Steaua Roşie, ianuarie 1958 (Anul 7, nr. 561-568)

1958-01-04 / nr. 561

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VA­T ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL Vrl Nr. 5S1 I Sîmbătă, 4­anuarie 1958 [ 6 PAGINI — 20 BANI In Drinaa zS die lucvu Atmosfera de sărbătoare, parcă în­conjoară întreg oraşul, toate între­prinderile. Curăţenia exemplară de peste tot dă acest aspect exterior. Dacă intri insă în incinta între­prinderilor, acolo unde se hotărăşte soarta planurilor noastre de stat, în contrast cu ceea ce vezi afară, ţi se înfăţişează realitatea vie, clocotul muncii libere creatoare. 2 ianuarie 1958. In atelierul de lă­­cătuşerie a întreprinderii de produ­se industriale se adună oameni tot mai mulţi. Lăcătuşi, sudori, fierari îşi urează an nou fericit şi discută despre felul cum au petrecut, cum au sărbătorit, pe unde şi la cine au fost şi cîte şi mai cîte, scoţînd hohote de rîs şi de veselie. Oamenii odih­niţi, dornici de a pune mina cît mai repede pe unelte, se apucă de lucru. Privesc mai întii la presa excen­trică la care lucrează lăcătuşul Gra­ma Ioan, omul vesel, iubit de trareg atelierul. Lamelele pentru bateria de încălzire ies din ştanţă una cîte una, semănînd cu nişte piese ornamen­tale. Intru în vorbă cu el. „M-am săturat şi de sărbătoare, tovarăşe. De abia aşteptam să-mi preiau ma­şina. Şi la noi, fiecare muncitor aşa-i. Cu toţii lucrăm in brigadă şi avem grijă ca fiecare să lucreze cinstit, treaba să meargă! Că de acum săr­bătorile au trecut cu bine.“ Asemenea unui furnicar, în curte şi în ateliere, muncitorii, care s-au prezentat pînă la unul la lucru, lu­crează cu sîrg, făcînd să-ţi ţiuie urechile de gălăgia produsă de lovi­turile de ciocane asupra metalelor. Lăcătuşul Grama ştia de ce am dat pe la atelierul lor şi de aceea nu s-a răbdat să nu mă însoţească şi să nu-mi vorbească de colegii lui, despre faptele lor Mi-l arăta cu mina pe Takács Zoltán, un lăcătuş cu ochelarii atîrnîndu-i pe nas şi care tocmai m­înuia pila cu măiestrie. E cel mai bun specialist — spunea Grama — care execută lucrări de mare precizie. Şi mă duse la o ma­gazie unde îmi arătă uşile ornamen­tate, bronate de el, uşi ale căror fru­museţe şi aspect atrăgător depăşeşte orice aşteptare. Şi aşa ca acesta, lăcătuşul Farkas Francisc care lucra la fierăria nece­sară pentru sobele de încălzit ce se vor instala la sera dic Mureşeni şi care printr-o grijă deosebită, prin educarea celor doi tineri Coman Ioan şi Crăciun Aurel, a crescut adevăraţi meseriaşi, sau dacă-l pri­veai pe Roth Iuliu, sudorul electric care suda la scheletele metalice pen­tru sera din Mureşeni, Dobai Ştefan matriţier. Nagy Mihály fierarul pri­ceput care cu echipa condusă de el răspunde la toate chemările condu­cerii printr-o muncă mai intensă şi mulţi alţi muncitori, acum în primele zile ale noului an muncesc mai cu sîrg, cu mai mult elan, pentru a face faţă cu cinste sarcinilor noi de producţie. Ei ştiu că numai aşa îş vor face viaţa mai fericită, mai îm­belşugată! Din partea redacţiei, le dorim suc­ces în muncă în noul an, şi noi vic­torii pe frontul grandioasei construcții socialiste la temelia căreia pun ş ei zi de zi cărămidă cu cărămidă.­ ­­v Locomotivele 764.203 şi 764.160 sunt gata .rSă ştiţi că anul acesta l-am în­ceput tot bine — imi spune tov. Koloşi, de la Depoul de locomotive GFR Tg.-Mureş. Să vedeţi cu cit elan se lucrează la Depoul de loco­motive, linia îngustă. Mergeţi acolo şi vă veţi convinge*. Cu cit mă apropiam de depou se auzeau tot mai desluşit loviturile de ciocane. Locomotivele 764 203 şi 764.160 erau in reparaţie de o zi. Şeful de echipă Varga Domokos ve­rifica cu minuţiozitate fiecare lucra­re ce se executa pe locomotive. Un fluierat întrerupt al tinărului Puşcaş Albert anunţa că se poate da drumul la aburii amestecaţi cu apă pentru spălarea locomotivelor. De indată locomotivele au fost învelite in aburi, iar Mózes Máthé, spălător mai in virstă, alături de Puşcaş Albert, executau spălarea locomotivelor. ,,De dimineaţă am văzut că am început bine anul. Nimeni n-a întir­­ziat. Priviţi-l pe omul acela de pe locomotiva ’203, este unul din tinerii cu care ne mindrim. Intr-adevăr, tinărul Truţa Alexandru, strungarul Hidos Dumitru, lăcătuşul Demeter Gyula şi alţii sunt exemple demne de urmat in ce priveşte conştiincio­­zitatea în muncă. Astăzi, după ma­sa, după 48 ore de la intrarea acestor două locomotive in depou, ele pot fi supuse spre revizie In faţa comisiei. Suntem­ cu lucrările pe sflrşite. Deja putem spune că locomotivele 764.203 şi 764.160 sunt gata pentru revizie.