Steaua Roşie, decembrie 1957 (Anul 6, nr. 552-560)
1957-12-04 / nr. 552
PROIETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA 1 -9 HG AN AI COMITETULUI REGIO NAI DE PARTID $1 AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL VI Mr. 552 Mercuri, 4 decembrie 1957 |6 HAJI.11 — 20 BANI Intîmpinarea celei de-a 10-a aniversări a proclamării R.P.R. în industria regiunii noastre Ca şi nu întreaga ţară, şi nu regiunea noastră, oamenii muncii se străduiesc să obţină noi şi noi realizări în producţie, conştienţi fiind că numai în felul acesta ei îşi vor da aportul lor la consolidarea economiei naţionale, la continua ridicare a nivelului de trai al poporului. La reuşita îndeplinirii planului anual de producţie înainte de termen contribuie o serie de factori. Buna organizare a întrecerii socialiste de pildă, este unul din factorii care mobilizează întreaga masă de muncă,pri in procesul de producţie, în vederea realizării şi depăşirii planului anual de producţie. întrecerea socialistă este un izvor nesecat al iniţiativei muncitorilor pentru aplicarea pe o scară tot mai largă a micii mecanizări, a metodelor înaintate de lucru, realizarea unor economii însemnate menite să ducă la îmbunătăţirea tot mai simţitoare a nivelului de trai al muncitorilor. Nu mai organizez munca în acest fel, harnicii muncitori de la uzinele de fier „Vlăhiţa“ au reuşit să raporteze partidului că începind cu data de 8 noiembrie a. c. Jurnalele de aici dau fontă în contul anului 1958. Acest succes a putut fi dobîndit datorită faptului că jurnaliştii de aici, fiind antrenaţi în întrecere socialistă au depăşit planul în fiecare lună în medie cu 8 la sută. Un factor care a contribuit la realizarea acestui succes a fost şi inovaţia propusă de maistrul de furnal Mihályi Kálmán, care constă în izolarea, în timpul spălării săptămînale a conductelor de gaze, a furnalului nr. 2, de primul ramai fără ca acesta din urmă să fie oprit. In urma acestei inovaţii în fiecare săptămînă s-a obţinut o descărcare de fontă în plus. Tot aici, în cadrul consfătuirilor de producţie pe grupe sindicale, care au avut loc în zilele de 13 şi 14 noiembrie, echipele de la furnale şi-au luat angajamentul să cinstească cea de-a 10-a aniversare a proclamării R.P.R. prin sa în lunile noiembrie şi decembrie peste plan 100 tone de fontă. Realizări măreţe au obţinut şi forestierii de la I.F.E.T. Reghin care de la începutul anului au reuşt să dea peste plan 2.857 m c lemn rotund, răşinoase, 95 mc de lemn pentru mină, 415 mc celuloză răşinoasă, 52 mc stîlpi telecomunicaţii, 1.917 mc buşteni pentru gatere fag, 215 mc buşteni de rulaj fag etc. Şi la fabrica de mobile „Simo Geza“ din Tg. Mureş, muncitorii şi-au luat angajamentul ca pînă la sfîrşitul anului să producă peste plan 500 paturi export, 300 studiouri „Mureşul“ şi peste 300 de dormeze. Din păcate nu toate întreprinderile se străduiesc să organizeze concret întrecerea socialistă fapt ce atrage după sine nerealizarea planului de producţie în termenul fixat. Aşa bunăoară la mina de cărbuni din Bori sec pînă mai acum cîteva luni pro- j ducţia se desfăşura slab. Erau nenu- mărate lipsuri în ce privește aprovi- zionarea locurilor de muncă cu materie primă, materiale etc. Disciplina muncii era slabă iar întrecerea socialistă era organizată formal. In luna septembrie a. c. biroul comitetului de partid al raionului Topliţa s-a deplasat la mină şi împreună cu biroul organizaţiei de bază, cu conducerile întreprinderii şi a I.R.E.M.