Adevěrul, septembrie 1889 (Anul 2, nr. 313-336)

1889-09-11 / nr. 321

2 De peste Dunăre Zancof.­­ Prinţul Carageorgevici — Drumu­rile de fer sârbeşti BELGRAD, 10 Septembrie.— Zankoff a invitat pe amicii sei din Sofia a goni pe prin­cipele Ferdinand pe căre i tra­tează de Usurpator și de va­let al D-lui Stambuloff; el a adăogat că moartea fi-luî Sto­ianoff scapă pe Bulgaria de un trădător și că constituie un avertisment al Cerului. CETINGE, 10 Septembrie.— Știrea că Petru Carageorgevici voește să ia serviciu în armata rusească e lipsită de orî­ce temeiu. Călătoria principelui, de mult h­otărîtă, dar mereu amânată, va avea loc în primă­vara viitoare. A VIENA, 10 Septembrie.—D. Burian, agent diplomatic al Austro-Ungariei la Sofia, a plecat azi în Ungaria, în vir­­tutea unui concediu de două săptămâni. La expirarea concediului, D. Burian se va întoarce la postul seu. BELGRAD, 9 Septembre. — Dife­rendul între guvernul şi societatea fran­ceză pentru exploaterea drumurilor de fier sârbeşti, e aplanat. Guvernul a pro­pus să plătească ca indemnitate 9*­4 milioane şi representantul societăţii I­. Heskier a primit această propunere.­­ SOFIA, 9 Septembre. — Corniţele Hartenau a trimes D-nei Stoianoff o te­legramă în care î i exprimă regretele ce simte cu ocazia morții D lui Stoianoff, el a adăugat că patria a pierdut în de­functul pe unul din cei mai buni fii ai săi și el însuși pe un amic pe care nu-l va uita nici­odată. ---------------------------------------------------- ■ Epilogul grevelor din Germania BOCHUM, 9 Septembre. — Fostul şef al comitetului greviştilor, D. Weber, a fost condamnat la şeapte luni închi­soare pentru aţâţarea cetăţenilor la ne­supunerea legilor. Tribunalul a admis ca stabilit că Weber n’avea nici o re­­laţiune cu democraţii sociali. Calatoria Itaieratului Germaniei in Italia BERLIN, 9 Septembre. — Vizita pe­­rechei imperiale a Germaniei la Monza va avea un caracter cu totul privat. Principele moştenitor al Germaniei va însoţi pe auguştii săi părinţi. Printre serbările organizate la Monza în onoarea majestăţilor germane, va fi o excursiune la lacul Maggiore. Manevrele armatei Germane ELZE (Ilanovra), 10 Septembrie. — Ultimele operaţiuni ale manevrelor au fost foarte strălucite. Toate trupele au­ luat parte la acţiune. Posiţiunea de luat era întărită cu opt turnuri cuira­­sate sistem Schumann, prevăzut fie­care cu o mitralieră cu tunuri. Corpul al 10-lea a întrebuinţat o nouă iarbă. împăratul, pus pe o înă­ţime vecină cârmuia el însuşi manevrele. El a ex­primat ambelor corpuri deplina sa sa­tisfacţie. La ameazi, Suveranul a plecat, la Potsdam, via Hanovra şi a sosit acolo la 4.45 seara. Banca Persiei LONDRA, 10 Septembre. — După prospectul publicat azi pentru crearea Băncii Persiei, capitalul acestei­­Bănci o urcă la un milion de lire sterline. s FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ | Kaduleisiou Niger 8 El va fi repartisat în acţiuni de 10 lire sterline emise cu două lire de agio. Ca­pitalul va putea fi mărit până la 4 mi­lioane de lire. Banca a obţinut pe lângă aceasta, facultatea de a exploata minele Per­­­­siei. Suveranul persan şi Banca vor con­lucra la opera desvoltării relaţiunilor co­merciale ale Persiei cu Rusia, Turcia, India şi ţările din Europa şi America. Triumful Republicei PARIS, 10 Septembrie.— Monumen­tul triumfal al Republice! a fost inau­gurat azi pe piaţa Naţiunei. D. Tirard a rostit un discurs in care a felicitat oraşul Paris pentru înălţarea acestui monument care reaminteşte cu­ceririle pacinice de la 1789.—El a lău­dat pe guvernul Republicei ale cărui probe de putere şi de vitalitate sunt admirate actualmente de lumea întreagă. D. Tirard a continuat exprimând spe­ranţa că Francia republicană vă ieşi triumfătoare din toate cercările şi a ter­minat făcând urări arzătoare pentru ca Francezii să uite diviziunile și să lase patria a se bucura de pace. D. Carnot a asistat la ceremonie. Sfârşitul manevrelor ăia Unoria BUDAPESTA, 10 Septembrie.