Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)
1959-06-03 / nr. 708
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE _ Anul VIII. Nr. 708. Miercuri, 3 iunie 1959. 6 pagini si 20 bani Pentru vlorificarea judicioasa a masei lemnoase la LF.O.-url .. Cu toate măsurile lua- te in ultimii ani pentru valorificarea complexă a masei I lemnoase, trebuie să arătăm că suntem rămaşi în urmă , faţă de prevederile directi- velor Congresului al II-lea. Trebuie să lichidăm grabnic ] această întirziere, să inten- sificăm valorificarea complexă a masei lemnoase ...“ (Din expunerea făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la şe- dinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958) Una din bogăţiile de seamă ale patriei noastre este pădurea, „aurul verde“ al economiei naţionale. Sub regimul burghezo-moşieresc în ţara noastră societăţile forestiere capitaliste, în cîrdăşie cu burghezia naţională, au exploatat în mod barbar pădurile falnice ale munţilor noştri, fără să reîmpădurească parchetele exploatate. Concomitent cu această crimă ei exploatau în mod sîngeros şi munca forestierilor. Astăzi, pădurile patriei constituie bunul întregului popor. Partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie deosebită modului de gospodărire a fondului forestier destinat exploatării, analizind temeinic, nu odată, posibilităţile existente în vederea exploatării judicioase a masei lemnoase, trasind sarcini concrete lucrătorilor din industria forestieră, pentru a asigura o exploatare raţională a pădurilor şi a îmbunătăţi continuu condiţiile de lucru ale forestierilor. La acele I.F.E.T.-uri unde organizaţiile de bază au îndrumat îndeaproape munca colectivelor de conducere, au mobilizat membrii de partid pentru a fi în frunte, tineretul şi în general pe toţi muncitorii din întreprinderi, rezultatele obţinute în procesul de producţie au fost şi sunt semnificative. La I.F.E.T. Sovata procentul de utilizare a lemnului de lucru fag, in ultimii ani a crescut simţitor. Astfel, în 1949 el a fost de 31 la sută, in 1951 — 34 la sută, in 1955 — 42 la sută, In 1957 — 48,4 la sută, iar in 1958 de 52,1 la sută. Obţinerea acestor rezultate se datoresc faptului că forestierii de aici, sub conducerea organizaţiei de bază s-au străduit, ca an de an, să îmbunătăţească simţitor procesul de exploatare a masei lemnoase prin introducerea metodelor noi de lucru. Ei au aplicat cu chibzuinţă metoda scoaterii fagului în catarge şi in rind, în raport de terenul pe care se află amplasat fondul forestier destinat exploatării. Maiştrii şi sortatorii din parchetele de exploatare au supravegheat permanent lucrările de sortare a trunchiurilor de fag doborîte, respectîrtd cu stricteţe normele prevăzute în indicatorul de sortare a masei lemnoase. In ceea ce priveşte creşterea procentului de valorificare judicioasă a masei lemnoase, un rol de seamă îl are şi valorificarea deşeurilor, rumeguşului, mangalizarea crăcilor sub dimensiuni de 3 cm şi a buturilor etc. Numai de pe urma valorificării acestei mase lemnoase, în trecut considerată ca nefolositoare, I.F.E.T. Sovata a obţinut anul trecut beneficii de peste 1.000.000 Iei. Datorită creşterii accentuate a procentului de valorificare judicioasă a masei lemnoase, lucrătorii de la I.F.E.T. Sovata au reuşit ca din fondul forestier destinat pentru exploatare, în acest an, să restituie Ocolului silvic, un parchet de masă lemnoasă (parchetul Nirajul Mic cu un volum de 9.011 mc masă lemnoasă), pentru a fi exploatat în anul viitor. Rezultate bune au obţinut şi forestierii de pe