-ului, cu participarea unor mineri pricepuţi a analizat cauza stării lucrurilor, stabilind o seamă de măsuri care trebuiau luate pentru remedierea lipsurilor. Una din măsurile cuprinse în planul de acţiune a fost şi modifcarea troliului de extracţie potrivit unor antecalcule care au dus la realizarea planului de producţie şi chiar la depăşirea lui pe luna octombrie cu 5,19 la sută. In vederea întîmpinării de către întreprinderile din regiunea noastră, a celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.R., cu noi succese în muncă, o sarcină de căpetenie în faţa colectivelor de conducere trebuie să fie luarea unor măsuri tehanco-organizatorice care să asigure, acum cînd ne mai desparte aproape o lună de încheierea bilanţului muncii pe un an, realizarea şi chiar depăşirea planului anual de producţie. Consfătuirile de producţie să constituie un prilej unde muncitorii, tehnicienii şi inginerii să-şi poată revizui activitatea lor la locul de muncă, să vină cu noi propuneri menite să îmbunătăţească procesul tehnologic de producţie al întreprinderii. Realizarea a cît mai multe economii să fie o măsură strict necesară care să asigure întărirea economică a întreprinderii, experimentarea cu succes a sistemului de salarizare îmbunătăţit şi strîns legat de acestea desigur ridicarea necontenită a nivelului lor de trai. • De aceea organizaţiilor de bază din întreprinderi le revine sarcina importantă de a îndruma zilnic activitatea sindicatului, de a controla, la faţa locului, rezultatele muncii acestuia, în vederea creării condiţiilor optime de realizare și chiar de depășire a planului anual de producție înainte de termen, cinstind în felul acesta cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Române. Pentru reperiile agriculturii regiunii noastre — Peste 3.000 cereri cu peste 3.300 hectare Numai în cursul unei săptâmîni (între 25 noiembrie şi 2 decembrie) peste 3.000 FAMILII DE TARANI MUNCITORI DIN REGIUNEA NOASTRA CU PESTE 3.300 HECTARE DE PAMINT AU ÎNAINTAT CERERI PENTRU A FI PRIMIŢI IN UNITĂŢILE SOCIALISTE EXISTENTE SAU PENTRU ÎNFIINŢAREA DE NOI UNITĂŢI. In această perioadă au luat fiinţă 6 NOI ÎNTOVĂRĂŞIRI în care au intrat 305 FAMILII DE ŢARANI MUNCITORI. In raionul Topliţa au luat fiinţă două întovărăşiri, iar în raioanele Ciuc, Cristuru Secuiesc, Odorhei şi Sf. Gheorghe cîte una. In raionul Sf. Gheorghie, rn pildă, de la 25 noiembrie In 2 decembrie, în gospodăriile agricole colective existente au intrat 58 ţărani muncitori cu 69,87 hectare iar în întovărăşiri 219 familii cu peste 260 hectare pămînt. Peste 300 familii de ţărani muncitori au înaintat cereri pentru înfiinţarea de noi unităţi. In raionul Odorhei, în gospodăriile agricole colective existente au intrat 78 familii cu 475,33 ha, în întovărăşirile existente 69 familii cu 98 ha, iar alte 247 familii au cerut înfiinţarea de noi unităţi. In celelalte raioane în perioada de la 25 noiembrie la 2 decembrie au fost de asemeni înaintate un mare număr de cereri : în raionul Tg. Mureş de pildă 322 familii de ţăranii muncitori au înaintat cereri pentru a fi primite în unităţile socialiste existente sau pentru înfiinţarea de noi unităţi, în raionul Tg. Secuiesc 358 cereri, în raionul Reghin peste 260 cereri, Cristuru Secuiesc 239 cereri, Gheorghieni 215, Topliţa peste 290, Sîngeorgiu de Pădure 169, Ciuc peste 150,1 Cuvîntarea acad. Atanase Joja Se împlinesc peste 500 de ani de la evenimentul memorabil cînd ţăranii romîni şi maghiari, înfrăţindu-se prin jertfe de sînge în lupta împotriva exploatatorilor şi asupritorilor feudali şi clericali, au ridicat steagul glorios al răscoalei pentru demnitatea omenească, pentru libertate şi pentru o existenţă mai bună — a spus vorbitorul. Răscoala de la Bobîlna este unul dintre cele mai importante acte revoluţionare ale istoriei patriei noastre; ea se încadrează în rîndul marilor mişcări ţărăneşti din Evul Mediu Împotriva feudalismului, fiind prima manifestare de luptă revoluţionară organizată a ţărănimii împilate din ţara noastră. Răscoala de la Bobîlna a luminat ca un far conştiinţa ţărănimii române şi maghiare, a unit în aceeaşi luptă de clasă pentru aceleaşi obiective, pentru aceleaşi interese, hotărîtoare în ultima analiză — interesele de clasă — pe ţăranii romîni şi unguri; ea a apărut ca o prevestire minunată a unirii lor în decursul veacurilor ce au urmat împotriva IN INTERIORUL ZIARULUI. — In raionul Topliţa munca politică dă roade (pag. 2-a). — In casa colectivistului Savu (pag. 2-a). «re Ziua Constituţiei Sovietice (pag. 3-a). — Constituirea comitetelor organizatorice ale mişcării feminine (pag. 4-a). — Un colectiv bine închegat (pag. 4-a). restiriicfile de la Cluj prilejuite de împlinirea a 529 de ani de la răscoala iobagilor de la Dominia CLUJ (Agerpres). La Cluj au început festivităţile prilejuite de împlinirea a 520 de ani de la răscoalele iobagilor romîni şi maghiari din Transilvania între care răscoala de la Bobîlna a constituit un moment important. Sîmbătă după amiază a avut loc la Teatrul Naţional din localitate o adunare festivă consacrată acestui eveniment. Au participat reprezentanţii autorităţilor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, numeroşi oameni ai muncii romîni şi maghiari din oraşul şi regiunea Cluj. Participanţii la adunare au salutat cu căldură sosirea în sală a membrilor delegaţiei C. C. al P.M.R. şi guvernului Republicii Populare Române, care participă la festivităţi. Tov. Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ianos Fazekas, secretar al C. C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul învățământului şi Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al Republicii Populare Române, Ladislau Banyai, director general în Ministerul Învăţământului şi Culturii, acad. Andrei Oţetea, au luat loc în prezidiu. In prezidiul adunării au luat loc de asemenea tovarăşii Csupor Ludovic, membru al C.C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. al Regiunii Autonome Maghiare, Vasile Vaida, membru supleant al C. C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Cluj al P.M.R., scriitorul Nagy István, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Kulcsár Francisc, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular regional Cluj, precum şi reprezentanţi ai comitetului orăşenesc P.M.R. Cluj, ai, sfaturilor populare regional şi orăşenesc, reprezentanţi ai muncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectualilor din regiune. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Petru Jurcă, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. A luat cuvîntul tov. acad. Atanase Joja, care a adus adunării salutul C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române. exploatării şi împilării, mai ales ca o prevestire a măreţei unităţi a oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, în lupta pentru construcţia socialismului în patria noastră scumpă, Republica Populară Romînă. Acest fapt este o strălucită confirmare a tezei marxistleniniste potrivit căreia interesele de clasă sînt în ultimă analiză determinante, ele constituind motorul progresului istoric, al trecerii de la societatea de exploatare la orînduirea fără exploatare socială şi naţională — dînd conţinut şi ţel mişcării istorice de la inferior la superior, de la preistorie la istorie. Aspiraţiile nobile ale răsculaţilor romîni şi unguri de la Bobîlna au fost realizate şi depăşite într-o măsură la care ei nu puteau visa — în lupta comună dusă în zilele noastre de poporul român şi de naţionalităţile conlocuitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, pentru instaurarea Republicii Populare Romíne şi pentru construirea socialismului. In cursul acestei lupte s-a cimentat prietenia veşnică a poporului romín şi a naţionalităţilor conlocuitoare. Uneltirile duşmanilor de clasă, încercările lor de a dezbina pe oamenii muncii rerrâni, maghiari, germani etc. sunt sortite unui eşec ruşinos în faţa unităţii de neclintit a maselor muncitoare. Ţărănimea are astăzi un aliat credincios — clasă muncitoare — iar conducătorul încercat al oamenilor muncii din ţara noastră. Partidul Muncitoresc Român, călit în luptă şi înarmat cu invincibila teorie a marxism-leninismului, dezvoltă economia şi cultura noastră, unitatea de nezdruncinat a oamenilor muncii din ţara noastră, indiferent de naţionalitate. După ce a subliniat succesele importante obţinute în anii puterii populare în toate domeniile de activitate vorbitorul a spus : Poporul nostru nu este numai un creator de bunuri materiale, ci are un bogat fond cultural în limbi diferite pe care Intelectualitatea legată de popor are nobila misiune de a-l