Adevěrul, iunie 1889 (Anul 1, nr. 237-261)
1889-06-03 / nr. 239
ANUL L-No. 239. Numérul 10 Banl n ABONAMENTELE EDF( IA ANTEIA. INCÍP LA 1 HI IS ALL FIS-ClBKI LÜITI 81 SB PLATK8C tVT-DIACNA ISAIüTK In BucurescI la caaa Administrate! Din Jude^e §i Streinet&te prin mandate postale. Un an in tara 30 lei, in streinetate 50 ?ese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei lunl „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se gase^te de vinzare cu numărul la klojeul No. 141, Boulevard de Capuennes;la kioseul No. 117, Boulevard St.-Mobel; la klojeul No 19, Boulevard St-Germain 8a te férései, llomano! de cuin strein in casa. MANuSCRISELE NO SS INAPOIAZA V. Alexandri. ADMINISTRATIA: 1Strada JVoua, 0. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU SAMBATA 3 IUNIE 1889 Numarul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BtJOefitfCL KS<: LA ADJMNISTKA^kl^A íifltetyjIA HAVAS“ Diri' áödetK^^it lá'iilministratie. Anteiurl,jtóafiV . ,»| . 0.30 b.'linia T IV. . 1,- 1. „ Ins^rfiuni la .lip^d^mele 2 lei randul Din &a.Vik,\^rtgen$a, fravas, 8 Place de la Bourse?spifeinuii gi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administrate §i la toate ofleiile de publicitate. UN NUMAR VECHI: 30 BANI. REDACTIA : Strada Noua. 6. mm POETICA DE flMLIBEIU Campania de intrigi -----------------------------«VGa*---------------------------CASNICIA MINISTERIALA ------------------------—|-------------------------------------------------------Un răspuns ----------------------------KfiOgEp*—------------------------PASAREA ALBASTRA Poveste -----------—---------------------------------------------------------------------------------------Bucure$ti 2 iunie Politica de niM libera toril pe care ii semnalasem acum cateva zile pe orizontul european, in loc sä se respändeascä, se indeasä din ce in ce mai mait. Din toate pärjiile sosesc §tiri alarmante. Cei mari §i cei mici se intrec in inarmäri §i fortificatui. Limbagiul ziareior oficioase devine amenin^ätor. Nu trece zi färä ca firul telegrafic sä nu ne aducä vreo §tire ingrijitoare. Se crede cä intre Germania §i Italia s’a incheiat o conven^iune militarä care stabilere un fel de imitate de organiza^iune in caz de mobilizare §i in caz de ac^iune. Pire§te cä aceastä in |elegere nu poate sä fi fost fäcutä de cat in vederea unui rezbel contra Franciei. Pe de altä parte existä o injelegere aproape analogä intre Germania §i Austro-Ungaria in caz de rezbel cu Rusia. La aceste mäsuri, Francia respunde prin pregätiri colosale §i Rusia prin grämädirea unei armate de 300,000 oameni pe frontierele austriace §i germane. Mai mult incä, se vorbe§te de o apropiere ce ar fi pe cale a se face intre Francia, Rusia §i Anglia. Caletoria Principelui de Muntenegru §i a generalului rus Anenkof la Paris ar avea de scop tratarea acestei apropieri. In Serbia lucrurile merg repede spre o complicajiune. Mitropolitul Mihail a fost reinstalat in postul sau . Inmurirea ruseascä este atot putinte la Belgrad. Se zice cä Rusia ar urmäri scopul de a forma un regat slav compus din Serbia, Bosnia, Herzegovina §i Muntenegrul, punand aceastä coroanä pe capul Principelui de Muntenegru, de care Imperatul Alexandra a zis in zilele din urmä cä este singurul amic real §i devotat al Rusiei. Pire§te cä Austro-Ungaria n’ar putea remane cu mainele incruci§ate in faja unei asemenea eventualitäji. Un regat slav format sub auspiciile Rusiei in sudul imperiului dualist, ’l-ar inchide pentru tot-d’auna drumul spre peninsula balcanicä. In ziua cand planul rusesc ar íncepe a se manifesta intr’un mod practic, adicä in ziua ín carce ín Serbia s’ar produce vr’un eveniment ín sensul executärei lui, Austro-Ungaria va fi silitä a interveni ocupand Serbia. Atunci Rusia va ocupa indatä Bulgaria, lucru ce ’1 poate face foarte u§or färä a trece pe teritoriul roman. Dar nu numai in resäritul Europei situajiunea se incordeazä. §i in apus temerile par a create. In Belgia