Valea Curghiului. La I.F.E.T. Reghin de pildă, organizaţiile de partid au militat pentru organizarea brigăzilor cu acord global, au urmărit desfăşurarea întrecerii socialiste, au popularizat la gazeta de perete metodele de lucru ale fruntaşilor, mobilizînd lucrătorii forestieri să lucreze la un nivel mai înalt. Și acest lucru a făcut posibil ca peste 70 la sută din lucrările de ex- I ploatare să se execute în acord global, ceea ce asigură o valorificare mai superioară a mai sei lemnoase la locul de exploatare. Numai prin tăierea mai ■ joasă a arborilor, reducind mărimea cioatelor, ei au obţinut (Continuare în pag. 4-a) Avansuri în bani De curînd la gospodăria agricolă colectivă din Goreni, raionul Reghin s-au repartizat avansurile băneşti în contul zilelor muncă efectuate de colectiviști. Pentru fiecare zi muncă au revenit cite 5 lei. Familia lui Radu Ioan a primit 1125 lei, a lui Vészi Mihály 1015 lei, a lui Tasnádi Ioan 1.000 lei etc. BUTIU TEODOR corespondent Tractorişti fruntaşi In campania agricolă de primăvară la S.M.T. Reghin cele mai bune rezultate le-au obţinut brigada a VIII-a zisă „fulger“, care fiind compusă din tractoare „Universal 26“ a reuşit să-şi realizeze planul în proporţie de 218 la sută. Dintre tractoriştii care lucrează în această brigadă cele mai bune rezultate le au Pop Zaharie care şi-a realizat planul in proporţie de 250 la sută, Suciu loan 244 la sută şi Caia Ioan 233 la sută. Rezultate bune au obţinut la lucrările agricole în cîmp şi brigăzile conduse de Török Iosif, Frenţ Dănilă precum şi tractoriştii Nagy Iosif, Tanko Ştefan şi alţii. TEODOR MEDVEŞAN corespondent Platoul Corneşti va fi amenajat In prezent, una dintre preocupările Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş este amenajarea platoului Corneşti. Pe platou se vor crea alei, parc cu ronduri cu flori, diferite terenuri sportive precum şi un restaurant. Aceste lucrări vor fi efectuate prin munca voluntară a locuitorilor orașului Tg. Mureș. Agricultura socialistă e calea belşugului" Ori pe unde ai merge, în aceste zile, membrii unităţilor agricole socialist-cooperatiste vorbesc cu mîndrie despre superioritatea agriculturii socialiste. La îndemnul comuniştilor, al miilor de agitatori, zi de zi alţi şi alţi ţărani muncitori păşesc, pe baza liberului consimţămînt, în unităţile socialiste, convinşi fiind că drumul indicat de partid este singurul în stare să ducă ţărănimea muncitoare la o viaţă tot mai îndestulată. „Agricultura socialistă e calea belşugului“. Aşa spun colectiviştii din Gălăţeni, raionul Tg. Mureş şi din toate celelalte gospodării colective din regiune. Iată de ce de curînd alte 13 familii de ţărani muncitori din Gălăţeni s-au alăturat colectiviştilor. Au primit noi membri şi gospodăriile colective din Leordeni, Dózsa György, Pănet, Cuieşd, Mitreşti, Vadu etc. Cresc şi se întăresc mereu şi întovărăşirile agricole. N-a trecut mult timp de cînd cele două întovărăşiri agricole din Vowneenî s-au unit în una mare şi puternică. De atunci, zi de zi, întovărăşiţii s-au sfătuit despre măsurile ce trebuie luate pentru continua înflorire a întovărăşirii lor. Cu toţii s-au convins că munca în comun, pe întinderi mari e mai cu sipor şi dă roade mai bogate. Tocmai de aceea zilele trecute cei 193 membri au mărit suprafaţa înscrisă cu 394 ha. Acum întovărăşea „Unirea“ dispune de 592,44 ha de pămînt. Şi la Tirimia tot mai mulţi sunt aceia care îşi manifestă dorinţa de a face parte din întovărăşire. Irr ultima perioadă numărul întovărăşiţilor de aici a crescut cu 77, ajungînd la 180. La Caşvan, raionul