—Ma­nevrele corpului al 4 lea de armată s’au sfârşit. împăratul a fost foarte mulţu­mit de ele şi s’a întors la Gödölö. Luni vor avea loc manevrele cavale­riei land verii lui unguresc cari vor închide campania manevrelor din anul acesta. Ofiţerii bulgari, colonelul Petroff şi maiorul Marinoff cari au asistat la ma­nevrele corpului al 4-lea de armată, au fost invitaţi să prânzească la împăratul la Gödöle. RUSIA Plecarea D-lui Giers. Veniturile imperiului. PETERSBURG, 10 Septembrie. —Zia­rele rusești declară că știrea apropiată a plecării D-lui de Giers în străinătate, e lipsită de temeiu. D. de Giers va merge cu toate as­tea să petreacă două săptămâni în pro­vincie. Journal de St. Petersbourg adeverește știrea că escedentul veniturilor asupra cheltuelilor pentru 1888, a fost de 30 milioane. Vizite princiare BRUNN, 10 Septembrie.—Principele Albert de Prusia, a sosit în timpul se­rei şi a fost primit la gară de către ar­hiducele Oton, autorităţile civile şi mi­litare, primarul oraşului şi o companie de onoare al cărei muzică a executat im­nul prusian. Principele purta uniforma regimentu­lui al 6-lea de dragoni austriaci al că­rui proprietar este şi pe care-l va in­specta mâine la 9 ore dimineaţa. Cu toate că cădea o ploaie toren­ţială, mulţimea se îmbulzea pe străzi aclamând pe principele care a fost pri­mit la oţel unde a descins, de către corpul ofiţerilor regimentului său. Premiul Adevărului Administraţia Adevĕrului oferă, pe viitor,abonaţilor săi, următoarea combinaţiune: 1) un abonament la A­devătrul şi la S­evista Nouă (anul I sau al II-lea) pe timp de un an, cu preţul de 40 lei, în loc de 50 2) Dn abonament la pe un an şi amendoui anii Revistei P*­lui împreună cu premiul Revistei, 59 lei, în­co de 74 lei. LUNI­­I MARȚI 11-12 SEPTEMBRE 1889 informaţioiii Aflăm cu plăcere că Principele Alexandru Cuza, care fusese cam suferind în străinătate, s’a întors în ţară în deplină sănătate şi se află la Ruginoasa. Se confirmă ştirea dată de noi că Regina Natalia a anunţat prin­­tr’o scrisoare a Regelui Alexandru că va sosi la Belgrad în ziua de 17 (29) luna curentă, la orele 5 după am­iazi. Se vorbeşte foarte mult şi cu in­sistenţă despre retragerea imediată a D-lui Koloman Tisza, primul-mi­­nistru al Ungariei. Călătorie bună. -—«h~ r* —eoraaMi— — i — t — Se aşteaptă peste câte­va zile ca 328 studenţi şerbi să treacă in Ru­­sia spre a frecventa cursurile Uni­versităţilor şi şcoalelor tehnice de a­­colo pe comptul guvernului rus. Ştiri din străinătate : Se scrie din Rom­a că armata italiană este gata să intre în campanie în ori­ce moment. Generalii şefi ai corpurilor de armată sunt hotărîţi, precum şi regimentele cari vor porni. Trupee au primit înştiinţări despre distanţele pe care au să le facă, de locurile de concentrare precum şi de cele mai mici amănunte. Ofiţerilor li s’au distribuit hărţi. Soldaţii au primit tot ce le trebuie până şi condeie cari ar putea să le slujească. Totul este gata. După Gazeta Piemonteză, forţele mi­litare ale Italiei vor fi împărţite în pa­tru mari arme. * — Agitaţia electorală în Franţa era în toiul său, ba a atins chiar punctul cul­minant. Din mai multe localităţi se anunţă încăierări. In Corsica sunt temeri de tulburări In Paris afişele candidaţilor umplu nu numai zidurile şi monumentele publice, dar sunt imprimate în culori chimice ce nu să şterg chiar pe trotuare. Calul de bătaie al monarch­iştilor e: „impozitele vor fi urcate cu 8 la sută“. Guvernul a desminţit acest svon prin­­tr’o circulară.