se fac inarmäri §i fortificajii. In Danemarca tot a§a ; Chiar Elvejia, aceastä Jará pacínicä §i ospitalierä, este amenm- Jatá de trufia germaná §i este silitä a lua mésurí de apérare. Un singur mare fapt pacínic domineazä acest curent de militarism, aceastä nebunie resboinicä, care a coprins Europa intreagä. Acest fapt este : expozi|ii mea din Paris. Francia dä incä o datä lumei dovadä cä meritä a pä§i in capul civilizajiunei. Färä a se turbura de zinganitul de arme care o inconjoarä, ea serbeazä o victorie strälucitä a muncei, a progresului §i a pacei. Milioane, ce zic! miliarde curg spre Francia, pe cand Germania se luptä cu greutäji sociale §i economice de tot felul. Ei bine! Tocmai aceastä strälucitä izbändä a Franciei poate provoca isbuenirea mai apropiatä a furtunei. Cänd soarele sträluce§te mai mult, atunci el atrage norii. Germania nu poate vedea färä rivnä §i färä ingrijiri cum Francia i§i reca§tigä pe cale pacinicä superioritatea sa in Europa, urmand tot o datä cu reorganizarea sa militarä §i oferind lumei o priveli§te märeajä care intunecä cu totul prestigiul Imperajiei Germane. Ea se va folosi dlar de prima ocaziune ce se va prezenta pentru a nu da timp Franciei sä se intäreascä incä mai mult. Opera Principelui de Bismarck a fost fäuritä prin fer §i prin singe, numai prin fer §i prin singe se va putea susjine. A sunat ceasul in care §i noi Romania trebue sä ne pregätim cu tot dinadinsul la vijelia ce se apropie §i de care cu greu ne vom putea feri. Ni se impune mai ales de a nu lua angajamente in nici o parte spre a fi gata a ne folosi de insemnätatea celor mici in ziua cand puterile celor mari vor fi in cumpänä. Lozinca noasträ trebue sä fie: Politica de infinit libent. Dunäreanul. BERLIN, 1 iunie. — §ahul a plecat in timpul diminejei. BERLIN, 1 iunie. — Statthalterul, principe de Hohenlohe a dejunat la Imperatul la Friedrichskrow. Dupä dejun, el a avut cu Imperatul o lungä intre- Jinere in privinja contestärilor intre autoritäjile militare §i civile ale provinciilor anexate. HIRSCHBERG, 1 iunie.— O furtunä violentä a pricinuit inundajiuni in ora§. Trenurile s’au oprit. FRANCFORT, 1 lunie.—Greva dulgherilor se intinde. DANZIG, 1 lunie. — 0 sentinelä a ucis pe o femeie care nu respunsese la „Cine e-acolo“. PARIS, 1 lunie. — 0 grevä parjialä a vizitiilor geneazä mult circulajia in Paris. Intrunirea pe care grevi§tii au Jinut-o dupä amiazi n’a adus nici un rezultat decisiv. 0 parte din vizitii voe§te sä amane decisiunea pe Marji, alpi se pronunjä pentru o grevä generalä imediatä. PARIS, 1 iunie.— Nici un incident la Camera. D nil Laguerre, Laisant §i Deroulede, pleacä astä-searä la Londra. PERA, 1 iunie. — Mahmud Pa§a, fost ministru de finance, a plecat azi in Creta prin vapor special, ca comisar extraordinar. (Havas) TELEGRAME BERNA, 1 iunie. — Mini§trii Rusiei §i Austriei, au cerut de la guvernul federal masuri mai riguroase in contra sociali§tilor, cari locuiesc in Elvejia. Consiliul federal va face maine oamenilor o comunicare in aceasta privinja. LONDRA, 1 iunie.—Corespondentul ziarului Standard la Berlin, se teme ca increderea in menjinerea päcii sä nu fie sdruncinatä, pentru cä ministrul de resbel din Rusia ar fi comandat 4 milioane de cisme ce trebue liberate in douä luni. BERLIN, 1 iunie. — Azi §edinjä a conferinjei pentru Samoa. Solujiunea definitivä depinde de răspunsul delegaților americani. mm „Campania de intrigi“ Dacä e o nenorocire pentru tarä cä nivelul cultural al poporului e inapoiat, pentru politiciani aceasta e o fericire. Iatä cum : Opinia publicä -bind incä in fa§e, bunul simj firesc al cetäjenilor e mereu cople§it de vicle§ugurile zilnice ale acelora cari se invärtesc in cercul vicios al politicei de resturnare §i parvenire la mänuirea avutului public. Dar ace§tia din urmä nu au nici capacitatea, nici cultura inaltä, nici spiritul de invenjiune necesare celor ce au nevoe in fiecare zi de alte mijloace de