“ Cu aceste cuvinte spuse de tovarăşul Mózes Máthé, mi-am dat şi mai bine seama de ce drapelele roșu și trico­lore incă mai fluturau pe depou. co­r An nou, oameni noi Țăranii muncitori din Ideciu de Jos au încheiat anul 1957 cu însem­nate succese în muncă. Cea mai mare faptă a lor în cinstea aniver­sării a 10 ani de la proclamarea Re­publicii Populare Romîne și a noului an 1958 a fost terminarea coopera­tivizării agriculturii. Cu trei zile înainte de începerea noului an o veste îmbucurătoare s-a răspîndit în tot satul. Ultimele fami­lii de ţărani muncitori din Ideciu de Jos au înaintat cereri pentru a fi primite în unităţile socialiste din a­­gricultură. Am păşit în noul an cu oameni noi. Toţi ţăranii muncitori de aici sînt cuprinşi în gospodăria agricolă colectivă şi în întovărăşirea existentă în sat, Ideciu de Jos fiind astfel complet cooperativizat. Mai uniţi ca oricînd, anul acesta ţăranii muncitori din Ideciu de Jos vor lupta pentru a obţine producţii cît mai mari la hectar, pentru înflori­rea satului și bunăstarea celor ce muncesc. IOAN TRIMBITAŞ, corespondent Spre noi realizări De curînd oamenii muncii din ţara noastră au sărbătorit cea de a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romîne. Cu acest prilej am făcut bilanţul realizărilor noastre ob­ţinute sub conducerea partidului. La noi, la Ruşii-Munţi de pildă, în a­­ceastă perioadă scurtă s-au construit peste 100 case şi 80 grajduri noi. S-a construit un frumos cămin cultural. Pata ruşinoasă, analfabetismul, lăsa­tă de regimul burghezo-moşieresc a fost ştearsă în întregime. Peste 360 de neştiutori de carte au fost alfabe­tizaţi. Astăzi în satul nostru avem un cor din 80 persoane, o brigadă de agi­taţie artistică formată din 16 per­soane şi o echipă de dansuri cu care ne mîndrim. Aproape 50 fii şi fiice de ţărani muncitori din satul nostru au terminat sau sunt în curs de a termina diferite şcoli profesionale, me­dii sau superioare. O realizare însemnată obţinută de noi în anul care s-a scurs a fost con­stituirea întovărăşirii zootehnice. Peste 40 familii de ţărani muncitori ne-am unit pentru creşterea anima­lelor în comun. Păşind în noul an 1958 gîndurile noastre se îndreaptă spre continua dezvoltare şi întărire a tinerei noas­tre familii. Ne-am propus cu toţii ca în acest an să mărim numărul oilor în aşa fel ca fiecare întovărăşit să aibă 10 oi. Sîntem hotărîţi ca anul acesta să obţinem noi şi însemnate succese în muncă. DIMA CHIRILA, preşedintele întovărăşirii zootehnice din Ruşii-Munţi întovărăşirea zootehnică „30 Decembrie“ în anii puterii populare în comu­na Corbu, raionul Topliţa, au fost aduse multe îmbunătăţiri, printre care şi electrificarea. Datorită veni­turilor realizate, mulţi dintre ţărani şi-au construit case şi grajduri noi. Alţii şi-au cumpărat aparate de radio. Cunoscînd avantajele muncii în co­mun, zilele trecute 53 familii cu un număr de 139 oi, 11 stupi şi 41 hec­tare au pus bazele unei întovărăşiri zootehnice pe care au denumit-o „30 Decembrie . Membrii noi întovărăşiri s-au an­gajat ca şi în anul acesta 1958, să continue munca de lămurire printre țăranii cu gospodării individuale, pentru ca comuna lor să fie complet cooperativizată. ALEXANDRINA GANEA, corespondent Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române DECRET pentru stabilirea datei alegerii deputaţilor in sfaturile populare. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Popu­lare Romîne decretează: Articolul 1. Data alegerii deputaţilor in sfaturile populare se stabileşte pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Preşedintele Prez­­iului Marii Adunări Naţionale, Dr. PETRU GROZA Bucureşti, 2 ianuarie 1958, nr. 1. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, GHEORGHE STOICA Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Irap­oliticii Populare Romîne Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste citeva minute ne despărţim de anul 1957, încheiem bilanţul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere şi în acelaşi timp, bilanţul unui deceniu de la in­staurarea Republicii Populare Romî­ne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entu­ziasmaţi de rezultatele obţinute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă în­credere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformând ţara intr-un uriaş şantier. Ei urmează cu încrede­re politica justă a Partidului Munci­toresc Român şi a Guvernului Repu­blicii Populare Romîne, dezvoltîn­d e­­conomia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nos­tru cultural. Intrăm în primul an al celui de-al doilea deceniu al Republi­cii noastre, într-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în desti­­nere patriei noastre scumpe, in viito­rul luminos pe care şi-l hărăzeşte prin munca spornică poporul romín. Pă­şim pragul anului 1958 cu aceeaşi pr­mă convingere că vom întări mai departe alianţa între clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare şi vom adunei tot mai mult frăţeasca cola- I borare şi prietenie dintre poporul ro­mín şi minori'­ăţile naţionale din pa- I tria ucobfra comună. „ Suntem­ siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colabo­­rînd şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagă­rului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria şi agricultura ţârii noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntreruptă a bună­stării sale. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oa­menilor muncii. Operele literare şi de artă izvorîte din dragostea pentru popor şi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim din plin, vor contribui la ridicarea ni­velului cultural al maselor şi la intă­­rirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Suntem­ convinşi că ţările socialiste, marea noastră prie­tenă — Uniunea Soviet­că, forţele iu­bitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi şi in acest an victor­i însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — stator­nicirea unei păci trainice In lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii intre toate ţările, per­­miteţi-mi ca în această noapte a anu­lui nou, să vă adresez trad­ionala urare romn­­nească: „la mulţi ani!". Din realizările noastre Anii s-au scurs pe nesimţite. De atunci, din anul 1950 de cînd a luat fiinţă întovărăşirea agricolă „înain­te“ din Reghin, au trecut 7 ani, iar al 8-lea începe acum. De atunci, cele 43 familii care au pus bazele întovă­răşirii agricole lucrînd pămîntul în comun şi ajutaţi de S.M.T -ul din Reghin au obţinut rezultate frumoa­se. Datorită experienţei acumulate in decursul anilor, întovărăşirea noastră a ajuns ca în anii 1955—1956 să fie fruntaşă pe raion şi regiune. In anul 1955 producţia obţinută de noi la griu a fost mai mare cu 37%, iar în 1956 cu 22% decât în sectorul individual. La sfecla de zahăr noi am obţinut în medie în anul 1956 peste 36.