Adevěrul, septembrie 1889 (Anul 2, nr. 313-336)
1889-09-11 / nr. 321
2 De peste Dunăre Zancof. Prinţul Carageorgevici — Drumurile de fer sârbeşti BELGRAD, 10 Septembrie.— Zankoff a invitat pe amicii sei din Sofia a goni pe principele Ferdinand pe căre i tratează de Usurpator și de valet al D-lui Stambuloff; el a adăogat că moartea fi-luî Stoianoff scapă pe Bulgaria de un trădător și că constituie un avertisment al Cerului. CETINGE, 10 Septembrie.— Știrea că Petru Carageorgevici voește să ia serviciu în armata rusească e lipsită de orîce temeiu. Călătoria principelui, de mult hotărîtă, dar mereu amânată, va avea loc în primăvara viitoare. A VIENA, 10 Septembrie.—D. Burian, agent diplomatic al Austro-Ungariei la Sofia, a plecat azi în Ungaria, în virtutea unui concediu de două săptămâni. La expirarea concediului, D. Burian se va întoarce la postul seu. BELGRAD, 9 Septembre. — Diferendul între guvernul şi societatea franceză pentru exploaterea drumurilor de fier sârbeşti, e aplanat. Guvernul a propus să plătească ca indemnitate 9*4 milioane şi representantul societăţii I. Heskier a primit această propunere. SOFIA, 9 Septembre. — Corniţele Hartenau a trimes D-nei Stoianoff o telegramă în care î i exprimă regretele ce simte cu ocazia morții D lui Stoianoff, el a adăugat că patria a pierdut în defunctul pe unul din cei mai buni fii ai săi și el însuși pe un amic pe care nu-l va uita niciodată. ---------------------------------------------------- ■ Epilogul grevelor din Germania BOCHUM, 9 Septembre. — Fostul şef al comitetului greviştilor, D. Weber, a fost condamnat la şeapte luni închisoare pentru aţâţarea cetăţenilor la nesupunerea legilor. Tribunalul a admis ca stabilit că Weber n’avea nici o relaţiune cu democraţii sociali. Calatoria Itaieratului Germaniei in Italia BERLIN, 9 Septembre. — Vizita perechei imperiale a Germaniei la Monza va avea un caracter cu totul privat. Principele moştenitor al Germaniei va însoţi pe auguştii săi părinţi. Printre serbările organizate la Monza în onoarea majestăţilor germane, va fi o excursiune la lacul Maggiore. Manevrele armatei Germane ELZE (Ilanovra), 10 Septembrie. — Ultimele operaţiuni ale manevrelor au fost foarte strălucite. Toate trupele au luat parte la acţiune. Posiţiunea de luat era întărită cu opt turnuri cuirasate sistem Schumann, prevăzut fiecare cu o mitralieră cu tunuri. Corpul al 10-lea a întrebuinţat o nouă iarbă. împăratul, pus pe o înăţime vecină cârmuia el însuşi manevrele. El a exprimat ambelor corpuri deplina sa satisfacţie. La ameazi, Suveranul a plecat, la Potsdam, via Hanovra şi a sosit acolo la 4.45 seara. Banca Persiei LONDRA, 10 Septembre. — După prospectul publicat azi pentru crearea Băncii Persiei, capitalul acesteiBănci o urcă la un milion de lire sterline. s FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ | Kaduleisiou Niger 8 El va fi repartisat în acţiuni de 10 lire sterline emise cu două lire de agio. Capitalul va putea fi mărit până la 4 milioane de lire. Banca a obţinut pe lângă aceasta, facultatea de a exploata minele Persiei. Suveranul persan şi Banca vor conlucra la opera desvoltării relaţiunilor comerciale ale Persiei cu Rusia, Turcia, India şi ţările din Europa şi America. Triumful Republicei PARIS, 10 Septembrie.— Monumentul triumfal al Republice! a fost inaugurat azi pe piaţa Naţiunei. D. Tirard a rostit un discurs in care a felicitat oraşul Paris pentru înălţarea acestui monument care reaminteşte cuceririle pacinice de la 1789.—El a lăudat pe guvernul Republicei ale cărui probe de putere şi de vitalitate sunt admirate actualmente de lumea întreagă. D. Tirard a continuat exprimând speranţa că Francia republicană vă ieşi triumfătoare din toate cercările şi a terminat făcând urări arzătoare pentru ca Francezii să uite diviziunile și să lase patria a se bucura de pace. D. Carnot a asistat la ceremonie. Sfârşitul manevrelor ăia Unoria BUDAPESTA, 10 Septembrie.