Reghin, de asemeni, numai în cîteva zile 67 familii de ţărani muncitori au înaintat cereri pentru a fi primiţi în întovărăşire. Creşte mereu numărul întovărăşiţilor şi la Gledin, Socolu de Cîmpie şi în numeroase alte sate. Cît mai multe economii Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la IJR.A. nr. 2 din Tg. Mureş se străduieşte să reducă consumul specific al materialelor folosite la repararea autovehicolelor. In primele patru luni ale anului, prin reducerea consumurilor specifice s-au realizat economii din care se pot executa reparaţii capitale la 36 autovehico-le (camioane „Z1S“ 150 sau „Steagul Roşu“). Cele mai bune rezultate au fost obţinute pînă în prezent de secţia a 11-a (şasiuri şi agregate), şi secţia a IlI-a (lăcătuşerie, tîmplărie, tapiţerie şi vopsitorie). Aşa, bunăoară, în luna mai secţia II-a a realizat o reducere a consumului de materiale şi piese în valoare de peste 35.000 lei, cu care se pot executa reparaţii a cca. 10 şasiuri şi agregate de autovehicole. Secţia IlI-a a realizat o reducere a consumului de materiale şi piese în valoare de 9.000 lei. O contribuţie de seamă la realizarea reducerii consumului specific o aduce evidenţa unică a urmăririi consumurilor specifice ce a fost introdusă la 1 aprilie a. c. pentru fiecare secţie. Această evidenţă dă posibilitate maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor de a cunoaşte în orice moment, zilnic, decadal şi lunar consumurile specifice realizate la executarea reparaţiilor de autovehicole. Totodată se pot arăta concret muncitorilor rezultatele obţinute şi operaţiile unde munca trebuie intensificată pentru a se obţine o reducere şi mai mare a consumului specific fără a dăuna calităţii reparaţiilor. CIND “STELELE“ DE LA ÎNTRECERE privită de sus, Piaţa Stalin din Tg.-Mureş, in seara aceea, părea o mare de licurici. Sutele de făclii se întreceau parcă cu nenumăratele becuri electrice, iluminînd piaţa mai feeric ca niciodată. Un freamăt tineresc inundase oraşul: erau tineri şi tinere ce în cursul zilei ii puteai găsi lingă strung, în laborator şi sălile de cursuri, tractorişti şi mecanici, colectivişti şi întovărăşiţi, profesori şi învăţători, elevi şi eleve, logodnici şi logodnice, mame; era mănunchiul tinereţii, al dragostei şi prieteniei sincere. Ei, cei peste 5.000 de tineri şi tinere, din oraşul şi raionul Tg.-Mureş şi au strîns şi mai puternic mina, iar din piepturile lor a răsunat din nou: „Pace şi prietenie!“ Şi în timp ce glasurile lor ovaţionau pentru solidaritatea tineretului lumii, pentru colaborare între popoare, înfierînd pe adepţii „războiului rece“ duşmani ai tinereţii şi fericirii, miile de ochi scinteiau mai puternic decit făcliile din miinile lor. S-au strîns parcă anume aici, în Piaţa Stalin, unde miile de flori aşezate pe covorul verde formează nenumărate curcubee, imagine în miniatură, a multiculorului miilor de drapele ce au împînzit Praga, Budapesta, Berlin, Bucureşti, Varşovia şi Moscova, capitale ce au găzduit pînă acum festivalurile mondiale ale tineretului şi studenţilor. (Continuare în pag. 4-a) Retragerea cu torţe din Piaţa Stalin. Jurnalul lucrărilor agricole In trei raioane s-a terminat piivitul cerealelor Acordînd importanţa cuvenită întreţinerii culturilor, lucrătorii ogoarelor din raioanele Cristur, Reghin şi Sîngeorgiu de Pădure, la data de 28 mai 1959, au terminat complet piivitul cerealelor păioase. Plivitul cerealelor păioase se apropie de sfirşit şi în raioanele Tg.