Adevěrul, decembrie 1888 (Anul 1, nr. 90-113)
1888-12-03 / nr. 92
kt 2 adversvs hostem eterna auctoritas , va spune el aceasta şi străinului neprieten?! Se vede că nu, căci dinasticizmul e tocmai partea slabă a generalului şi poporul cu toată stima ce are pentru bravul militar şi onestul administrator, judecă mai cu seamă partea slabă a acelora cari stau în fruntea lui fără voia sa. ADE VÉRÜL Gestiunea sătenilor Discurs rostit de D. C Dobrescu (Argeş) în şedinţa Camerei de la 24 Noemvrie 1888. (Urmare) Ce însemnează aceasta ? însemnează oare că proprietatea era absolută în România? Nu! Ea era.. (întreruperi) constituţională. La 1848 se face revoluţiunea, şi cu drept cuvânt,spune D. Panu, că revoluţiunea n’a făcut'o numai poporul, căci a făcut’o şi o parte de fii de boeri. Eu citesc în istorie şi aflu că acei cari erau vătafi vechili, slujitori, oameni de curte aî boerilor de soli, profitând de risipa făcută de stăpânii lor, de puţina îngrijire ce aveau pentru moşiile lor, am făcut stări şi îşi au cumpărat moşii tot aşa de întinse ca şi ale stăpânilor lor, şi au început a disputa privilegiile boerilor ; boeriî însă refuzau să le acorde slugilor lor de odinioară, ciocoilor, cum îi numeau atunci; de aci s’a încins acea luptă între boeriî vechi şi noi. Pe atunci în Europa sufla un vânt democratic, şi de acolo venind în ţară câţîva tineri cu idei democratice, cari începură o propagandă, el profitară de această ocaziune şi avertisară pe boeriî de neam, zicându-le: Ne daţi privilegii sau facem cauză comună cu cei veniţi de la Paris, şi facem şi noi revoluţiune ? Credeţi, D-lor, că aceasta nu ar fi adevărat? Istoria contimporană se va dovedi toate aceste adevăruri. Cât pentru hotârîrea ce au luat boerii, a împroprietări pe săteni, un vechiu parlamentar, profesor de istorie de aci, ne-a mai spus încă un motiv, că, la începutul veacului acesta se găsea republica numită Cracovia. Boerii din Moldova când văzură acest lucru în altă ţară ,şi-au zis: ursul joacă prin vecini, poate să vie şi la noi, şi ca să nu li se întâmple şi lor tot aşa, au zis: Nu ar fi bine să facem o pace între noi şi popor? Să apucăm noi înainte cu o reformă, să le dăm libertatea individuală dându-le pământulor, să nu aşteptaţi de la mine să ve spun în şir istoria această întreagă, că o să ve arăt numai câteva cause, şi pe urmă am să intru în alte desvoltări. V’aui spus aci D nil Panu, Tache Ionescu ieri, D-na Nădejde şi Dobrescu , că nu ar fi mai existat nici o dată o asemenea mişcare în ţeara noastră. Ei, nu este aşa D-lor, a mai fost încă o mişcare în ţeara noastră de felul acesta, în timpul lui Radu Mihail în Moldova, înainte de Vasile Lupu ; a fost o mişcare ţărănească care a încongiurat palatul domnesc şi a silit pe domnitor să abdice.. (întreruperi). Mă rog nu mă întrerupeţi, nu vreau să-mi dea nimeni lecţiuni de istorie, căci şi eu am fost dascăl. (Ilaritate). Da, ţăranii ajunseră din pricina birurilor grele şi a exploatării boerilor şi slujitorilor, să părăsească satele şi se umple pădurile; dar nu se resculau; numai când boeriî vezendu-se puşi la biruri ca şi ţăranii, făcură apel la aceştia, ei se resculară, acum aveau şi uniî şi alţi, aceaşi suferinţă! Această mişcare s’a făcut fără veste, şi în urmă atât de mare era pornirea ţăranilor în răscoală, încât, după cum zice un cronicar al nostru, era mare temere că boerimea nu va putea domoli mişcarea. (Va urma.) teres în cercurile noastre juridice, căci va stabili o jurisprudenţă în privinţa dreptului de control al Curţei de Conturi asupra instituţiunilor de binefaceri. Se presupune că, incendiul tribunalului de Brăila a fost pus de o mână criminală. Ministerul a ordonat ca să se facă o cercetare severă asupra cauzelor sinistrului.