­­ Ziarele pariziene atacă societatea de dinamită pe acţiuni Nobel, în capul căreia se află senatorul Naquet şi fos­tul ministru Barbe, că ea a vân­dut guvernului german şi celui italian noua iarbă de puşcă fărâ fum.­­ Noul prinţ de Monaco cere două milioane pe an pentru a desfiinţa banca de joc. Numărul candidaţilor de depu­taţi în Franţa e de 1929, dintre cari numai în departamentul Se­nei sunt 317. o­nu — D. Burghelea, şeful cabinetului ministerului de interne va trece in diplomaţie şi în locul său se va numi D. Duca, fost şef al diviziei comptabilităţeî din ministerul lu­crărilor publice. Ziarul Le Bas Danube va a­­pare negreşit la 1 Oct­ombre stil vechiu. Se ştie că ziarul acesta va fi sub egida Regelui și a­ D-lui Ver­­nescu.. După cât se pare, Legaţiunea franceză nu e streină de această combinaţie. Nu mai departe de­cât Sâmbătă viitorul prim-redactor al viitorului ziar a fost văzut în socie­tatea unui înalt funcţionar de la acea Legaţiune. In privinţa grevei internilor de la spitalele din Capitală, aflăm că Eforia spitalelor e hotărîtă să nu revie asupra permutărei D-lui Băr­­descu, interni de la spitalul Fi­lantropia. S’a luat hotărîrea de­o­cam­­dată, ca serviciul internilor să fie făcut de mai mulţi Domni doc­tori secundari până ce se vor li­nişti lucrurile, căci parte din in­terni voesc a se întoarce la locu­rile pe cari le ocupam — ‹MS5E5­*— ! Agenţia Liberă din Paris primeşte următoarea telegramă cifrată, din Berlin: Nimic nu e încă hotărît defini­tiv în privinţa sosireî Ţarului cu toate că jurnalele reptilelor au pri­mit ordine de a întreţine agitaţia în această privinţă, şi de a publica noutăţi în aparenţă contradictorii, ca ast­fel să dea materie la o pole­mică hotărîtă mai d’inainte. Ade­vărul este că Ţarul se află toc­mai în aceiaşi situaţiune de spirit, în care era, sunt acum doi a­ni, când i se comunică la Copenhaga faimoasele documente bulgare şi cari stabileau în modul cel mai lămurit complicitatea Germaniei în aventura prinţului Ferdinand de Coburg. Ţarul, pus între legitima supă­rare în care era, din cauza purtă­­rei cancelarului şi între cerinţele etichetei imperiale, se duse la Ber­lin, unde abia a pus piciorul şi unde avu cu prinţul de Bismarck acea întrevedere de aci înainte istorică, care a făcut sgomot. Fiţi încredinţat că şi de astă dată va fi tot aşa. împăratul Rusiei se va supune numai etichetei; el va face rudei sale imperiale vizita pe care­­i-o da­­toreşte şi se va grăbi să plece cât mai curând din Berlin. In adevăr, se ştie într’un mod sigur că intriga Voburg se apropie de desnodăment de­oare­ce împăra­tul Guillaume e aproape să dea con­­simţimentul şeii la încoronarea ca rege a suveranului Bulgariei, fie înainte, fie după întoarcerea sa din călătoria în Orient. Pe de altă parte Ţarul ar avea în mâinele sale probele că un gu­vernământ din întreita alian­ţă conspiră în contra lui, până chiar şi în familia sa. Prin urmare situaţiunea este mai încordată ca ori­când. Duminecă 17 Septembrie, la o­­rele 12 luni. se va ţine adunarea generală a societăţei funcţionari­lor publici, cu ori­câţi membrii vor fi prezenţi, pentru a rezolva chestiunile la ordinea zilei. In zilele de Joi 14, Vineri 15, Sâm­bătă 16 și Duminică 17 Septembrie 1889 va avea loc serbarea datei generale la semn. Consiliul face un călduros apel la D-nii membrii pentru a vizita serbarea în număr cât mai mare, o, participa la ban­chetul dat în onoarea-i şi a oferi da­ruri cât mai multe. Intrarea în grădina societăţei liberă. Participarea la tir, cu toate dreptu­rile, se autoriză în urma plăţei de doi lei pentru cartă de tragere pe tot tim­pul serbărei. In program sunt prevăzute patru tra­geri : Tragerea limitată, tragerea la con­curenţă, tragerea la puncta­j asupra ne­grelor și tragere la globuri sburătoare. Ştiri Telegrafice PETERSBURG, 8 