-Mureş, Sf. Gheorghe şi Odorhei unde această lucrare este efectuată pe 91—99 la sută, din suprafaţă. Rămase in urmă la plivit sunt raioanele Gheorghieni, Topliţa şi Tg. Secuiesc care au efectuat această lucrare doar în proporţie de 37—53 la sută. • Paralel cu pivitul, în majoritatea raioanelor se efectuează prăşitul. Praşila intîi, la sfecla de zahăr, pe cuprinsul regiunii noastre e efectuată în proporţie de 96,7 la sută, a porumbului de 76,5 la sută, a cartofilor de 62,9 la sută, iar a florii-soarelui de 92,7 la sută. In raioanele Odorhei şi Cristur s-a terminat praşila intit la sfecla de zahăr, iar in Tg. Mureş la floarea soarelui. Pe regiune, praşila a doua s-a efectuat la porumb pe o suprafaţă de 2.137 ha, la sfecla de zahăr 6.795 ha, la cartofi 3.453 ha, iar la floarea soarelui pe 371 ha. De remarcat este faptul că gospodăriile agricole colective din Sintana de Mureş, Curteni, Căinări, Ernei şi altele din raionul Tg.-Mureş şi raionul Sf. Gheorghe au început praşila treia la sfecla de zahăr. Cunoscînd puterea mare de creştere pe care o au buruienile precum şi daunele pe care acestea le provoacă plantelor Cultivate, e necesar ca pivitul să fie terminat cit mai repede. Praşilele e bine să fie făcute de cite ori este nevoie şi dacă e posibil la intervale de timp cit mai scurte. Pe Ungă Întreţinerea culturilor, lucrare deosebit de importantă, in perioada actuală o atenţie mare trebuie acordată stropitului în vie, depistării şi combaterii dăunătorilor vegetali şi animali, curăţirii păşunilor precum şi insilozării unor furaje, care in multe gospodării agricole colective şi de stat a început deja. Reparatul inventarului agricol necesar în campania agricolă de vară de asemenea trebuie terminat cit mai repede. În regiune reparatul batozelor e efectuat în proporţie de numai 36,9 la sută, a secerătorilor-legători 58,3 la sută, iar a motoarelor stabile de 70,3 la sută. Acest stadiu al lucrărilor de reparații nu este satisfăcător. ] Cherestea peste plan De pe văile Ilva, Jirca, Seştina şi altele, parchete aparţinătoare de I.F.E.T Lunca-Bradului sosesc In fiecare zi însemnate cantităţi de masă lemnoasă de răşinoase. In depozitul de buşteni a U.U.-ului din Lunca-Bradului sortarea buştenilor pentru debitarea lor la gatere se desfăşoară în mod ritmic. La gaterul nr. 2, de 36 de ţoli, Pădureanu Teodor şi brigada din care face parte aplică cu multă chibzuinţă aşezatul pînzelor de ferăstraie la gater. Pentru a evita căderea unor lăturoaie de dimensiuni mai mari la debitarea buştenilor, el bate odată mai multe modele de tăiere in gater. Zilnic, brigada din care face parte îşi depăşeşte norma cu 7 mc cherestea. Forestierii de la U.I.L. Lunca Bradului au reuşit să dea peste plan în ultimul timip: 457 mc cherestea de răşinoase, 40 m c rămăşiţe celuloză etc. Prin reducerea consumului specific la cherestea pentru lăzi, ei au economisit în această perioadă peste 6.000 lei. Inovaţii pentru depăşirea planului Vulcanizarea cauciucurilor a fost una din problemele care a dat mult de gîndit colectivului de conducere de la I.R.T.A. Tg.-Mureş. Numărul anvelopelor care aşteptau să fie vulcanizate creştea mereu şi alături de ele mai multe autovehicole staţionau din lipsă de cauciucuri . Muncitorii atelierului de vulcanizare, în frunte cu membrii de partid Covrig Alexandru şi Blaga Ioan, la prima consfătuire de producţie, şi-au luat angajamentul ca într-un timp scurt să realizeze mai multe inovaţii, care să le uşureze munca. Intr-un timp foarte scurt au şi făcut un număr de 6 inovaţii, care pe lingă faptul că uşurează munca fizică, a făcut posibilă creşterea productivităţii muncii cu 140 la sută. HAŞMĂŞAN IOSIF