* * * Generalul Radu Mihai nu a fost admis ca membru al noului club liberal ce s a constituit în casa D-lui Greceanu. Nu înţelegem pentru ce, din moment că jocurile de noroc nu sunt admise şi pendulele clubului nu sunt atât de uşor de subtilizat ca ceasornicele. * ■* * Eri se respândise zgomotul că fostul colonel Maican ar fi încercat a se sinucide în închisoarea de la Văcărești. Dar în urmă s’a aflat că zgomotul era fără temeiu. — _____ * * * -----------------------------------------------------|* EXPOSIȚIUNE ANVERSA LA PARIS COMITETUL NAȚIONAL ROMÂN Subscripțiunea publică Lista I și II. Informaţiuni O mulţime de oratori sunt înscrişi pentru a lua cuvântul în desbaterile adresei, atât în discuţiunea generală cât şi asupra paragrafelor, dar se crede că discuţiunea se va închide după ce vor fi vorbit trei sau patru oratori din fiecare parte.* * * Se zice că prin noul proiet de lege asupra pensiunilor elaborat de guvern, casa pensiunilor se va desfiinţa şi va fi înlocuită prin o comisiune compusă de secretarul general al ministerului de finance asistat de două avocaţi ai Statului.* * * D-nii Al. Balş (senior) şi D. G. Josetti au fost numiţi epitropi ai institutului Başotă. df .* Sesiunea extraordinară ai Curţei de juraţi în care se vor judeca ultimele procese ale sătenilor resculaţî, începe azi, 2 Decemvrie. * * ik Aflăm cu adâncă părere de rău că starea sănătăţei Domnei Elena Oteteleşanu merge spre rău şi că amicii ei sunt îngrijaţî. * 200, Gr. Cerkez, architect 300, C. C. Arion, deputat 500, Naville, fabricant 100. Lista înteia de la vindependance roumain“ D-na Olympa Lahovari 1,000, G. M. Lahovari, director politic 500, Cretzulescu, redactor-şef 300, Administraţiunea 200, Schlienger, negociant 300, Angen, inginer-șef Arsenalului 300, Leon Mavrocordato, proprietar 100, G G Cantacuzino, deputat 3000, Fann, negociant 50, Alex. Philipescu, proprietar 300, Profirescu, proprietar 100, D-na Caterina Leordanescu 20, Elena Oteteiesano.oop, Michel Balș deputat 500, Capșa 500, Compania de gaz din București 2000, Blank, bancher 1 000, Prager, negociant 500, Chr. Zerlenti 10,000. Total 50,662 franci Fapte Diverse O dramă pariziană. —Doamna I... care locuește în strada Duquesne la Paris, văduva de 10 ani, pusese pe fiica sa Eugenia într’un institut din apropierea ei, și acum un an, fata terminîndu-și studiile, o luă cu ea acasă. D-na I. . nu-i săracă Eugenia fu cerută în căsătorie de mai multe ori ; dar peţitorii fură toţi respinşi de fată, care răspundea :— Sunt prea tînără ca să mă mărit, şi apoi, nu vreau să mă despart de mama. Iată însă, ceea ce o hotărî să răspunză astfel. Eugenia făcuse cunoştiinţa unui subofiţer din şcoala militară, tinăr foarte nostim, care îi făgădui mai întâi el o dragoste vecînică, şi apoi căsătoria, îndată după părăsirea serviciului. Dna I. foarte bolnăvicioasă, se culca în fiecare seară la 10 ore, şi ca