Steaua Roşie, ianuarie 1958 (Anul 7, nr. 561-568)
1958-01-04 / nr. 561
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VAT ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL Vrl Nr. 5S1 I Sîmbătă, 4anuarie 1958 [ 6 PAGINI — 20 BANI In Drinaa zS die lucvu Atmosfera de sărbătoare, parcă înconjoară întreg oraşul, toate întreprinderile. Curăţenia exemplară de peste tot dă acest aspect exterior. Dacă intri insă în incinta întreprinderilor, acolo unde se hotărăşte soarta planurilor noastre de stat, în contrast cu ceea ce vezi afară, ţi se înfăţişează realitatea vie, clocotul muncii libere creatoare. 2 ianuarie 1958. In atelierul de lăcătuşerie a întreprinderii de produse industriale se adună oameni tot mai mulţi. Lăcătuşi, sudori, fierari îşi urează an nou fericit şi discută despre felul cum au petrecut, cum au sărbătorit, pe unde şi la cine au fost şi cîte şi mai cîte, scoţînd hohote de rîs şi de veselie. Oamenii odihniţi, dornici de a pune mina cît mai repede pe unelte, se apucă de lucru. Privesc mai întii la presa excentrică la care lucrează lăcătuşul Grama Ioan, omul vesel, iubit de trareg atelierul. Lamelele pentru bateria de încălzire ies din ştanţă una cîte una, semănînd cu nişte piese ornamentale. Intru în vorbă cu el. „M-am săturat şi de sărbătoare, tovarăşe. De abia aşteptam să-mi preiau maşina. Şi la noi, fiecare muncitor aşa-i. Cu toţii lucrăm in brigadă şi avem grijă ca fiecare să lucreze cinstit, treaba să meargă! Că de acum sărbătorile au trecut cu bine.“ Asemenea unui furnicar, în curte şi în ateliere, muncitorii, care s-au prezentat pînă la unul la lucru, lucrează cu sîrg, făcînd să-ţi ţiuie urechile de gălăgia produsă de loviturile de ciocane asupra metalelor. Lăcătuşul Grama ştia de ce am dat pe la atelierul lor şi de aceea nu s-a răbdat să nu mă însoţească şi să nu-mi vorbească de colegii lui, despre faptele lor Mi-l arăta cu mina pe Takács Zoltán, un lăcătuş cu ochelarii atîrnîndu-i pe nas şi care tocmai mînuia pila cu măiestrie. E cel mai bun specialist — spunea Grama — care execută lucrări de mare precizie. Şi mă duse la o magazie unde îmi arătă uşile ornamentate, bronate de el, uşi ale căror frumuseţe şi aspect atrăgător depăşeşte orice aşteptare. Şi aşa ca acesta, lăcătuşul Farkas Francisc care lucra la fierăria necesară pentru sobele de încălzit ce se vor instala la sera dic Mureşeni şi care printr-o grijă deosebită, prin educarea celor doi tineri Coman Ioan şi Crăciun Aurel, a crescut adevăraţi meseriaşi, sau dacă-l priveai pe Roth Iuliu, sudorul electric care suda la scheletele metalice pentru sera din Mureşeni, Dobai Ştefan matriţier. Nagy Mihály fierarul priceput care cu echipa condusă de el răspunde la toate chemările conducerii printr-o muncă mai intensă şi mulţi alţi muncitori, acum în primele zile ale noului an muncesc mai cu sîrg, cu mai mult elan, pentru a face faţă cu cinste sarcinilor noi de producţie. Ei ştiu că numai aşa îş vor face viaţa mai fericită, mai îmbelşugată! Din partea redacţiei, le dorim succes în muncă în noul an, şi noi victorii pe frontul grandioasei construcții socialiste la temelia căreia pun ş ei zi de zi cărămidă cu cărămidă. v Locomotivele 764.203 şi 764.160 sunt gata .rSă ştiţi că anul acesta l-am început tot bine — imi spune tov. Koloşi, de la Depoul de locomotive GFR Tg.