Steaua Roşie, august 1957 (Anul 6, nr. 518-525)
1957-08-03 / nr. 518
noartesilîzâvi Acum in preajma celor două aniversări istorice, 13 ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist şi 40 ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, pretutindeni, sub conducerea însufleţită a organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate şi de către organizaţiile U.TM., oamenii muncii — tineri şi vîrstnici, — desfăşoară în întrecerea socialistă o activă muncă de creaţie pe drumul progresului continuu al producţiei industriale. Dacă vreun curios ar trece pe la fabrica ,,Ludovic Minszki" din Tg. Mureş şi dacă s-ar interesa de roadele întrecerii socialiste, ar afla că numai in primele decade ale lunii iulie, planul producţiei globale a fost depăşit cu 5,6 la sută şi că în acest interval de timp au fost obţinute economii de 70000 lei ş. a. La cooperativa de producţie meşteşugărească „Textila-Mureş" planul producţiei globale pe luna iulie a fost realizat deja la data de 24 ale lunii, obţinindu-se economii de 25.000 lei. S-a introdus aici confecţionarea in serie a încă 3 sortimente de feţe de masă, diferite fuste de damă, şorţuleţe cu motive pentru copii de diferite modele. La chemarea la întrecere socialistă lansată de colectivul fabricii de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş au răspuns toate colectivele întreprinderilor din cadrul oraşului Tg. Mureş angajîndu-se să contribuie cu muncă voluntară la ridicarea cit mai devreme a construcţiilor de locuinţe muncitoreşti ce se clădesc pe terenul fostei rafinării de petrol. La Borsec, în incinta minei se construieşte o fabrică de carbonat de calciu furajer. Minerii de aici ca şi cei de la minele Căpeni şi de la celelalte mine din regiune luptă să dea cut mai mult cărbune peste plan. Siderurgiştii de la uzinele de fier din Vlăhiţa se străduiesc să dea cu mai multă fontă peste plan iar cei din industria forestieră mai mult lemn de lucru patriei printr-o utilizare mai judicioasă al acestuia. Mare este elanul oamenilor muncii porniţi la luptă pentru a munci mai bine, pentru a răsplăti partidului şi guvernului îmbunătăţirile ce li s-au adus şi li se vor aduce prin aplicarea măsurilor de experimentare a sistemului de salarizare îmbunătăţit. Cu toate că suntem în preajma sărbătoririi celor două evenimente de importanţă istorică, evenimente care au mobilizat la luptă pe toţi oamenii muncii cinstiţi, mai sunt unele întreprinderi unde nu se dă atenţia cuvenită bunei desfăşurări a întrecerii socialiste. Bunăoară, cei din conducerea organizaţiei de partid şi a celei sindicale de la U.I.L. Gheorghieni, preocupaţi probabil „peste măsură“ cu acţiunea de experimentare a sistemului de salarizare, au lăsat ca întrecerea să lîncezească nepreocupîndu-se de ea aşa cum ar trebui. La fabrica de lăzi, de pildă, din lipsă de organizare temeinică a muncii, cele două schimburi pierd cite o jumătate de oră din timpul de lucru din cauza unor deficienţe izvorîte din lipsa de interes a conducerii administrative şi a celor din organizaţia de partid şi sindicală. La fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor" din Tg. Mureş, din lipsa aprovizionării ritmice a locurilor de muncă cu materie primă — piei şi pînză — (cînd e una lipseşte cealaltă) întrecerea deşi e bine organizată, nu se poate desfăşura în bune condiţiuni. Perioada ce ne desparte de 23 August şi de aniversarea a 40 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, este un prilej nimerit pentru înlăturarea deficienţelor ce mai există în organizarea, desfăşurarea şi urmărirea întrecerii. In curînd vor avea loc consfătuirile de producţie unde se vor analiza probleme multiple printre care şi realizările obţinute pe luna iulie. Odată cu acesta se vor descoperi şi o seamă de deficienţe care au frînat desfăşurarea normală a proceselor de muncă. Consfătuirile de producţie trebuie în aşa fel pregătite ca să constituie un larg schimb de experienţă, un mijloc de popularizare a experienţei înaintate şi a fruntaşilor în producţie, un prilej de antrenare a noi mase de oameni ai muncii la însuşirea şi aplicarea metodelor avansate de muncă. Pornind de la întrecerea individuală, sindicatele trebuie să vegheze ca nici un muncitor să nu rămână în afara ei. E bine ca în consfătuirile de producte să se analizeze şi să se stabilească măsuri de reorganizare a unor brigăzi, de înfiinţare a noi brigăzi acolo unde este posibil. Organizaţiile de partid să ia măsuri ca sindicatele să urmărească