Steaua Roşie, aprilie 1957 (Anul 6, nr. 483-489)

1957-04-03 / nr. 483

Sa ridicăm tot mai sus steagul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai! Plenara CC. al P.M.R. din decembrie 1956 creează o întreagă serie de condiţii noi desfăşurării mai vii a întrecerii socialiste. Măsurile preco­nizate în ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare a muncii, îmbunătăţirea sistemului premiat, lărgirea atribuţiilor conducători­lor din întreprinderi ş. a. constituie un imbold puternic în activitatea fie­cărei întreprinderi şi a fiecărui muncitor, tehnician şi inginer in parte. Obiectivele stabilite de plenara C.C. al P.M.R. au devenit drept obiective ale întrecerii socialiste pentru înfăptuirea cărora s-au angajat să lupte şi colectivele de întreprinderi din regiunea noastră. La uzinele de fier „Gábor Aron“ din Vlăhiţa, de pildă, obiectivele principale urmărite în întrecere sunt: sporirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor, îmbunătăţirea calităţii acestora şi realizarea a cu­ mai multe economii la materia primă şi la ma­terialele auxiliare. Este bine să arătăm citeva aspecte ale felului cum este organizată aici întrecerea. Organizaţia de bază de la această întreprindere, de la bun inceput s-a îngrijit să prelucreze cu membrii şi candidaţii de partid sarcinile de plan ce-i revin întreprinderii. După o dezbatere vie asupra felului cum pot fi înfăptuite aceste sarcini, membrii şi candidaţii de partid au primit sar­cina să ajute grupele sindicale pentru a dezbate sarcinile ce revin din plan grupei respective şi fiecărui muncitor în parte, dîndu-se astfel posibi­litatea ca fiecare din aceştia să-şi poată lua angajamente concrete pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor. Cite un membru al biroului organizaţiei de bază a fost repartizat pentru a ajuta la organizarea unei consfătuiri de producţie, să participe la aceasta şi împreună cu grupa sindicală, cu toţi muncitorii, să organizeze întrecerea socialistă. Întrecerea se desfăşoară individual, pe echipe, secţii ş.a.m.d. Pe lingă comitetul de întreprindere funcţionează o comisie de întrecere, care împreuna cu responsabilii cu întrecerea pe secţii şi pe grupe, analizează la începu­tul fiecărei luni felul cum s-a desfăşurat întrecerea în luna precedentă, stabilind măsurile ce urmează a fi înfăptuite în viitor. La analizele care se fac pe grupe sindicale, se întocmesc procese­­verbale in care se trec angajamentele luate de către muncitori. Responsa­bilii cu Întrecerea notează aceste angajamente intr-un caiet de evidenţă. Ei se deplasează apoi la locurile de muncă, unde pe graficul fiecărui muncitor înscriu angajamentul luat. In fiecare zi, maistrul completează graficul, insemnînd pe el realizările ce se obţin de fiecare muncitor, echipă, secţie etc., cunoscîndu-se astfel in orice moment stadiul în care se află realizarea planului, respectiv angajamentul luat. Folosirea scrisorilor de felicitare adresate echipelor, secţiilor şi mun­citorilor fruntaşi, utilizarea multiplelor mijloace de popularizare şi publi­citate a realizărilor în întrecere, popularizarea fruntaşilor şi a realizărilor lor la anumite serbări şi întruniri, unde orchestra execută cîntecele prefe­rate ale fruntaşilor, constituie stimulente importante pentru o mai bună desfăşurare a întrecerii socialiste. Numărul fruntaşilor in producţie a crescut aici la 106 in luna mar­tie, faţă de 20 cit existau in ianuarie, la furnale planul de producţie a în­registrat în martie o realizare de 124 la sută faţă de 108 la sută, iar la turnătorie de 127 la sută faţă de 122 la sută cit era in ianuarie. Planul producţiei globale de la 1 ianuarie la 20 martie însumează de asemenea o realizare de 128,8 la sută, iar productivitatea muncii a crescut in acelaşi timp la 125,2 la sută. Iată deci, efectele unei întreceri bine organizate. La U I.L. Lunca Bradului, (preşedinte al comitetului de întreprindere Zsigmond Ştefan), — cu regret trebuie adus la cunoştinţa cititorilor că în­trecere socialistă, deşi condiţiile sunt