—Manevrele corpului al 4 lea de armată s’au sfârşit. împăratul a fost foarte mulţumit de ele şi s’a întors la Gödölö. Luni vor avea loc manevrele cavaleriei land verii lui unguresc cari vor închide campania manevrelor din anul acesta. Ofiţerii bulgari, colonelul Petroff şi maiorul Marinoff cari au asistat la manevrele corpului al 4-lea de armată, au fost invitaţi să prânzească la împăratul la Gödöle. RUSIA Plecarea D-lui Giers. Veniturile imperiului. PETERSBURG, 10 Septembrie. —Ziarele rusești declară că știrea apropiată a plecării D-lui de Giers în străinătate, e lipsită de temeiu. D. de Giers va merge cu toate astea să petreacă două săptămâni în provincie. Journal de St. Petersbourg adeverește știrea că escedentul veniturilor asupra cheltuelilor pentru 1888, a fost de 30 milioane. Vizite princiare BRUNN, 10 Septembrie.—Principele Albert de Prusia, a sosit în timpul serei şi a fost primit la gară de către arhiducele Oton, autorităţile civile şi militare, primarul oraşului şi o companie de onoare al cărei muzică a executat imnul prusian. Principele purta uniforma regimentului al 6-lea de dragoni austriaci al cărui proprietar este şi pe care-l va inspecta mâine la 9 ore dimineaţa. Cu toate că cădea o ploaie torenţială, mulţimea se îmbulzea pe străzi aclamând pe principele care a fost primit la oţel unde a descins, de către corpul ofiţerilor regimentului său. Premiul Adevărului Administraţia Adevĕrului oferă, pe viitor,abonaţilor săi, următoarea combinaţiune: 1) un abonament la Adevătrul şi la Sevista Nouă (anul I sau al II-lea) pe timp de un an, cu preţul de 40 lei, în loc de 50 2) Dn abonament la pe un an şi amendoui anii Revistei P*lui împreună cu premiul Revistei, 59 lei, înco de 74 lei. LUNII MARȚI 11-12 SEPTEMBRE 1889 informaţioiii Aflăm cu plăcere că Principele Alexandru Cuza, care fusese cam suferind în străinătate, s’a întors în ţară în deplină sănătate şi se află la Ruginoasa. Se confirmă ştirea dată de noi că Regina Natalia a anunţat printr’o scrisoare a Regelui Alexandru că va sosi la Belgrad în ziua de 17 (29) luna curentă, la orele 5 după amiazi. Se vorbeşte foarte mult şi cu insistenţă despre retragerea imediată a D-lui Koloman Tisza, primul-ministru al Ungariei. Călătorie bună. -—«h~ r* —eoraaMi— — i — t — Se aşteaptă peste câteva zile ca 328 studenţi şerbi să treacă in Rusia spre a frecventa cursurile Universităţilor şi şcoalelor tehnice de acolo pe comptul guvernului rus. Ştiri din străinătate : Se scrie din Roma că armata italiană este gata să intre în campanie în orice moment. Generalii şefi ai corpurilor de armată sunt hotărîţi, precum şi regimentele cari vor porni. Trupee au primit înştiinţări despre distanţele pe care au să le facă, de locurile de concentrare precum şi de cele mai mici amănunte. Ofiţerilor li s’au distribuit hărţi. Soldaţii au primit tot ce le trebuie până şi condeie cari ar putea să le slujească. Totul este gata. După Gazeta Piemonteză, forţele militare ale Italiei vor fi împărţite în patru mari arme. * — Agitaţia electorală în Franţa era în toiul său, ba a atins chiar punctul culminant. Din mai multe localităţi se anunţă încăierări. In Corsica sunt temeri de tulburări In Paris afişele candidaţilor umplu nu numai zidurile şi monumentele publice, dar sunt imprimate în culori chimice ce nu să şterg chiar pe trotuare. Calul de bătaie al monarchiştilor e: „impozitele vor fi urcate cu 8 la sută“. Guvernul a desminţit acest svon printr’o circulară. Ziarele pariziene atacă societatea de