luptä. Ei — §i aci nu facem nici o deosebire de culoare politicä — intrebuinjeazä un numär restrans de tertipuri §i pretexte cari tree mo§tenire de la unii la aljii, dupä cum sunt in opozitie sau la putere. Tocmai intru aceasta sunt ajutaji de ignoranja maselor, cari nu §tiu sä distingä §i sä memoriseze tactica de azi, tertipurile de ieri §i vicleniile de maine ale pribegilor politic!. Aceste reflecsiuni ni le-a suggerat articolul cu titlul de mai sus apärut in fruntea numärului de ieri al Epocei. Acest ziar al rätäcijilor — nu §tim dacä nu mai e o gre^alä a intrebuinja pluralul pentru aderen- Jii acestui ziar — vrea sä facä pe cititorii sei sä creadä cä in ministerul actual nu existä armonie. Mai mult, el insinuiazä cä chiar membri majoritärei din Camerä sunt impärjiji in simpatiile lor fajä cu unul sau cu altul dintre mini§tri. §i dovezile nu-i lipsesc ziarului amic al D-lor Carp-Lahovary. Dar de acestea pujin ne pasä noué. I§i vor face oficioasele datoria de a dovedi intru cat aceste aser- |iuni sunt intemeiate sau nu. Noi voim sä stabilim un lucru: Epoca nume§te „campanie de intrigi“ purtarea D-lui Vernescu a aderenjilor sei fajä cu cei-l’alji membri ai Cabinetului, pe cand intenjia ce se strävede printre rondurile ei pare a fi tocmai aceia de a bäga zizanie intre mini^tri §i intre membri majoritarei. Aceasta dovede§te cä reflecsiunile noastre demai sus sunt intemeiate pe o observajiune nepärtinitoare. Ceea ce la Epoca se chiamä „campanie de intrigi“, cänd e vorba de D. Vernescu sau de cei-lalji pe cari nu-i mistue, e de sigur luptä realä §i cinstitä cand e pusä in practica de densa in modul amintit. Imparjialitatea §i faptul cä nu suntem legaji de nimeni ne indreptäje§te a ridica §i mai mult velul §i a cäuta sä aretäm iubitorilor de adevér, adeverata sorginte a „campaniei de intrigi“. Nu Epoca e promotoarea ideiei de a face discordie in minister, nu ! Ea e numai instrumentul D-lui Al. Lahovary, care, trufa§ §i ambitios cum e, se scoboarä panä la treapta de unealtä a Palatului §i aruncä simburele invräjbirei íntre fragii seí. Regelui nu’i convine ministerul Lascar Catargiu. Regele nu se muljume§te cä are pe D-nii Lahovarysi Manuín Cabinet. Lui II e dór de favorijii §i de slugile Sale. De aceea orbe§te ochii D-luí Lahovary cu oglinda ín^elatoare a unui minister curat conservator §i Ministrul de externe crede, lucreaza ín sensul dorinjelor Regelui §i nu vede prapastia ín care cade. Adevératul autor al „campaniei de intrigi“ campanie veche §i raerea metamorfosata de 23 de ani íncoace, este Regele §i numai Regele. Iar Epoca, germana, e numai un instrument al instrumentului.... O deplângem. Radu Str. CASNICIA MINISTERIALA Moniorul Oficial a publicat ieri urmätorul comunicat: Mai multe ziare — despre care publicul ar putea sä creazä cä represintä politica guvernului sau a vreunui membru din cabinet — de un timp incoace se dau la consideratiuni diverse in cestiuni de politicä, fie interioarä, fie exterioarä. Aceste vederi sunt cu totul personale redactorilor lor. Ministerul crede de a sa datorie, pentru a pune capet la orice interpretatiuni gresite, a declara cä nu are nici un organ oficios gi cä fiecare ministru in departamentul säu, gi in in^elegere cu colegii sei, represinta politica guvernului. Nici un ziar nu are dar dreptul de a angaja cabinetul prin articole sau aprecieri de fantasie cari răman numai pe rispunderea redactorilor sei. (Comunicat). Voind a cunoa^te cauza care a provocat acest comunicat, ne-am dus la secretariate consiliului de minijtrii unde am aflat cele urmatoare: Nu mai era train intre raini§trii. De pilda in consiliul de mini§trii din 20 Maiu, Domnul Vernescu, intra de o data palid §i incruntat §i zice D-lui A. Lahovary: Ai citit ce scriu prietenii D-tale de la Epoca despre mine? Al. Lahovary. Nu §tiű, n’am vézut. Vernescu. De asta te duci sä te plimbí cu clén§ii pe la Pa§caní §i pe la Balote.?tí §i ne la§I sä asudám la