să poată dormi, lua doctorii preparate cu opium Abia adormea, că fiica sa esta ca să întâlnească pe subofiţer, şi de regulă se întorcea pe la 12 din noapte. O-ra 1... prevenită de portăreasă, urmări într’o seară pe Eugenia, văzu cum se întâlnește cu un militar, apoi dispăru cu ei într’o casă din strada Lamothe Piquet. Eşind din casa aceia pe la 11 ore, zări ■ pe mama ei. O luă la fugă atuncea, intră în camera ei, şi încuiă uşa. Nu trecu mult... sosi D-na I... şi bătu la uşă. — Nu-ţî deschid, răspunse ea, decât dacă te ierţi Altmintreli, mă omor. Mama ei, nu răspunse îndată ; dar auzind deschizîndu-se fereastra iute, strigă: „Te iert. Era prea târziu. Eugenia se asvârlise de pe fereastra de la al doilea rând, în curte; medicii se îndoesc dacă ea o mai putea trăi, după rănile pe care le-a căpătat. Forţa ziarului „ADEVERUL“ CĂSĂTORIA OCNAȘULUI DE ALEXIS BOUVER PARTEA A DOUA Casa Bérard. şi comp. Capitolul XI GROGUL CARLINET 51 — — Ah! Cardinet, tu ’mi spui asta ca să ’mi faci frică, ţi-e teamă să nu te înșel. — Nu me tem... mă îngrijesc numai. Dacă vrei tu... aide să petrecem noaptea asta supînd, şi mâine dimineaţă... — Atunci aidem să supăm!... Ne-am înţeles — Te îndoeşti de mine ... Linotte se sculă, dar avu nevoe de braţul lui Cardinel pentru a se susţine... şi fiind şi mai veselă de la schimbarea lucrurilor, ea zise : — Ah! dar ştii că e caraghios asta?.. sunt beată!... şi tu te îndoeşti de mine... In vino veritas... — Na, latinească acum. . dar asta nu e vin.. Ceea ce tu ai băut e Cardinel .. Poetul dădu braţul Linottei, şi înainte Luni 5 Decemvrie, Curtea de Casaţiune va da deciziunea sa în însemnatul proces dintre Curtea de Conturi şi aşezămintele brâncoveneşti. Această deciziune se aşteaptă cu unde i eşi din bal, el privi un cadril iuprejurul căruia se făcuse cerc toți... — Ah ! zise el, bona lui Berard!... Toţi cei de față aplaudară cancanul nebunesc pe care ’l făcea un cavaler singur în fața Betitei. Cardinel auzi pe obicinuiții balului care ziceau: — Ăsta care dansează e Lalongueur... — Ah! ah! se gândi el eşmd, Lalongueur! „uliţa Argenteuil 84...“ El e cuCetite... Astăzi Jeana, mâine baronul, și seara Lalongueur... Mâine seară voia scrie lui Berard. Cardinet urcă pe Linotte in trăsură și urcîndu-se și’ el la nudul seu, zise birjarului : — La Brébant. Cardinel era Parisian ; lui îi plăcea să se culce târziu, și mai ales să nu se culce de loc ; mai adesea ori, desgustat, iară plăcere de a se distra, pleca de la birt și se ducea la cafeneaua Varietăților să petreacă o oră, pe urmă stetea o parte din noapte la Brébant, altă parte la Helder și pe urmă se ducea să aștepte răsăritul soarelui la Bardier, zicînd Linottei: Vom sta până dimineață supînd împreună, el nu schimba nimic din viața sa, el face încă odată obiceiul. De când Linotte revăzuse pe Loremont, ea nu mai supa cu nimeni, f’iind veselă din cauza hotărîrei oneste pe care o luase și din cauza petrecere!, ea era D-niî Principele Gh. Bibescu lei 2.000, Al. Crisoscoleos, Senator 2000, Gr. Triandafil, deputat 200, Em. Hiller, bancher 1.000, M. A Halfon, bancher 1000, I. G. Cantacuzino, inginer 500, A Vericeanu 200, M. Papadopolo, inginer 500 Gottereau, architect 500, A. Kuvner, inginer 500, I. Lahovari, deputat 500, Al. Blaremberg (căpitan) 100, a. Florescu, senator 100, Protopopescu