dinamită pe acţiuni Nobel, în capul căreia se află senatorul Naquet şi fostul ministru Barbe, că ea a vândut guvernului german şi celui italian noua iarbă de puşcă fărâ fum. Noul prinţ de Monaco cere două milioane pe an pentru a desfiinţa banca de joc. Numărul candidaţilor de deputaţi în Franţa e de 1929, dintre cari numai în departamentul Senei sunt 317. onu — D. Burghelea, şeful cabinetului ministerului de interne va trece in diplomaţie şi în locul său se va numi D. Duca, fost şef al diviziei comptabilităţeî din ministerul lucrărilor publice. Ziarul Le Bas Danube va apare negreşit la 1 Octombre stil vechiu. Se ştie că ziarul acesta va fi sub egida Regelui și a D-lui Vernescu.. După cât se pare, Legaţiunea franceză nu e streină de această combinaţie. Nu mai departe decât Sâmbătă viitorul prim-redactor al viitorului ziar a fost văzut în societatea unui înalt funcţionar de la acea Legaţiune. In privinţa grevei internilor de la spitalele din Capitală, aflăm că Eforia spitalelor e hotărîtă să nu revie asupra permutărei D-lui Bărdescu, interni de la spitalul Filantropia. S’a luat hotărîrea deocamdată, ca serviciul internilor să fie făcut de mai mulţi Domni doctori secundari până ce se vor linişti lucrurile, căci parte din interni voesc a se întoarce la locurile pe cari le ocupam — ‹MS5E5*— ! Agenţia Liberă din Paris primeşte următoarea telegramă cifrată, din Berlin: Nimic nu e încă hotărît definitiv în privinţa sosireî Ţarului cu toate că jurnalele reptilelor au primit ordine de a întreţine agitaţia în această privinţă, şi de a publica noutăţi în aparenţă contradictorii, ca astfel să dea materie la o polemică hotărîtă mai d’inainte. Adevărul este că Ţarul se află tocmai în aceiaşi situaţiune de spirit, în care era, sunt acum doi ani, când i se comunică la Copenhaga faimoasele documente bulgare şi cari stabileau în modul cel mai lămurit complicitatea Germaniei în aventura prinţului Ferdinand de Coburg. Ţarul, pus între legitima supărare în care era, din cauza purtărei cancelarului şi între cerinţele etichetei imperiale, se duse la Berlin, unde abia a pus piciorul şi unde avu cu prinţul de Bismarck acea întrevedere de aci înainte istorică, care a făcut sgomot. Fiţi încredinţat că şi de astă dată va fi tot aşa. împăratul Rusiei se va supune numai etichetei; el va face rudei sale imperiale vizita pe carei-o datoreşte şi se va grăbi să plece cât mai curând din Berlin. In adevăr, se ştie într’un mod sigur că intriga Voburg se apropie de desnodăment deoarece împăratul Guillaume e aproape să dea consimţimentul şeii la încoronarea ca rege a suveranului Bulgariei, fie înainte, fie după întoarcerea sa din călătoria în Orient. Pe de altă parte Ţarul ar avea în mâinele sale probele că un guvernământ din întreita alianţă conspiră în contra lui, până chiar şi în familia sa. Prin urmare situaţiunea este mai încordată ca oricând. Duminecă 17 Septembrie, la orele 12 luni. se va ţine adunarea generală a societăţei funcţionarilor publici, cu oricâţi membrii vor fi prezenţi, pentru a rezolva chestiunile la ordinea zilei. In zilele de Joi 14, Vineri 15, Sâmbătă 16 și Duminică 17 Septembrie 1889 va avea loc serbarea datei generale la semn. Consiliul face un călduros apel la D-nii membrii pentru a vizita serbarea în număr cât mai mare, o, participa la banchetul dat în onoarea-i şi a oferi daruri cât mai multe. Intrarea în grădina societăţei liberă. Participarea la tir, cu toate drepturile, se autoriză în urma plăţei de doi lei pentru cartă de tragere pe tot timpul serbărei. In program sunt prevăzute patru trageri : Tragerea limitată, tragerea la concurenţă, tragerea la punctaj asupra negrelor și tragere la globuri sburătoare. Ştiri Telegrafice PETERSBURG, 8 