Camerá. L. Catargiu (intervenind). LasaJi D-lor acestea sunt fleacuri. Consiliul de miniftri din 22 Mai. Domnul general Manu (talia reglementarä 1 m. 54 c.) inträ cu Nationalul in manä. E foarte superat Lascar Catargiu Ce ai generalule ? Nu cumva iji pare reu de portul de la Tiglina ? Ce sä facem ? N’avem parale. Generalul Manu. Pujin ’mi pasa de portul de la Tiglina; uitä-te aci, nu vezi ce zice jurnalul D-tale? Era vorba ca sä desminjä cele zise de D-ta la Camera, §tii, declarajiunea cä te vei Jine de promisiuni. Lascar Catargiu. Ei! §i apoi! Generalul Manu. Cum ! Asta este o desminjire? Nu vezi cä ne trage pe sfoarä D. lancovescu al D-tale ? D. Vernescu, (intervenind): Läsají, D-lor! Astea sunt generalitäji, (ilaritate generalä). Consiliul de ministri din 25 Mai. A. Lahovary se plimbä pufnind giugind. L. Gatargiu. §ezi Dle Lahovary. A. Lahoviry. Ce sä gez! Nu vezi cä Najionalul D tale bate câmpii. Nici nu e de mirat; s’a mai väzut vr’o datä un ziar conservator redactat de socialist! ? L. Catagiu, (rizénd). PeD-ta te sustin junimigul, pe mine socialigtii. Ia lasä gluma, ce depegi ai din streinätate ? A. Lahovary. Agenda románd, ne comunicä cä ziarele németi ne injurä §i spun cä Cabinetul va cädea. L. Catargiu. Pare cä am citit intr’un ziar de asearä, cäjurnalul lui Bismark scria cu opozijiunea, nu va putea sä ne restoarne. A. L hovary. Aratä’mi depega. Cum dracul, Agentia romänä n’a comunicat’o ? L. Catargiu. Ce sä ’Jí fac? S’a ma! vézut vr’o datä o „Agonjie romänä“ dirigiatä de nerají gi ungurení? * íjc In urma acestor incidente §i a altora de aceia§! natura, s’a luat deciziunea de a se insera in Monitor, comunicatul susmenjionat. De acum inainte vom auzi ca in consiliul de ministri lucrurile se vor petrece cam aga. De pilda: Cons. de min. din 3 Iunie Domnul Gherassi. Se poate, me rog, ca ziarul Na ionalul sa me cheme invizibilul Ghrassi ? Lascar Catargiu (’i arata Monitorul). Cite§te ! Nici un ziar nu are dreptul de a angaja Cabinetul prin articole sau aprecieri de fantazie cari reman numai pe respunderea redactorilor sei. Cons. de. min. din 4 Linie Vernescu. „Epoca“ a devenit nesuferitä. Auzi, sä ma facä necinstit §i pe fiul meu ginoi! Domnule Lahovary, de ce nu faci observatium prietenilor D-tale? Al. Lahovary (scoate Monitorul): Cite§te ! Nici un ziar nu are dreptul de a angaja Cabinetul prin articole sau aprecieri de fantazie cari reman numai pe răspunderea redactorilor săi. Consiliul de minieri din 5 iunie. Lascar Catargiu (eiterte Románia Libera) asta e trea obraznic. la uitate generale ! vezi ce scrie : Domnul Catargiu e un mare pehlivan Generalul Manu (luând Monitorul din portofoliu) citeste ! Nici un ziar nu are dreptul de a angaja etc. Consiliul de minion din 6 iunie. Vernescu (a adormit citind Romania). Ierta|i-me D-lor colegi, adormisem. G. Borescu (aretandu’i Monitorul) cite§te . Nici un ziar nu are dreptul de a angaja cabinetul etc. Consiliul de mini$tri din 7 iunie A. Lahovary nu mai e de suferit cu Adeverul cela. Domnule Catargiu, pare ca e§ti bine cu Beldiman §i cu Ventura. De ce nu le zici sa se astempere ? Lascar Catargiu (scoate Monitorul din buzunar) cite§te ! Nici un ziar nu are dreptul de a angaja cabinetul etc. Am sa dau ordin ca comunicatul sä se imprime pe afisuri mari, ca pentru serbarile de la Cijmigiu Numai aga vom avea pace. Styx. Un respuns D. T. Callimachi ne a trimis ieri urmatorul respuns pe care imbulzeala materiei ne a impiedicat de a’l publica. Stimabile Domnule Director al ziarului AdevSrul, In Nafiunea din 31 Maiu s’a publicat o de lege indreptata catre Rege de D. Eduard Gherghel, fost senator sub guvernul colectivist, a carui chip de existenta tot timpul mandatului său a fost exploatarea evreilor sub curent de antisemitism. De vreme ce D. Dimitrie Bratianu a gasit cu cale publicarea de leget D-lui Gherghel fara a mea consulta, se vede ca a avut de scop a mea condemna la o apărare, de aceea nu am nici un cuvânt