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Rezultatele obţinute de noi, întovă­răşiţii, au avut o influenţă bună asupra ţăranilor cu gospodării indi­viduale. Astfel, numărul membrilor a ajuns la 70. Un lucru bun este că toţi s-au înscris cu toată suprafaţa de pămînt pe care o posedă. Din fon­durile băneşti realizate de noi am reuşit să ne cumpărăm o maşină de semănat cereale păioase, 5 prăşitori de porumb cu tracţiune animală, o tocătoare de porumb şi altele. Cîştigînd bine în întovărăşire, 19 dintre membrii acesteia şi-au con­struit case noi, iar alte 22 familii au primit pămînt pentru a-şi construi case; unii din ei au şi început lu­crările de pregătire. Zilele trecute adunarea generală a întovărăşirii a discutat cererile al­tor 43 ţărani muncitori care au fost primiţi in întovărăşirea agricolă. Ei s-au înscris cu 73 ha părint. Printre cei noi înscrişi amintim pe Chibuş Gheorghe cu 3,80 ha, Weiman Fri­­deric cu 5,30 ha, Ioan Holircă cu 5 ha şi alţii. Alte 9 cereri aduse de ţăranii din oraş aşteaptă să fie discutate de adunarea generală. Acum la început de an ca ori­ce gospodar, noi ne-am planificat ca odată cu venirea primăverii să înce­pem construirea unui sediu al înto­vărășirii, o remiză de unelte, o ma­gazie de cereale. Vom extinde cul­tura porumbului hibrid. Acestea sunt planurile noastre la început de an, care prin sîrguinţa noastră, a tuturora, le vom realiza şi chiar depăşi. Noi, întovărăşiţii din oraşul Re­ghin, urăm tuturor celor ce lucrează pe ogoare spor la muncă în noul an iar ţelul fiecăruia să fie obţinerea de producţii cit mai mari la hectar şi atragerea de noi membri in uni­tăţile socialiste existente sau forma­rea de altele noi, ca intr-un viitor cit mai scurt nici un sat să nu fie fără sector socialist. AL NEGRE/ membru al întovărăşirii agricole „înainte“ din Reghin O nouă întovărăşire întruniţi în adunarea generală, 103 familii de ţărani muncitori din comuna Luieriu, raionul Reghin, au hotărît să-şi unească păminturile într-o singură tarla. In cinstea celei de a 10-a aniver­sări a proclamării R.P.R. luierenii au hotărît ca întovărăşirea lor să poarte numele datei istorice care a deschis drumul unei ere noi. Alături de cele 103 familii la inaugurarea întovărăşirii agricole „30 Decembrie“ au luat parte şi colec­tiviştii din comună. Ionel Moraru, preşedintele gospodăriei colective s-a angajat că membrii gospodăriei co­lective vor sprijini pe întovărăşiţi şi le vor împărtăşi din experienţa lor în ceea ce priveşte lucrarea pămîn­­tului cu mijloace mecanizate. Prin înfiinţarea întovărăşirii agri­cole în satul Luieriu, cooperativiza­rea agriculturii se appropie de sfîrşit. Sfîrşitul anului 1957 ca și începutul anului 1958 — i-a găsit pe cei din Luieriu ca de obicei în plină acti­vitate, iar rezultatele lor sunt demne de laudă și de urmat. MIHAIL MOLDOVAN, corespondent Sesiunea Bazei de cercetări ştiinţi­fice a Academiei R. P. R. Zilele trecute a avut loc sesiunea ştiinţifică a Bazei de cercetări ştiinţ­­­ţifice a Academiei R.P.R. din Tg. Mureş.­­ După deschiderea sesiunii, profeso- I rul dr. Szentpéteri József a ţinut­­ conferinţa „Zece ani de la moartea­­ eminentului darwinist, biolog român, savant progresist Emil Racoviţă". După această conferinţă profesorul dr. Székely Carol secretarul Bazei, a pre­zentat raportul de activitate pe anul 1957. Vorbitorul a arătat că această ba­ză de cercetări a luat fiinţă ca rod al grijii partidului şi guvernului pen­tru dezvoltarea ştiinţei. Raportul a ară­tat condiţiile care au fost puse la dispoziţia bazei şi a vorbit despre felul cum au ştiut să se folosească de aceste condiţii. In raport se arată eram­­ şi devo­­tamentul cu care lucrează cercetăto­­­­rii. Sunt multe cazuri cint s-au con­­fecţionat aparataje care până acum e­­rau importate. S-au introdus metode noi, moderne de lucru, ca: metoda histochimică, metode noi de colorare şi impregnare, noi metode chirurgica­le, metode electrice şi chimice origi­nale.­­ Vorbitorul a mulţumit conducerii I.M.F.-ului care a dat un mare a­­jutor Bazei punîndu-i la dispoziţie nu numai săli, laboratoare, aparataje, ci şi cadre medicale bine pregătite, şi şi-a exprimat recunoştinţa pentru ajutorul multilateral primit de la A­­­­cademia R.P.R. . După raportul de activitate au fost prezentate lucrările ştiinţifice ale cer­cetătorilor colectivelor de cercetători, lucrări care tratează probleme ştiin­ţifice în domeniul medical, istoric şi­­ din domeniul istoriei literaturii. Au fost citite, respectiv depuse 30 de lu­crări.

Next