sistematic rezultatele întrecerii. Nu există loc de muncă unde, dacă s-ar depune puţin efort, nu s-ar putea arăta stadiul în care se află întrecerea, pe ce loc se situează o brigadă sau alta, un muncitor faţă de celălalt, o secţie faţă de alta ş.a.m.d. Muncind cu elan tineresc, intensificind şi ridicind tot mai sus steagul întrecerii, sub conducerea organizaţiilor de partid, oamenii muncii din regiunea noastră vor obţine realizări şi mai frumoase. Reportajul săptămînii Ploaia se răzgîndise şi încetase să mai cadă. Pe drum pretutindeni oamenii se îndreptau unii la secerat, alţii cu carele pentru a transporta clăile de pe cimp. O animaţie deosebită am intilnit zilele trecute pe uliţele comunei Batoş, în mare parte colectivizată. Pentru că timpul nu prea e prielnic şi mai mult e umed decit uscat, colectiviştii au hotărît ca pentru început să transporte orzul la arie să-l clădească în sire iar griul să-l treiere deocamdată de pe care. Munca a început aşa după cum s-a hotărît. Patru batoze în diferite părţi ale comunei, după cum erau loturile de pe care se transporta griul, treierau cu spor. In hotarul Vilei brigadierul Viorel Covrig, cu o parte din colectiviştii din brigada sa treierau orzul. Erau pe terminate. In capătul comunei dinspre Monor una din cele 4 batoze treiera la griu. Carele veneau la arie încărcate cu snopi unele după altele. Snopii descărcaţi erau repede înghiţiţi de batoză. La „saci“ cum se spune, l-am intilnit pe colectivistul Fiorea Vasile, autorul scrisorii „Vă chemăm ajutări de noi“ trimisă de el şi de alţi colectivişti la redacţia ziarului nostru cu un an şi jumătate in urmă, care citită avu un mare efect în rîndul ţăranilor cu gospodărie individuală din comună. Peste 80 familii au intrat in marea familie a colectiviştilor. Florea Vasile urmărea cilindrul sortar de unde boabele, într-un şuvoi nesfîrşit de aur, se scurgeau prin gurile de încărcare în saci. Cînd sacii se umpleau ii lega și ajutat de feciorul său ii punea pe cintar. De acolo luau calea magaziei. Am discutat mult cu iov. Florea Vasile. Ii place in colectivă, nu-i pare rău că s-a înscris. La batoză omul nu poate sta mult de vorbă. Griul curge sacii se umplu, trebuie schimbaţi. La magazie forfotă mare. Se împărţea avans de 40 la sută colectiviştilor. Aşa a hotărît adunarea generală — îmi spune magazinerul Imre Bokos — pentru că avem mult grîu insăminţat, peste 200 ha. Mai intîi să distribuim cite 2 kg grîu pentru ziua-muncă, socotite fiind zilele-muncă efectuate pina la 1 iulie a. c. Pe rînd au cintărit griul şi l-au dus acasă: Ioan Gölner peste 566 kg, lung Ştefan 726 kg, Grigore Covrig II 586 kg, András Kedves 251 kg. Veni rîndul şi lui Gh. Plaişer cu care se produse o mică „încurcătură“, nu-i ajungeau sacii. După el veni Vasile Cuceran în virstă de 64 ani. No, Vasilaci, îi spuse magazinerul, să vedem cît ai de primit. In tabel era trecut cu 229 kg. După ce griul fu cintărit şi pus de o parte de alţii mai tineri, magazinerul îi spuse: — ai cum trebuie să semnezi. Fără alt îndemn, bătrinul luă creionul in mma-i bătătorită şi-şi semnă numele, încet, in rubrica indicată de magazinerintrucit pe preşedinte sau pe alţii din conducere nu era chip să întîlneşti, m-am mulţumit cu datele aflate de la magaziner. Pînă la 29 iulie a fost treierat peste 24.700 kg grîu, peste 26.900 kg orz. „Anul trecut am avut 15,5 vagoane de grîu, anul acesta vom avea SOL 32 vagoane. Gospodăria noastră a contractat cu statul un vagon de grîu, 22.000 kg orz pe care o să le predăm pe măsură ce treierăm“. In acea zi colectiviștii din Batoş lucrau cu spor la seceratul ultimelor suprafeţe cultivate cu păioase, la transportul clăilor la treierat, iar într-o parte de hotar tractoriştii au început şi arăturile de vară R. C. toltdiviski Treierişul trebuie grăbit După datele secţiunii agricole regionale, pînă la 1 august în regiunea noastră recoltatul păioaselor s-a executat în proporţie de 62,1 la sută. Seceratul a început în toate raioanele. In raionul Tg.-Mureş recoltatul păioaselor s-a executat pe 93,7 la sută din suprafaţă, în raionul Tg.-Secuiesc pe 85,6 la sută, Cristur 75,6 la sută, Sîngeorgiu de Pădure 75,5 la sută, Sf. Gheorghe 75 la sută, Reghin 73,4 la sută, Odorhei 56,3 la sută, Ciuc 18,7 la sută, Topliţa 15,1 la sută, iar în raionul Gheorgheni pe 0,4 la sută din suprafaţă. Peste tot se observă mare încetineală in privinţa transportării griului de pe cimp şi începerea treierişului. In unele locuri n-au sosit încă nici batozele La Urisiu de Jos, raionul Reghin, de pildă, nici la 30 iulie n-a fost sosită batoza proprietatea lui Kieselstein Filip din Reghin, repartizată de sfatul popular raional pentru a lucra în acest sat. Deşi ţăranii muncitori de aici au vrut să înceapă treierişul, n-au putut în lipsă de batoză. In unele părţi au fost trimise batoze nereparate, cum este cazul la Ceuaş, (aparţinînd S.M.T.