Septembre. — O comisiune compusă din preoţi şi un am­ploiat al ministerului instrucţiunii pu­blice va merge in curând la Ierusalim pentru a pregăti acolo stabilirea unei şcoli ruseşti. — Marea fregată cuirasată Vladimir Monomah va face pe la sfârşitul lunei întâia sa excursiune pe mare. Armarea fregatei cuirasate Alexan­dru al II-lea se va termina la primă­vara viitoare. BELGRAD, 8 Septembre. — Regele a conferit mitropolitului Mihail insem­­nele marei cruci a ordinului S­tatul Sava. — Serbarea trăgătorilor a început ieri la Pirot sub patronagiul regentului Belimarcovici. Mitropolitul a bine­cuvântat steagul trăgătorilor. Ex-regele Milan neputând asista la serbare a fost represintat de aghiotan­tul Băsici. ROMA, 8 Septembrie.—împăratul și împărăteasa Germaniei vor sosi proba­bil la Monza în seara de 2 Octombrie. Ei vor sta acolo două zile şi vor pleca la 5 la Genua de unde se vor îmbarca pentru Neapole unde vor petrece câte­va zile incognito. QUEBEC (Canada), 8 Septembrie.— Nişte stânci desfăcute dintr’un munte au prăpădit un mare număr de case. S’au găsit, 3 morţi şi 20 de răniţi. Se crede că se vor mai găsi vreo 50 sub dărămături. LOUIS DE GRAMONT CEASORNICUL NUVELĂ Nu v’ași spune cum ajunsesem eu să’mi disprețuesc nevasta, mai ales că nici pur­tarea ei, nu’mi îndreptățea ura ce ’i-o hră­neam. Mă însurasem de bun cheiul mea, și mă însurasem cu o femeie blândă, plăcută la înfățișare și veselă din fire. Atâta râu ’l-am cunoscut, că prea ’i plăcea mult re­gula in casă. Poate că din râul acesta tocmai isvorise ura mea. Foarte prefăcut, eu 'mi ascundeam sim­ţirea cât puteam, când ne mai putând su­feri traiul împreună, şi desnădăjduind c’oia putea găsi un pretext ca să ne despărţim, m’am hotărît s’o omor, şi aşa să mă mân­tuim­ de ea. Cum­­mi-am luat hotărîrea, am început să’mi fac planul, m’am gândit şi m’am res­­gândit; şi când ’mi-am lămurit toate în ca­pul meu, m’am pus pe lucru. Şedeam la ţară, într’un loc, unde de la opt ceasuri seara, încolo, nu se maî vedea picior de om. Intr’o dimineață spuneiu nevestei că mă duc la niște prieteni care şedeam­ la vr’o câte­va dh­ilometri departe de casa noastră, și c’am să stau la masă la ei. — Atunci, ’mi zise ea, te întorci tocmai mâine dimineață. — Se poate prea bine ca să dorm la ei ,­ dar tu nu te îngriji la asta, pentru că iau cheile de la poartă și de la ușă. Tocmai mă găteam să plec, când ea mă chiamă. ea multe, şi ca­ nici una De partea lui, Ardenescu făcea ace­laşi lucru. In convorbirile lui cu Kra­­polidis nu aducea cât.­de puţin vorba despre făgăduiala­­din trecut. II vizita apoi nici rar, nici des şi atunci se mul­ţumea numai cu privirile drăgălaşe ale Sofiei iar une­ori cu m­iei sărutări luate în fuga prin unghere. Lumea era mirată de târzia căsătorie a lui Krapolidis. întrebat, şi mai ales de intimul lui, Perideanu, Krapolidis răspunse cu zîmbetul lui şiret şi tainic: — Voiam să mor însurat şi să las moştenitori măcar adoptaţi... Nu venise vremea însă să-şi dea pe faţă planurile şi să culeagă apoi roa­dele, admiraţiunea, laudele tuturor. Ca în toamnă, Krapolidis îşi deschi­sese de două ori saloanele. Seratele fu­seseră foarte de petrecere, şi lume des­tulă făcuse onoare filantropului. Intre invitaţi, fu şi tânărul dandy Pârvu Ionescu, caraghioasa figurină pa­riziană, care nu se pricepea de­cât în a curteni sexul frumos şi a culege a­­dese­ori în loc de laurii cuceririlor, iro­niile femeilor şi batjocurile bărbaţilor. Sofia, în elegantele costumuri de bal era plină de farmec, răpitoare, şi tână­rul Pârvu îşi făcea seamă în jurul ei, învârtindu-se ca un cucoș nadolean prin curtea paserilor unde se socoate rege... Pe când danța cu dânsa, într’una din seri, nu știu cum i se năluci onorabi­lului că Sofia ar corespunde, „nobilelor sale flăcări" luând să vede în serios vr’o ironie a fetei. A doua zi să şi pomeni curm buchet enorm de flori, însoţit de un mic bileţel parfumat, din rîndurile căruia izbucnea ca un kilogram de dinamită „nobilele flăcări“ ale pârdalnicei lui de inimă. Sofia îl rupse şi aruncă buchetul fără să spună cui­va ceva. După două zile primi o a doua edi­­ţiune de buchet și de rânduri explozi­bile, plus obraznica rugăminte d’a a­­corda „un téte­:­ tété mistérieux,“ în care să’i „developeze“ cu viu graiu „șar­mantul" simțimânt ce’i „suturlează" „sim­țurile...