-Mureş. Să vedeţi cu cit elan se lucrează la Depoul de locomotive, linia îngustă. Mergeţi acolo şi vă veţi convinge*. Cu cit mă apropiam de depou se auzeau tot mai desluşit loviturile de ciocane. Locomotivele 764 203 şi 764.160 erau in reparaţie de o zi. Şeful de echipă Varga Domokos verifica cu minuţiozitate fiecare lucrare ce se executa pe locomotive. Un fluierat întrerupt al tinărului Puşcaş Albert anunţa că se poate da drumul la aburii amestecaţi cu apă pentru spălarea locomotivelor. De indată locomotivele au fost învelite in aburi, iar Mózes Máthé, spălător mai in virstă, alături de Puşcaş Albert, executau spălarea locomotivelor. ,,De dimineaţă am văzut că am început bine anul. Nimeni n-a întirziat. Priviţi-l pe omul acela de pe locomotiva ’203, este unul din tinerii cu care ne mindrim. Intr-adevăr, tinărul Truţa Alexandru, strungarul Hidos Dumitru, lăcătuşul Demeter Gyula şi alţii sunt exemple demne de urmat in ce priveşte conştiinciozitatea în muncă. Astăzi, după masa, după 48 ore de la intrarea acestor două locomotive in depou, ele pot fi supuse spre revizie In faţa comisiei. Suntem cu lucrările pe sflrşite. Deja putem spune că locomotivele 764.203 şi 764.160 sunt gata pentru revizie.“ Cu aceste cuvinte spuse de tovarăşul Mózes Máthé, mi-am dat şi mai bine seama de ce drapelele roșu și tricolore incă mai fluturau pe depou. cor An nou, oameni noi Țăranii muncitori din Ideciu de Jos au încheiat anul 1957 cu însemnate succese în muncă. Cea mai mare faptă a lor în cinstea aniversării a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne și a noului an 1958 a fost terminarea cooperativizării agriculturii. Cu trei zile înainte de începerea noului an o veste îmbucurătoare s-a răspîndit în tot satul. Ultimele familii de ţărani muncitori din Ideciu de Jos au înaintat cereri pentru a fi primite în unităţile socialiste din agricultură. Am păşit în noul an cu oameni noi. Toţi ţăranii muncitori de aici sînt cuprinşi în gospodăria agricolă colectivă şi în întovărăşirea existentă în sat, Ideciu de Jos fiind astfel complet cooperativizat. Mai uniţi ca oricînd, anul acesta ţăranii muncitori din Ideciu de Jos vor lupta pentru a obţine producţii cît mai mari la hectar, pentru înflorirea satului și bunăstarea celor ce muncesc. IOAN TRIMBITAŞ, corespondent Spre noi realizări De curînd oamenii muncii din ţara noastră au sărbătorit cea de a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romîne. Cu acest prilej am făcut bilanţul realizărilor noastre obţinute sub conducerea partidului. La noi, la Ruşii-Munţi de pildă, în această perioadă scurtă s-au construit peste 100 case şi 80 grajduri noi. S-a construit un frumos cămin cultural. Pata ruşinoasă, analfabetismul, lăsată de regimul burghezo-moşieresc a fost ştearsă în întregime. Peste 360 de neştiutori de carte au fost alfabetizaţi. Astăzi în satul nostru avem un cor din 80 persoane, o brigadă de agitaţie artistică formată din 16 persoane şi o echipă de dansuri cu care ne mîndrim. Aproape 50 fii şi fiice de ţărani muncitori din satul nostru au terminat sau sunt în curs de a termina diferite şcoli profesionale, medii sau superioare. O realizare însemnată obţinută de noi în anul care s-a scurs a fost constituirea întovărăşirii zootehnice. Peste 40 familii de ţărani muncitori ne-am unit pentru creşterea animalelor în comun. Păşind în noul an 1958 gîndurile noastre se îndreaptă spre continua dezvoltare şi întărire a tinerei noastre familii. Ne-am propus cu toţii ca în acest an să mărim numărul oilor în aşa fel ca fiecare întovărăşit să aibă 10 oi. Sîntem hotărîţi ca anul acesta să obţinem noi şi însemnate succese în muncă. DIMA CHIRILA, preşedintele întovărăşirii zootehnice din Ruşii-Munţi întovărăşirea zootehnică „30 Decembrie“ în anii puterii populare în comuna Corbu, raionul Topliţa, au fost aduse multe îmbunătăţiri, printre care şi electrificarea. Datorită veniturilor realizate, mulţi dintre ţărani şi-au construit case şi grajduri noi. Alţii şi-au cumpărat aparate de radio. Cunoscînd avantajele muncii în comun, zilele trecute 53 familii cu un număr de 139 oi, 11 stupi şi 41 hectare au pus bazele unei întovărăşiri zootehnice pe care au denumit-o „30 Decembrie . Membrii noi întovărăşiri s-au angajat ca şi în anul acesta 1958, să continue munca de lămurire printre țăranii cu gospodării individuale, pentru ca comuna lor să fie complet cooperativizată. ALEXANDRINA GANEA, corespondent Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române DECRET pentru stabilirea datei alegerii deputaţilor in sfaturile populare. