomice şi cu hidrogen ca un prim pas pentru interzicerea totală a producţiei şi a folosirii acestor arme de distrugere în masă; reducerea forţelor armate ale S.U.A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei, staţionate în Germania; reducerea forţelor armate ale S.U.A., Angliei şi Franţei pe de o parte, şi ale U.R.S.S., pe de altă parte, staţionate res­pectiv pe teritoriile ţărilor membre ale Organizaţiei A­­tlanticului de Nord şi ale ţârilor participante la Tratatul de la Varşovia; lichidarea în decurs de doi ani a baze­lor militare aeriene şi navale ale unor state pe teritoriul altor state, precum şi instituirea unui control internaţio­nal eficace al îndeplinirii acestor măsuri — reprezintă o cale sigură de înlăturare a primejdiei războiului, de creare a condiţiilor unei colaborări paşnice trainice între toate statele. Tot mai mult a pătruns în conştiinţa popoarelor ne­cesitatea de a se pune capăt creşterii permanente a for­ţelor armate şi a armamentelor pentru care se cheltuiesc bunuri uriaşe, energia a milioane de oameni, a savan­ţilor, tehnicienilor şi muncitorilor. Pe drept cuvînt se în­treabă toţi oamenii muncii, toţi oamenii iubitori de pace, cai în afara unui cerc restrins de profitori, foloseşte a­­ceastă uriaşă cheltuire de fonduri şi de energie care, puse in slujba unor ţeluri paşnice, ar putea contribui în mod substanţial la îmbunătăţirea nivelului de trai al tu­­turor popoarelor, înfăptuirea măsurilor de reducere treptată a arma­mentelor satisface această năzuinţă arzătoare a popoarelor şi dă posibilitatea ca, mergînd mai departe pe acest drum, să se poată pune mai tîrziu problema lichidării complete de către toate statele a forţelor lor armate păs­­trîndu-se numai contingente poliţieneşti necesare pentru menţinerea securităţii interne şi paza graniţelor. In privinţa supravegherii măsurilor privitoare la dezarmare, guvernul RP.R. consideră că prin stabilirea pe bază de reciprocitate a unor posturi de control d­in porturile importante, la nodurile feroviare şi rutiere, pe aeroporturi, s-ar asigura un control eficace al îndepli­nirii obligaţiilor luate de state şi s-ar preveni eventuale acte de agresiuni prin surprindere. Guvernul român este de asemenea de acord cu pro­punerea de a se examina problema folosirii în scop de control a fotografierii din avion pe o distanţă de 800 km la est şi vest de linia de demarcare a principalelor forţe armate staţionate în Europa ale ţărilor participan­te la Blocul Atlanticului de Nord şi la Tratatul de la Varşovia. Aceasta s-ar face cu consimţămîntul tuturor statelor interesate. Republica Populară Romină, ca ţară participanta la Tratatul de la Varşovia, acordă o importanţă deose­bită şi sprijină cu tărie propunerea Uniunii Sovietice ca între ţările care fac parte din Blocul Atlanticului de Nord şi ţările participante la Tratatul de la Varşovia să se încheie un pact de neagresiune. Nu încape îndoială că un asemenea pact, la care ar participa şi U.R.S.S. şi S.U.A., ar crea în Europa un climat de pace şi se­curitate, ar întări încrederea între state şi ar înm­uri în mod binefăcător asupra desfăşurării întregii vieţi in­ternaţionale. In scopul discutării măsurilor care se impun pentru preintîmpinarea pericolului unui nou război şi pentru stăvilirea cursei înarmărilor guvernul român se declară de acord cu propunerea guvernului sovietic de a se convoca o conferinţă a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi ale Tratatului de la Varşovia la care să participe şi R. P. Chineză, India, Iugoslavia, Indonezia, Birma­­nia şi eventual alte state. Ar fi de dorit ca această conferinţă mai largă să fie precedată de conferinţa şefilor guvernelor Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Angliei, Franţei şi Indiei propusă de preşedintele Confederaţiei elveţiene. Guvernul român a luat cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S . N. Bulganin, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii India, J. Nehru, au acceptat să participe la o asemenea conferinţă. Guvernul român consideră că trebuie acţionat grabnic şi cu toată hotărîrea pentru punerea în aplicare a mă­surilor propuse de guvernul sovietic întrunit în ultimul timp situaţia internaţională s-a agravat în mod primej­dios. Agresiunea săvîrşită de către Anglia, Franţa şi Is­rael împotriva Egiptului, bombardarea şi masacrarea populaţiei paşnice în scopul acaparării Canalului de Suez şi al răsturnării guvernului Nasser, care conduce lupta nobilă a poporului egiptean pentru independenţă şi suveranitate naţională, au creat pericolul izbucnirii unui al treilea război mondial. Poporul român priveşte cu simpatie lupta dreaptă dusă de poporul egiptean pentru apărarea independen­ţei şi integrităţii patriei