“ Sofia roși de mânie și alergă la ta­tăl său. Tată dragă, începu ea râzând și ară­­tându-se batjocoritoare, te rog să dai de veste serviciului Pompieriei căci mă ameninţă o mare primejdie. — Ce primejdie? — Tânărul Pârvu Ionescu, îl cunoşti, s’a aprins rău şi e păcat să pierdem noi şi cu noi.­ ţara, un asemenea odor.... Apoi, schimbând tronul, în al mâniei ce n’o mai putea stăpâni, zise: şi drept tine mă crede de mi se adresează atât de insultător?.. Krapolidis citi biletul, îl puse cu li­nişte în buzunarul vestei, şi grăi: — Dragă Sofia, liniştea e înţelepciu­nea sângelui, cine ştie sâ’l stăpânească e înţelept; tăcerea e de aur, cine ştie să tacă la trebuinţă, e preţuit ca au­rul; linişteşte-te şi taci... Iar grija res­­punsului las’e in sarcina mea. O sărută; copila porni înseninată, dar c’un mic nour de ciudă în fundul ini­­mei,—ca nourii ce să mai văd în fund pe zare, după trecerea fortunei. Krapolidis nu putuse suferi pe fecio­rul lui Dedu-Ivanciu, de când îl văzuse Inteiu. II știa drept un stricat și drept un prost cu diplomă, și vedea scopul deselor lui dute-vino prin curtea chiria­șei tatălui său. Nu s’ames­teca însă, pen­tru că nu avea nici un drept. Dar acuma, îndată ce’l lăsă Sofia sin­gur, se hotărî să scape pe tânărul cur­tezan de boala „nobilelor sale flăcări.“ In aceeaşi zi tânărul Pârvu sta în etacul lui, care putea fi numit mai ne­­merit, „budoarul" unei curtezane, după felul mobilarei şi după mulţimea nimi­curilor de pe policioare şi de pe mă­suţa de găteală. Îşi răsucea cu trufie mustăţile cele ridicate în sus, ca două cozi de cotein mititel, şi citea o scrisoare. — Nici nu se putea ast­fel, „parbleu !“ strigă Pârvu după sfârşirea scrisore, a­­poi îşi umflă fălcile şi resuflă sgomotos de mulţumire. „La petite11 s’a prins în lanţul „demesnobles flammes“... „done“ să ne pregătim „mon amiu... Ah! și când „je pense11 la plăcerea ce m’aran­­dează“. „Nom d’un Dieu!“ simt tre­­cându’mi, prin tot trupul... „comment dirais-je , des fourmis“... furnici... fi­­oare... „Bile est si belle, si charmante... si mignonne !... Ce talie, ce ochi.. ce pulpe trebuie să fi având... „ventre-saint gris“ !.. „Parole d'honneur“ n’am făcut o proastă conquetă... Va să zică „d'a­­près la lettre, la petite porte“ va fi nu­mai închisă.. „pas verouillée“... ba poate o voiu găsi-o, și „entrebaillee“ „Donci pe diseară „ma chere Sophie“­­.. Era cam încorat şi rece, întuneric des. Tinărul înflăcărat Fârvu, fără par­desiu, căci ardeau în el nobile flăcări, deschise portiţa din dosul curţei, care abia se afla prinsă în clanţă şi pătrunse în curtea grajdurilor. Curtea aceasta era dosnică şi servia pen­tru spălatul trăsurilor, ţesălatul cailor şi avea o groapă în care se scurgea toată necurăţenia. Mirosul urât ce se respândia dintr’ânsa, făcu pe tinărul Pârvu să ducă batista la nas şi să mor­măie : — „Fi done ! quelle odeur !.. est-ce qu’on entre ici dans un abattoir Pe când încerca să se orienteze, îl apucară două braţe vînjoase ale unei namile de român spătos şi fioros. Cu o politeţă caracteristică, acesta îl în­­dopă cu un căluş de petice şi îl pofti să ia loc la pământ printr’o trântitură puternică, cu riscul d’a -i murdări ele­gantele haine. (Va urma)

Next