-ului Tg.Mureş), iar în unele locuri S.M.T.-ul nu se îngrijeşte de aprovizionarea la timp cu combustibil, din care cauză batozele nu funcţionează zile întregi, cum s-a întîmplat de pildă la Cristeşti, raionul Tg.-Mureş. In majoritatea comunelor recolta Ia păioase este cu mult mai mare decit in anii trecuţi. In multe gospodării agricole colective, în gospodăriile agricole de stat şi în întovărăşirile agricole, producţia de grîu şi orz la hectar a trecut de 2.600 kg. In raionul Cristur, de pildă, producţia medie la hectar obţinută de pe suprafeţele treierate pînă în prezent este de 2.200 kg, iar în raionul Tg. Secuiesc de 1920 kg. Tocmai de aceea, recolta bogată din acest an trebuie strînsă la timp şi fără pierderi. Nu e de ajuns să terminăm seceratul, deoarece recolta este asigurată numai terminînd şi treieratul. Organizaţiile de partid au sarcina de răspundere de a mobiliza toate forţele pentru grăbirea treierişului. Sfaturile populare trebuie să ia măsuri urgente pentru transportarea flăilor de pe cimp şi asigurarea funcţionării batozelor fără întreruperi, ziua şi noaptea, pentru ca treieratul cerealelor să se termine în cel mai scurt timp. PROIFTART DIN TOATE T'.RILE. UNITTUS! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATUIUI POPULAR ----- AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL VI Nr. 518 Sîmbătă 3 august 1957 6 PAGINI - 20 BANI Din frumuseţile regiunii noastre (Prezentată la concursul foto cu teme libere organizat de cercul foto-amatorilor din Tg. Mureș). PE MALUL LACULUI Vasvári Zoltán ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST Realizări şi fapte în cinstea marii sărbători La întreprinderea „7 Noiembrie“ din Miercurea Ciuc, în cinstea zilei de 23 August printr-o bună organizare a muncii s-au obţinut pînă în prezent economii ce se cifrează la suma de 40.000 lei. La fabrica de cărămidă din Sincrăieni s-au realizat peste plan 80.000 bucăţi ţigle solz. Tot la aceeastă fabrică a început să se producă ’ ţigle coame, avînd deja o comandă de 800 bucăţi din care s-a realizat 560 bucăţi. Făcînd o comparaţie cu anii trecuţi cînd la secţia de turnătorie nu se turnau decit sobe din fontă, în prezent aici se toarnă diferite articole cum sunt: sobe de fontă, lagăre, bucşe etc. In cinstea zilei de 23 August se fabrică două articole noi: sobe din tablă emailată şi se toarnă saboţi pentru C.F.R. Astfel, economiile realizate în cursul trimestrului II s-au ridicat la 60.000 lei, iar la încheierea semestrului la suma de 110.000 lei. Tot la această întreprindere a intrat în funcţie noua secţie de îmbuteliere a apei minerale de la Sîncrăieni-Ciuc. S-au expediat pînă în prezent 55.000 sticle in diferite localităţi ca: Bucureşti, Tg.-Mureş, Sf. Gheorghe ş. a. S-au primit comenzi de peste 130.000 sticle din partea regiunilor din ţară. Noul produs de apă minerală este cel mai caracteristic din ţară prin gustul său agreabil, afirmîndu-se o băutură de preferinţă. Angajamentul depăşit La întreprinderea „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş se lucrează in contul zilei de 22 August a. c. planul producţiei globale fiind depăşit cu 13,55 la sută. Muncitorii acestei întreprinderi şi-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să dea produse peste plan în valoare de 457.000 lei la următoarele articole: mănuşi 4.000 perechi, şorţuri 2.000 bucăţi, cordoane-piele 3.000 bucăţi, curele de ceas 3.000 bucăţi, ghetuţe copii 5.000 perechi şi diferite articole de marochinărie din deşeuri in valoare de 20.000 lei. Pînă in prezent au fost produse: mănuşi piele 1.056 buc., şorţuri din piele 2.554 buc., cordoane piele 1.143 buc., curele de ceas 4.545 buc., ghetuţe copii 5.365 perechi şi diferite articole din deşeuri. Valoarea realizărilor obţinute pînă în prezent se ridică la suma de 495.083 lei, angajamentul luat fiind depășit valoric cu 38.083 lei. Citiţi în numărul de azi: — Colţul Festivalului: Intîlniri, vizite şi manifestări ale delegaţiei române (pag. 2 a). — Din realizările constructorilor comunismului (pag. 3 a). — Pagina tineretului (pag. 4 a). — Despre unele probleme ale economiei locale (pag. 5 a).