Pake, primar al Capitalei 500, Nic. Cerkez, inginer 500, General Manu, deputat 500, I. Alexandrescu, senator 1.000, I. de Lenche, proprietar 300, Societatea Cooperatorilor din Ploeşti 300, Iorgu Radu, proprietar 500, Docteur Clement 100, Hommaire de Pieri, publicist 100, Representaţiunea D-şoarei Teodorini 1.889, D-şoara Teodorini 500, Dim. Riza, proprietar 500, Edgar Mavrocordato, proprietar 500, d-lTurnescu 500, Gr. Georgiadis, negociant 30, Societatea artistelor dramatice 413, Emile Lahovari, proprietaire 400, D-na Princesa de Montesquieu, născută Principesa Bibesco 1000, Elise Philipescu, născută Principesa Bibesco 1000, Principesa Rallou Brancovano 2.000, Gherassi, senator 500 Em. Baleano, proprietar 500, Fraţii Assan, fabricant 200, Dna Papadopulo 200, Col. Jaques Lahovari 100, Carapati 60, loan Marghiloman, deputat 2 000, Vrabiescu 200, Al. Lahovari, deputat 500, S. Millo, senator 500, A. Dim. Teodoraki, proprietar 100, AL de Lenche proprietar 1,500 Cassain, Director al Companiei de gaz fericită de mica destrăbălare între prietenii pe care o oferise Cardinel. Ei supară. Foarte veselă cu prietenul seu, ea se hotărî să o ajute în misiunea pe care și o luase, și ’i povesti cu deamănuntul tot ce făcuse baronul Ceea ce intriga mai mult pe Cardinel era scrisoarea anonimă care amenința pe Loremont; el luă o copie aproape exactă după dictarea Linottei, care erau prietenii sau care era omul care se interesa de Berard... poate că și ei știau secretul teribil?.. Când se ivi revărsatul zorilor printre perdele, Cardinet conduse pe Linotte la dînsa. Belida dormea și el putu să se urce fără a fi văzut. La nouă ceasuri Loremont trebuia să vie să găsească pe complicea lui ; la opt și jumătate, Cardinet se ascunse într’un dulap făcut în perete și care servea de pus haine, el lăsă ușa întredeschisă și așteptă. La nouă ceasuri cineva bătu la ușe... Linotte se duse să deschiză, Cardinet se înfundă și mai mult în rochi. Era un comisionar care aducea o scrisoare — Trebue să ’ți dau răspunsul ? întrebă Linotte. — Nu, doamnă. Comisionarul plecă. Linotte deschise scrisoarea şi zise îndată : — Poţi să eşi el nu va veni... citeşte.... — Cardinel eşi din ascunzătoarea lui.. luă scrisoarea şi citi: „Din greşala ta, acum suntem nevoiţi să aşteptăm; dacă m’ai fi ascultat, am fi sfîrşit de acum două zile . El a plecat ieri cu familia lui la băi de mare şi nu va veni decât după cinci-sprezece zile... Eu voiu petrece timpul acesta la ţară; în ziua în care va veni el, voia veni şi eu la tine... şi în acea zi trebue să sfîrşim“... Scrisoarea nu era iscălită. — Ei bine? zise Linotte. — Ei, el e foarte bine informat, trebue să aibă pe cineva în casă... în sfîrșit noi avem cincî-spre-zece zile de nelucrare... și asta e destul... până atunci va trebui să fiu în stare să mă opun pungașului acesta... în orî-ce caz, noi o să mergem împreună în strada Duphot, şi tu vei întreba pe portar când a plecat şi când a spus că se va întoarce. — Aideţî iute, pentru că pic de somn. — Nu -ţi cer să mai faci pentru astăzi decât corvoada asta... şi pe urmă te las liberă. Ei coborîră şi strîngîndu-se la braţ prieteneşte ajunseră în piaţa Madelein. Cardinet așteptă pe Linotte care se duse să întrebe pe portar. Te rog, D-nul baron Loremont... — Doamnă, D-nul baron este la țară...