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne decretează: Articolul 1. Data alegerii deputaţilor in sfaturile populare se stabileşte pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Preşedintele Preziului Marii Adunări Naţionale, Dr. PETRU GROZA Bucureşti, 2 ianuarie 1958, nr. 1. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, GHEORGHE STOICA Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Irapoliticii Populare Romîne Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste citeva minute ne despărţim de anul 1957, încheiem bilanţul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere şi în acelaşi timp, bilanţul unui deceniu de la instaurarea Republicii Populare Romîne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entuziasmaţi de rezultatele obţinute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă încredere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformând ţara intr-un uriaş şantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Populare Romîne, dezvoltînd economia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de-al doilea deceniu al Republicii noastre, într-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în destinere patriei noastre scumpe, in viitorul luminos pe care şi-l hărăzeşte prin munca spornică poporul romín. Păşim pragul anului 1958 cu aceeaşi prmă convingere că vom întări mai departe alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi vom adunei tot mai mult frăţeasca cola- I borare şi prietenie dintre poporul romín şi minori'ăţile naţionale din pa- I tria ucobfra comună. „ Suntem siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colaborînd şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria şi agricultura ţârii noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntreruptă a bunăstării sale. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă izvorîte din dragostea pentru popor şi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor şi la intărirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Suntem convinşi că ţările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietcă, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi şi in acest an victori însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — statornicirea unei păci trainice In lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii intre toate ţările, permiteţi-mi ca în această noapte a anului nou, să vă adresez tradionala urare romnnească: „la mulţi ani!". Din realizările noastre Anii s-au scurs pe nesimţite. De atunci, din anul 1950 de cînd a luat fiinţă întovărăşirea agricolă „înainte“ din Reghin, au trecut 7 ani, iar al 8-lea începe acum. De atunci, cele 43 familii care au pus bazele întovărăşirii agricole lucrînd pămîntul în comun şi ajutaţi de S.M.T -ul din Reghin au obţinut rezultate frumoase. Datorită experienţei acumulate in decursul anilor, întovărăşirea noastră a ajuns ca în anii 1955—1956 să fie fruntaşă pe raion şi regiune. In anul 1955 producţia obţinută de noi la griu a fost mai mare cu 37%, iar în 1956 cu 22% decât în sectorul individual. La sfecla de zahăr noi am obţinut în medie în anul 1956 peste 36.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Rezultatele obţinute de noi, întovărăşiţii, au avut o influenţă bună asupra ţăranilor cu gospodării individuale. Astfel, numărul membrilor a ajuns la 70. Un lucru bun este că toţi s-au înscris cu toată suprafaţa de pămînt pe care o posedă. Din fondurile băneşti realizate de noi am reuşit să ne cumpărăm o maşină de semănat cereale păioase, 5 prăşitori de porumb cu tracţiune animală, o tocătoare de porumb şi altele. Cîştigînd bine în întovărăşire, 19 dintre membrii acesteia şi-au construit case noi, iar alte 22 familii au primit pămînt