Septembre. — O comisiune compusă din preoţi şi un amploiat al ministerului instrucţiunii publice va merge in curând la Ierusalim pentru a pregăti acolo stabilirea unei şcoli ruseşti. — Marea fregată cuirasată Vladimir Monomah va face pe la sfârşitul lunei întâia sa excursiune pe mare. Armarea fregatei cuirasate Alexandru al II-lea se va termina la primăvara viitoare. BELGRAD, 8 Septembre. — Regele a conferit mitropolitului Mihail insemnele marei cruci a ordinului Statul Sava. — Serbarea trăgătorilor a început ieri la Pirot sub patronagiul regentului Belimarcovici. Mitropolitul a binecuvântat steagul trăgătorilor. Ex-regele Milan neputând asista la serbare a fost represintat de aghiotantul Băsici. ROMA, 8 Septembrie.—împăratul și împărăteasa Germaniei vor sosi probabil la Monza în seara de 2 Octombrie. Ei vor sta acolo două zile şi vor pleca la 5 la Genua de unde se vor îmbarca pentru Neapole unde vor petrece câteva zile incognito. QUEBEC (Canada), 8 Septembrie.— Nişte stânci desfăcute dintr’un munte au prăpădit un mare număr de case. S’au găsit, 3 morţi şi 20 de răniţi. Se crede că se vor mai găsi vreo 50 sub dărămături. LOUIS DE GRAMONT CEASORNICUL NUVELĂ Nu v’ași spune cum ajunsesem eu să’mi disprețuesc nevasta, mai ales că nici purtarea ei, nu’mi îndreptățea ura ce ’i-o hrăneam. Mă însurasem de bun cheiul mea, și mă însurasem cu o femeie blândă, plăcută la înfățișare și veselă din fire. Atâta râu ’l-am cunoscut, că prea ’i plăcea mult regula in casă. Poate că din râul acesta tocmai isvorise ura mea. Foarte prefăcut, eu 'mi ascundeam simţirea cât puteam, când ne mai putând suferi traiul împreună, şi desnădăjduind c’oia putea găsi un pretext ca să ne despărţim, m’am hotărît s’o omor, şi aşa să mă mântuim de ea. Cummi-am luat hotărîrea, am început să’mi fac planul, m’am gândit şi m’am resgândit; şi când ’mi-am lămurit toate în capul meu, m’am pus pe lucru. Şedeam la ţară, într’un loc, unde de la opt ceasuri seara, încolo, nu se maî vedea picior de om. Intr’o dimineață spuneiu nevestei că mă duc la niște prieteni care şedeam la vr’o câteva dhilometri departe de casa noastră, și c’am să stau la masă la ei. — Atunci, ’mi zise ea, te întorci tocmai mâine dimineață. — Se poate prea bine ca să dorm la ei , dar tu nu te îngriji la asta, pentru că iau cheile de la poartă și de la ușă. Tocmai mă găteam să plec, când ea mă chiamă. ea multe, şi ca nici una De partea lui, Ardenescu făcea acelaşi lucru. In convorbirile lui cu Krapolidis nu aducea cât.de puţin vorba despre făgăduialadin trecut. II vizita apoi nici rar, nici des şi atunci se mulţumea numai cu privirile drăgălaşe ale Sofiei iar uneori cu miei sărutări luate în fuga prin unghere. Lumea era mirată de târzia căsătorie a lui Krapolidis. întrebat, şi mai ales de intimul lui, Perideanu, Krapolidis răspunse cu zîmbetul lui şiret şi tainic: — Voiam să mor însurat şi să las moştenitori măcar adoptaţi... Nu venise vremea însă să-şi dea pe faţă planurile şi să culeagă apoi roadele, admiraţiunea, laudele tuturor. Ca în toamnă, Krapolidis îşi deschisese de două ori saloanele. Seratele fuseseră foarte de petrecere, şi lume destulă făcuse onoare filantropului. Intre invitaţi, fu şi tânărul dandy Pârvu Ionescu, caraghioasa figurină pariziană, care nu se pricepea decât în a curteni sexul frumos şi a culege adeseori în loc de laurii cuceririlor, ironiile femeilor şi batjocurile bărbaţilor. Sofia, în elegantele costumuri de bal era plină de farmec, răpitoare, şi tânărul Pârvu îşi făcea seamă în jurul ei, învârtindu-se ca un cucoș nadolean prin curtea paserilor unde se socoate rege... Pe când danța cu dânsa, într’una din seri, nu știu cum i se năluci onorabilului că Sofia ar corespunde, „nobilelor sale flăcări" luând să vede în serios vr’o ironie a fetei. A doua zi să şi pomeni curm buchet enorm de flori, însoţit de un mic bileţel parfumat, din rîndurile căruia izbucnea ca un kilogram de dinamită „nobilele flăcări“ ale pârdalnicei lui de inimă. Sofia îl rupse şi aruncă buchetul fără să spună cuiva ceva. După două zile primi o a doua ediţiune de buchet și de rânduri explozibile, plus obraznica rugăminte d’a acorda „un téte: tété mistérieux,“ în care să’i „developeze“ cu viu graiu „șarmantul" simțimânt ce’i „suturlează" „simțurile...