create, nu există. Dacă parcurgi de-a lungul şi de-a latul imensul depozit de buşteni, hala de gatere, depozitul de cherestea ş. a. şi stai de vorbă cu muncitorii , ei îşi apleacă capul şi mărturisesc că aici întrecerea socialistă ri-a fost organizată. Nu este deci de mirare că aici planul de producţie, cu mare greutate, s-a realizat in februarie în proporţie de 101,2 la sută, fondul de salarii depăşindu-se cu 35,76 la sută, iar indicele productivităţii muncii atingind doar 69,92 la sută. Organizaţiilor de partid le revine sarcina să tragă învăţămintele cu­venite şi să se îngrijească ca în întreprinderile unde ele activează, între­cerea să fie organizată in mod exemplar şi să se desfăşoare in mod viu, oamenii să lupte cu însufleţire pentru traducerea in viaţă mai devreme a sarcinilor de plan. Iniţiativele valoroase, ca de pildă cea pornită de colectivul întreprin­derii „I. C. Frimu“ din Sinaia: „Fiecare produs la un preţ de coat cit mai redus“, cea pornită în capitală privind ridicarea celor rămaşi in urmă la nivelul fruntaşilor în producţie, cit şi metodele avansate de muncă trebuie să cunoască în perioada care ne desparte de 1 Mai o largă aplicare şi ras­­pîndire. Pentru aceasta este insă nevoie ca sindicatele — mobilizate şi în­drumate de către organizaţiile de partid — să depună o muncă mai susţi­nută, mai plină de simţul răspunderii. Un deosebit rol are în întrecere tineretul. Elanul şi curajul tineresc canalizat înspre producţie, antrenarea tinerilor ca să se întreacă intre ei, va crea posibilitatea obţinerii de către întreprinderi a unor rezultate fruc­tuoase. Sporirea necontenită a producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor, îmbunătăţirea calităţii lor, realizarea de cît mai multe economii de materie primă şi materiale, toate puse in slujba asigurării rentabilităţii întreprinderilor, sunt obiective care în întrecerea so­cialistă trebuie să constituie un program de luptă pentru toţi oamenii muncii. COMUNICAT In zilele de 6 şi 7 aprilie, in sala de şedinţe a sfatului popular re­gional, va avea loc cea de a V-a sesiune ordinară a Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare. Lucrările sesiunii încep în ziua de 6 aprilie 1957, la orele 9 dimineaţa. ORDINEA DE ZI: 1. — Prelucrarea declaraţiei tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, asupra politicii interne şi externe a guvernului Re­publicii Populare Române. 2.­­ Aprobarea contului de execuţie a bugetului Regiunii Autonome Maghiare pe anul 1956. Aprobarea planului precum şi a bugetului local pe anul 1957, și dezbaterea măsurilor care urmează a fi luate pentru dez­voltarea industriei locale. 3. — Informarea despre executarea hotărîrii sesiunii a IV-a în ce privește transformarea socialistă a agriculturii. 4. — Al­egerea asesorilor populari pentru tribunalul regional pentru anii 1957-1959. Răsaduri la Topliţa Inginerul agronom Man Gheorghe în colaborare cu tehnicianul agronom Emeric Bidiga au pregătit în primă­vara aceasta, cu concursul unor gos­podari din oraşul Topliţa, răsadniţele in care au semănat seminţe de varză, ceapă şi roşii. Prin aceasta, cei doi a­­gronomai vor să dovedească locuitorilor din Topliţa că şi ei pot produce răsa­duri şi deci acestea nu trebuie cumpă­rate de prin părţile Reghinului. Anul acesta gospodarii Gavril Marc, Floa­rea Cipăian, Filimon Negrea şi Şte­fan Negrea vor folosi răsadurile cres­cute în răsadniţele din oraşul lor. Tehnicianul agronom Bidiga şi-a propus ca în cursul anului acesta să experimenteze pe lotul demonstrativ comportarea trifoiului semănat în cul­tură ascunsă şi pură, precum şi com­portarea porumbului hibrid şi a soiu­lui de cartofi Wohltmann, aduşi din Tg. Secuiesc pe care ii va planta ia­­rovizațl. PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIT!­VA ! ANUL VI. Nr. 483­­ MIERCURI, 3 APRILIE 1957 | 4 pagini 20 bani Sovata îşi schimbă înfăţişarea Pentru cei ce-şi vor petrece la vară concediile la Sovata, frumoasa staţiu­ne balneară Ie va oferi şi mai multe prilejuri de desfătare decit mai an, căci primăvara aceasta a adus cu ea nu numai o reînviere a priveliştilor na­turale, ci şi anumite înoiri şî reno­vări în amenajarea staţiunii. Artera principală a staţiunii se recon­struieşte într-un drum modern din ca­lupuri de granit, însoţit de două tro­tuare asfaltate. Se lucrează la moder­nizarea aleielor. Vis-a-vis de bustul lui Bălcescu se ridică şi cel al lui Petőfi Sándor. A fost amenajat un club nou. Se înalţă construcţia unui cinemato­graf modern cu ecran lat (cinemascop) cu o capacitate de aproape 1.000 lo­curi şi se construieşte un mare restau­rant modern. Sunt în curs de executa­re lucrări importante de îndiguire a pâraielor care alimentează cu apă lacul helioterm „Ursu“, ceea ce va evita transportarea aluviunilor în lac şi în­săşi periclitarea existenţei lui. De asemenea, va creşte considerabil capacitatea de găzduire a staţiunii. Pentru lucrările importante de în­frumuseţare şi modernizare a staţiunii Sovata, se învestesc în acest an 14 milioane lei.­ ­ Conferinţa academicianului Hortolomei După ce a asistat şi a participat direct la buna reuşită a operaţiilor de cord făcute pentru prima oară la Tg. Mureş, academician prof. dr. Hor­tolomei s-a întîlnit în Gala festivă a Institutului medico-farmaceutic din Tg. Mureş cu un mare număr de stu­denţi şi medici din acest oraş. In cadrul întîlnirii, academicianul Hortolomei a împărtăşit celor de faţă din experienţa sa în prelegerea „Im­portanţa post operatoriei chirurgicală a bolnavilor“, cu deosebită atenţie a­­supra bolnavilor cardiaci. In prelegerea sa academicianul Hor­tolomei a accentuat că medicul chi­rurg nu poate privi izolat bolnavul ca material de operaţie, ci trebuie să ţină seamă, de o serie de factori care l-au adus în această situaţie. Pe scena căminului cultural Zilele trecute pe scena căminului cultural din Ibăneşti sat, s-au întrecut pionierii din localitate, Hodac şi Ibă­­neşti-Pădure. Cei care au cîştigat la concurs şi vor participa la faza raională au fost pionierii din Ibăneşti sat. Jocurile ,,De-a lungul“, „Bătuta“, „Invîrtita“, „Roata“ şi „Jocul cu bita“ care da­tează de mai bine de 100 ani, jucat de pionierii Matei Eugen, Cofaru Ma­ria, Horhat Vasn­e, Dan Aurelia şi alţii au stîrnit admiraţie în rîndurile spectatorilor. Printre cei care s-au ocupat cu In­struirea echipei artistice au fost Dan Florea a șefii în vîrstă de 65 ani și profesorii Ortansa Sasu, Ana Lupu și Victor Todoran. Şi la Bilbor sa produc mari evenimente Zilele acestea, bilborenii, locuitorii comunei de la poalele Călimanuului, au sărbătorit lichidarea analfabet­smului în comuna lor. Ultimii neştiutori de carte şi-au luat examenul de alfabe­tizare. De asemenea, a avut loc adunarea generală pentru votarea autoimpune­­rii pe 1937. Participanţii la adunare (aproape 1.000 de alegători) au votat in unanimitate suma de 22.840 lei, pentru construcţia unui dispensar şi casă de naştere. O largă acţiune se desfăşoară pen­tru strlnsul pietrelor şi a materialu­lui lemnos în vederea construirii u­nei școli de 4 ani în cătunul Suseni. MOLDOVAN S. ELEONORA corespondent In cinstea zilei de 1 Ma­­i-au îndeplinit angajament. Colectivul fabricii de ţigle şi cări­mizi din Mureşeni şi-a realizat o cinste angajamentele luate in cinste zilei de 1 Mai. La 1 aprilie a fost pusă in funcţiar unitatea de producţie nr. 2 din Sît­georgiu de Mureş, cu două luni inain­te de termenul planificat Depăşind­ şi angajamentele luate in cinstea zii de 1 mai, muncitorii fabricii de cări­mizi şi ţigle din Mureşeni au produ peste prevederile planului 86. 