sale. Guvernul român in decla­raţia sa din 1 noiembrie a. c. a condamnat acţiunile (Continuare în pagina 2-a) Din activitatea unor cercuri A. S. I. T. Duminică 25 noiembrie, la Consiliul sindical regional, a avut loc decerna­rea drapelului de fruntaş pe regiune cercului A.S.I.T. de la termocentrala „Steaua roşie” din Sîngeorgiu de Pă­dure. Pentru succesele deosebite obţinute in sectorul mişcării de inovaţii şi ra­ţionalizări, pentru munca susţinută în domeniul popularizării celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, cercul A.S.I.T. de la termocentrala „Steaua roşie” condus de Hajdú Gé­za şi-a văzut încununate străduinţele şi deşi tînăr, s-a dovedit a fi la „înălţime”. Şi fiindcă duminică am asistat la un bilanţ avînd, se-nţelege pe unul din platane lest, iar pe altul realizăm­, e firesc să aruncăm puţin ochii înapoi şi să recapitulăm. Dintr-un început este necesar să semnalăm că avem de-a face cu o ba­lanţă dezechilibrată —­ folosind un termen contabil — dar nu deficitară. Lestul este punctat pe ici pe colo, ţi­­nînd isonul unor funcţionari birocraţi şi tehnicieni anchilozaţi pe scaune intre tabele şi formulare. Acest impe­diment de carton, cum era şi normal n-a putut să ţină în loc activitatea cercurilor A.S.I.T. din întreprinderi, ci în acest an a căpătat, dimpotrivă, o vigoare și un suflu nou, cuprinzind mase tot mai largi de ingineri, teh­nicieni și muncitori. MUZICA, SPORT... TEHNICĂ Cercul A.S.I.T. de la U.I.L. Reghin a cuprins în activitatea lui toate sec­tarele întreprinderii, încă de la­ înce­putul anului curent, o parte din mem­orii cercului A.S.I.T., au elaborat do­cumentaţia tehnică şi au executat prototipul unui contrabas de con­cert, căruia, corespuszhii tuturor exigenţelor, i s-a fixat tehnologia de fabricare în serie. ★ „Sportivii” ,cercului A.S.I.T., cu mai puţin simţ de meloman — iartă­­mi-se expresia — şi-au axat preocu­pările în special asupra materiale­lor sportive şi au dat ajutor la con­struirea a două tipuri de bărci cu motor, a trei tipuri de skifuri precum şi la întocmirea documentaţiei pentru executarea in serie a planorului spor­tiv Rg. 6. ★ Sistemul de alimentare al cazane­­lor cu motorină fiind neeconomic, teh­nicienii întreprinderii şi-au pus de mult problema schimbării acestei si­tuaţii, care producea mari deficienţe aprovizionării cu combustibil. Mem­brii cercului A.S.I.T., au propus şi ajutat la înlocuirea alimentării caza­­nelor cu motorină cu un combustibil ieftin şi mai uşor de procurat — pă­­cura. — MOBILA ŞI ACCESORII DE FABRICAŢIE S-a vorbit mult despre unul din re­centele produse ale fabricii „Simo Gé­za” — dormitorul „Sovata“. In spe­cial ziarele şi publicaţiile satirice s-au întrecut în a lua în răspăr garnitura de mobilă cu pricina, şi pe bună dreptate. Intr-adevăr, dacă prototipul a corespuns din toate punctele de ve­dere, fabricarea în serie s-a soldat cu eşec. In această situaţie, cercul A.S.I.T. a luat măsuri şi a dat o con­tribuţie efectivă la eliminarea defi­cienţelor de fabricaţie a dormitorului „Sovata”, înscriindu-1 şi pe acesta printre victoriile fabricii. In proble­me de mecanizări şi utilaje noi, cer­cul A.S.I.T. de la „Simó Cieza” a ajutat la executarea proiectului a trei maşini de şlefuit cu disc — pînă acum importate — a unei maşini de găurit multiplă şi a unei maşini de egalizat cu nitrolac. INCA UN CERC A.S.IT. FRUNTAŞ 21 din cei 29 de membri cîţi numără cercul A.S.I.T. de la I.R.U.M. Reghin sînt inovatori. 80 la suta din cele 73 inovaţii propuse în cele trei trimestre ale anului, au fost executate de către membrii cercului A.S.I.T. sau cu aju­torul acestora. Pentru a fi mai con­­cişi să enumerăm cîteva: dispoziti­vul de curbat mantaua la cazanele verticale, s-a executat de către Ká­roly Ludovic. Presa manuală şi do­cumentaţia tehnică pentru universale de către Losonczy Mihai, dispozitiv de prindere a pieselor la raboteză Sheping de tov. Grama Dumitru etc.­ DE PESTE TOT Cercurile A.S.I.T., au avut şi au în general o activitate rodnică. Conferin­ţele tehnice, schimburile de expe­rienţă iniţiate de Uzinele textile „Gheorghe Doja” Sf. Gheorghe, ela­borarea primelor şarje de fontă ma­leabilă şi turnarea în coji la „Lu­dovic Minszki", unde n-ar fi rău să se acorde o mai mare atenţie antre­nării tinerilor maiştri şi inovatori care sunt destui, în munca A.S.I.T. şi dacă şi-ar plăti mai conştiincios cotizaţiile,­­ ţinerea de conferinţe cu caracter tehnic minier de către mem­brii secţiei de specialitate de la Mier­curea Ciuc, unde s-ar vedea şi rezul­tate imediate, dacă toate ar fi îmbi­nate cu demonstraţii practice, iată o parte din fapte care dacă ar avea şi aportul întreprinderilor de construcţii C.F.R. şi sectorul agricol care dermi­tează încă, ar fi şi mai bine. A. B.

Next