ridica tot mai sus, de a-l îmbogăţi necontenit. Promovarea continuă a frăţiei poporului român cu naţionalităţile conlocuitoare, ridicarea continuă a nivelului de trai, sporirea şi adîncirea fondului cultural de mare preţ al poporului, înflorirea necontenită a patriei noastre în cadrul lagărului socialist în frunte cu marea noastră prietenă U.R.S.S., este omagiul suprem pe care după 500 de ani îl aducem luptătorilor eroici romîni și maghiari de la Bobîlna. Textul cuvîntării acad. A. Joja a fost citit în limba maghiară de tov. Kulcsár Francisc. A luat apoi cuvîntul acad. prof. C. Daicoviciu, rectorul Universităţii „Victor Babeş“. Eliberarea ţării şi a poporului nostru de exploatarea cr înotul a moşierilor şi capitaliştilor, prima luptă organizată şi condusă de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei marxist-leninist a rezolvat definitiv şi radical această problemă a pămîrttului, împlinind visul de veacuri al ţărănimii muncitoare. Astăzi, în regimul nostru de democraţie populari, sub înţeleaptă conducere a Partidului Muncitoresc Român, frăţia oamenilor muncii de diferite naţionalităţi contribuie la întărirea forţei şi progresului patriei. Această realitate izvorăşte din însăşi concepţia de bază a învăţăturii marxist-leniniste. Referindu-se la învăţămintele răscoalei de la Bobîlna, faptul că dreptatea este de partea celor mulţi, a luptătorilor pentru libertate şi că năzuinţa spre pace şi libertate care uneşte pe oamenii muncii este chezăşia sigură a vieţii şi propăşirii fiecărei societăţi omeneşti, acad. Daicoviciu a spus în încheiere: Să ne însuşim aceste învăţăminte şi să le aplicăm, sub conducerea partidului clasei muncitoare, pînă la desăvârşita zidire a socialismului li ţara noastră. A luat apoi cuvîntul prof. univ. Balogh Edgar de la Universitatea „Bolyai“. Cuvîntarea acad. prof. C. Daicoviciu Acum 520 de ani, prin ultimele zile ale lui noiembrie, suburbiile Clujului începînd cu Mînăşturu sînt teatrul unor lupte crîncene pe viaţă şi pe moarte date între oştile ţărăneşti române şi maghiare şi trupele feudalilor coalizaţi. Întreaga regiune din acest centru al Ardealului este învolburată de pîrjolul răsmeriţei a cărei ultimă fază, cea mai crîncenă şi cea mai hotărîtoare, se desfăşura aici. Acad. Daicoviciu a făcut apoi un amănunţit istoric al desfăşurării răscoalei. Cuvîntarea prof. univ. Balogh Edgar „Cu 520 de ani în urmă, a spus printre altele vorbitorul, pe pămîntul Ardealului s-a desfăşurat o răscoală ţărănească de mare amploare. Prin multe din trăsăturile sale esenţiale această mişcare se deosebea de manifestările obişnuite ale luptei de clasă purtată de ţărănimea asuprită vreme de veacuri întregi. Se deosebea întîi prin faptul că pentru prima oară ea înfăptuia unitatea de luptă a poporului român şi maghiar care trăiau pe acelaşi pămînt şi aveau aceeaşi soartă vitregă, dar care au fost de atîtea ori împinse către antagonism. Se deosebea apoi această răscoală ţărănească de răsmeriţele de dinainte şi de după ea şi prin împrejurarea de a fiatras de partea ei mica nobilime şi pe meşteşugarii orăşeni, de asemenea antagonistă claselor dominante. In al treilea rînd suntem îndreptăţiţi a califica mişcarea revoluţionară din 1437 drept prima mişcare avînd un specific deoarece dincolo de spontaneitatea brută a disperării cu care ea lovea, dincolo de caracterul său de instinctiv şi orb antagonism faţă de feudalism, ea conţinea de acum formele conştiente şi organizate ale luptei de clasă. Răscoala ţărănească din 1437 a putut fi înecată în sînge dar conflictele economice, sociale, politice şi ideologice ale vremii s-au menţinut pînă în epoca noastră. Nouă şi micului nostru regim i-a revenit sarcina de a distruge, odată cu exploatarea capitalistă, ultimele rămăşiţe ale feudalismului, de a face să dispari prăpastia dintre oamenii muncii de la oraşe şi sate, de a ridica la rang de principiu de conduită spiritul socialist — conştient şi organizat — urmărind binele poporului român, al naţionalităţii maghiare şi celorlalte naţionalităţi, binele omului“.