pentru a-şi construi case; unii din ei au şi început lucrările de pregătire. Zilele trecute adunarea generală a întovărăşirii a discutat cererile altor 43 ţărani muncitori care au fost primiţi in întovărăşirea agricolă. Ei s-au înscris cu 73 ha părint. Printre cei noi înscrişi amintim pe Chibuş Gheorghe cu 3,80 ha, Weiman Frideric cu 5,30 ha, Ioan Holircă cu 5 ha şi alţii. Alte 9 cereri aduse de ţăranii din oraş aşteaptă să fie discutate de adunarea generală. Acum la început de an ca orice gospodar, noi ne-am planificat ca odată cu venirea primăverii să începem construirea unui sediu al întovărășirii, o remiză de unelte, o magazie de cereale. Vom extinde cultura porumbului hibrid. Acestea sunt planurile noastre la început de an, care prin sîrguinţa noastră, a tuturora, le vom realiza şi chiar depăşi. Noi, întovărăşiţii din oraşul Reghin, urăm tuturor celor ce lucrează pe ogoare spor la muncă în noul an iar ţelul fiecăruia să fie obţinerea de producţii cit mai mari la hectar şi atragerea de noi membri in unităţile socialiste existente sau formarea de altele noi, ca intr-un viitor cit mai scurt nici un sat să nu fie fără sector socialist. AL NEGRE/ membru al întovărăşirii agricole „înainte“ din Reghin O nouă întovărăşire întruniţi în adunarea generală, 103 familii de ţărani muncitori din comuna Luieriu, raionul Reghin, au hotărît să-şi unească păminturile într-o singură tarla. In cinstea celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.R. luierenii au hotărît ca întovărăşirea lor să poarte numele datei istorice care a deschis drumul unei ere noi. Alături de cele 103 familii la inaugurarea întovărăşirii agricole „30 Decembrie“ au luat parte şi colectiviştii din comună. Ionel Moraru, preşedintele gospodăriei colective s-a angajat că membrii gospodăriei colective vor sprijini pe întovărăşiţi şi le vor împărtăşi din experienţa lor în ceea ce priveşte lucrarea pămîntului cu mijloace mecanizate. Prin înfiinţarea întovărăşirii agricole în satul Luieriu, cooperativizarea agriculturii se appropie de sfîrşit. Sfîrşitul anului 1957 ca și începutul anului 1958 — i-a găsit pe cei din Luieriu ca de obicei în plină activitate, iar rezultatele lor sunt demne de laudă și de urmat. MIHAIL MOLDOVAN, corespondent Sesiunea Bazei de cercetări ştiinţifice a Academiei R. P. R. Zilele trecute a avut loc sesiunea ştiinţifică a Bazei de cercetări ştiinţţifice a Academiei R.P.R. din Tg. Mureş. După deschiderea sesiunii, profeso- I rul dr. Szentpéteri József a ţinut conferinţa „Zece ani de la moartea eminentului darwinist, biolog român, savant progresist Emil Racoviţă". După această conferinţă profesorul dr. Székely Carol secretarul Bazei, a prezentat raportul de activitate pe anul 1957. Vorbitorul a arătat că această bază de cercetări a luat fiinţă ca rod al grijii partidului şi guvernului pentru dezvoltarea ştiinţei. Raportul a arătat condiţiile care au fost puse la dispoziţia bazei şi a vorbit despre felul cum au ştiut să se folosească de aceste condiţii. In raport se arată eram şi devotamentul cu care lucrează cercetătorii. Sunt multe cazuri cint s-au confecţionat aparataje care până acum erau importate. S-au introdus metode noi, moderne de lucru, ca: metoda histochimică, metode noi de colorare şi impregnare, noi metode chirurgicale, metode electrice şi chimice originale. Vorbitorul a mulţumit conducerii I.M.F.-ului care a dat un mare ajutor Bazei punîndu-i la dispoziţie nu numai săli, laboratoare, aparataje, ci şi cadre medicale bine pregătite, şi şi-a exprimat recunoştinţa pentru ajutorul multilateral primit de la Academia R.P.R. . După raportul de activitate au fost prezentate lucrările ştiinţifice ale cercetătorilor colectivelor de cercetători, lucrări care tratează probleme ştiinţifice în domeniul medical, istoric şi din domeniul istoriei literaturii. Au fost citite, respectiv depuse 30 de lucrări.