000 bl­câţi cărămizi, 86 m­c blocuri de bi­ton, echivalente cu 70.000 de cări­mizi, 148.000 bucăţi rigle şi coami Printr-o gospodărire mai chibzuit, muncitorii fabricii au obţinut o redu­cere a preţului de cost faţă de pla­­n valoare de peste 140.000 lei. Paralel cu intensificarea procesuli de fabricare a materialelor de con­strucţie, muncitorii de aici acordă deosebită atenţie curăţirii locurilor d muncă. Merite deosebite în dobîndirea a­cestor realizări au Székely Iosif , la încărcarea cuptorului rotativ, Ji­zsa Márton, Cormoş Nicolae, Circ Onişor de la cariere, Mózes Gheorghe lăcătuş şi mulţi alţii. Pentru ridicarea randamentului fabricii Colectivul fabricii de spirt din Sin­craiu de Mureş face totul pentru ridi­carea randamentului fabricii. Din re­surse locale muncitorii de aici ai confecţionat o cadă pentru fermenta­rea plămădelii, cu o capacitate de un vagon şi jumătate. Datorită aceste căzi s-a putut prelungi durata de fer­mentare şi astfel din aceleaşi canti­tăţi de materii prime, colectivul fa­bricii a produs, de la începutul anu­lui, cu 3.570 litri spirt mai mult deci înainte. De asemenea, printr-o ma bună organizare a muncii, îngrijiri şi etanşare a mașinilor, fabrica­te produs peste plan, tot de la încep­u­­tu anului, 4.466 litri de spirt. Secţia de chirurgie cardiacă din Tg.-Mureş Un colectiv de medici şi cercetători tineri, ini­ţiat şi condus de confe­renţiarul dr. Maros Ti­bor, a început acum trei ani în cadrul catedrei de medicină operatorie de la institutul medico-farma­­ceutic din Tg. Mureş primele lucrări experimen­tale de chirurgie cardiacă. După primele încercări de intervenţii-m­odel care ur­măreau însuşirea manevre­lor tehnice, particulare in­tervenţiilor chirurgicale pe cord, colectivul a trecut la studiul fiziopatologiei zo­nelor reflexogene şi la cel al capacităţii de încărcare a cordului, căutînd să a­­profundeze cit mai temei­nic problemele de anestezia şi reanimare a cordului. După un an de la înce­perea lucrărilor experimen­tale­ din acest domeniu, conf. dr. Maros Tibor, îm­preună cu colaboratorii săi, a prezentat o serie de co­municări ştiinţifice în ca­drul secţiei de chirurgie a Societăţii ştiinţelor medica­le, filiala Tg. Mureş, rela­­tind observaţiile efectuate pe 40 de animale de expe­rienţă. Tot acest colectiv a ela­borat după citeva luni un procedeu modificat pentru asigurarea revascularizării miocardului (tehnica tune­­lizării cardio-omentope­­xiei), descris într-un arti­col care a apărut în pri­mul număr al Revistei Atedicale (I.M.F. Tg. Mu­­­­reş) din 1957 şi care a fost cerut şi de „Revista Minerva Medica“ din To­rino. Articolul „Situaţia ac­tuală a chirurgiei inimii“, redactat de conf. dr. Ma­ros Tibor, apărut în nr. 3 din 1956 al Revistei Me­dicale (I.M.F. Tg. Mureş) rezuma pe scurt datele din literatura referitoare la această problemă, pre­cum şi experienţa perso­nală a colectivului. Direcţiunea Spitalului clinic unificat din Tg. Mu­reş, în colaborare cu Direc­ţiunea I.M.F.-ului, a ini­ţiat in toamna anului 1956 formarea unei echipe de chirurgie cardiacă, compu­să din conf. dr. Maros Ti­bor, medic­ primar dr. Go­­man Kund Wilhelm, asis­tent dr. Szombathelyi László şi asistent dr. Már­kus Cornel, care s-a de­plasat la clinica academi­cianului prof. dr. Hortolo­mei din Bucureşti, pentru a studia problemele de diagnostic legate de spe­cificul chirurgiei cardiace şi problemele tehnice ale intervenţiilor chirurgicale pe cord. Beneficiind de ajutorul colegial şi de ospitalitatea academicianului Hortolomei şi a colaboratorilor săi, du­pă 4 săptămîni de perfec­ţionare echipa îşi reîncepe activitatea, de această da­tă cu scopul de a aplica în clinică cele constatate experimental şi la spitalul Colţea din Bucureşti, în posesia instrumentarului necesar primit de la Mi­nist­erul Sănătăţii, şi con­fecţionat în parte din re­ser­se locale (atelierul de mecanică fină a I.M.F.­­ului, tehnicieni Csergezăn Béla şi Szabó Ludovic), după aproape trei ani de muncă perseverentă a so­sit momentul ca şi în ora­şul Tg. Mureş să se exe­cute primele intervenţii chirurgicale pe inimă (cont­­mirsurotomie la om). In acest scop conducerea Spitalului clinic unificat, împreună cu colectivul cli­nicii chirurgicale au invi­tat pe academicianul prof. dr. Hortolomei, împreună cu colectivul său să parti­cipe şi să ajute colectivul pe care l-a format la Bucu­reşti, ca primele interven­ţii sa fie făcute împreună. (Continuare în pag. 3-a) In clişeu: Aspect de la prima intervenţie chirurgicală cardiacă din Tg. Mureş.

Next