“ Sofia roși de mânie și alergă la tatăl său. Tată dragă, începu ea râzând și arătându-se batjocoritoare, te rog să dai de veste serviciului Pompieriei căci mă ameninţă o mare primejdie. — Ce primejdie? — Tânărul Pârvu Ionescu, îl cunoşti, s’a aprins rău şi e păcat să pierdem noi şi cu noi. ţara, un asemenea odor.... Apoi, schimbând tronul, în al mâniei ce n’o mai putea stăpâni, zise: şi drept tine mă crede de mi se adresează atât de insultător?.. Krapolidis citi biletul, îl puse cu linişte în buzunarul vestei, şi grăi: — Dragă Sofia, liniştea e înţelepciunea sângelui, cine ştie sâ’l stăpânească e înţelept; tăcerea e de aur, cine ştie să tacă la trebuinţă, e preţuit ca aurul; linişteşte-te şi taci... Iar grija respunsului las’e in sarcina mea. O sărută; copila porni înseninată, dar c’un mic nour de ciudă în fundul inimei,—ca nourii ce să mai văd în fund pe zare, după trecerea fortunei. Krapolidis nu putuse suferi pe feciorul lui Dedu-Ivanciu, de când îl văzuse Inteiu. II știa drept un stricat și drept un prost cu diplomă, și vedea scopul deselor lui dute-vino prin curtea chiriașei tatălui său. Nu s’amesteca însă, pentru că nu avea nici un drept. Dar acuma, îndată ce’l lăsă Sofia singur, se hotărî să scape pe tânărul curtezan de boala „nobilelor sale flăcări.“ In aceeaşi zi tânărul Pârvu sta în etacul lui, care putea fi numit mai nemerit, „budoarul" unei curtezane, după felul mobilarei şi după mulţimea nimicurilor de pe policioare şi de pe măsuţa de găteală. Îşi răsucea cu trufie mustăţile cele ridicate în sus, ca două cozi de cotein mititel, şi citea o scrisoare. — Nici nu se putea astfel, „parbleu !“ strigă Pârvu după sfârşirea scrisore, apoi îşi umflă fălcile şi resuflă sgomotos de mulţumire. „La petite11 s’a prins în lanţul „demesnobles flammes“... „done“ să ne pregătim „mon amiu... Ah! și când „je pense11 la plăcerea ce m’arandează“. „Nom d’un Dieu!“ simt trecându’mi, prin tot trupul... „comment dirais-je , des fourmis“... furnici... fioare... „Bile est si belle, si charmante... si mignonne !... Ce talie, ce ochi.. ce pulpe trebuie să fi având... „ventre-saint gris“ !.. „Parole d'honneur“ n’am făcut o proastă conquetă... Va să zică „d'après la lettre, la petite porte“ va fi numai închisă.. „pas verouillée“... ba poate o voiu găsi-o, și „entrebaillee“ „Donci pe diseară „ma chere Sophie“.. Era cam încorat şi rece, întuneric des. Tinărul înflăcărat Fârvu, fără pardesiu, căci ardeau în el nobile flăcări, deschise portiţa din dosul curţei, care abia se afla prinsă în clanţă şi pătrunse în curtea grajdurilor. Curtea aceasta era dosnică şi servia pentru spălatul trăsurilor, ţesălatul cailor şi avea o groapă în care se scurgea toată necurăţenia. Mirosul urât ce se respândia dintr’ânsa, făcu pe tinărul Pârvu să ducă batista la nas şi să mormăie : — „Fi done ! quelle odeur !.. est-ce qu’on entre ici dans un abattoir Pe când încerca să se orienteze, îl apucară două braţe vînjoase ale unei namile de român spătos şi fioros. Cu o politeţă caracteristică, acesta îl îndopă cu un căluş de petice şi îl pofti să ia loc la pământ printr’o trântitură puternică, cu riscul d’a -i murdări elegantele haine. (Va urma)