Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)

1889-11-22 / nr. 379

A­NUL n.­~No. 379 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE IS­CEP LA 1 SI 15 ALE FIE­CittfSI LENI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucuresel la casa Administrației Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în țară 30 lei, în streinetate 50 Sese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numârul la kioşeul No. 141, Bou­­levard de Capuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioş­­eul No. 19, Boulevard St.-Germain Să te feresc!, Române! Se cuia strein în casă. MANUISCRISELE NU SE I NAP­O­IAZ­A V. Alexandri. EDIŢIA AMTRîA MERC­URI şi JOI 22 — 23 NOEMBRE 1889 ItmnaaBanntus! O^^^^^^BOlSmmmaUmSSaaít^UmtXSXJISÍZSiaSSJjm LmrijflMBaaB»amaB«gaamBeiaagaa Numeral 10 Bani ANUNCIURÎLE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­TRAŢIE ŞI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b. linia , HI..........1,­1. „ Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. ------- - UN NUMĂR VECHI: 30 BANI. ADMINISTRAȚIA: Strada Nouă, 0. Director politic: ALEX. V. BELDIM­ANU REDACȚIA : Strada N­­ouă, 0. mt SMSsm&mmm LAI SENAT Un pretext -------------...------------.-rcG'vcyy-----------------------------­CUTREMURI în SERBIA -----------------------------------------------------­|d in lașii -----------------------------------------------— CAMERA UNGUREASCĂ -----------------------o(?ifwfoc)-----------------------­Consiliul judeţean din lași ..............................---------------- -------­D’ALE CIRCULUI ---------------------------■*cs6'‘eK-- -------------------------­Din Bacău ---------------------•€«aG't­*----------.-----------­Gradina palatului din Iasi ------------ - ... --------------------------—..... LECTIUNEA CEI BIS D8MA -----------------------t^nG'Oo^*---------- ----­DRAGOSTEA DIN URMA Bucureşti 22 Noembre LA SENAT Punctul de gravitaţiune al lup­telor parlamentare s’a mutat pen­tru moment de la Cameră la Se­nat. Acolo se alege astă­zî, comisiu­­nea răspunsului la Mesagiul Tro­nului. Alegerea acestei comisiuni are de astă dată o însemnătate mare, căci printr’însa se va arăta dacă guvernul dispune sau nu de o majoritate la Senat. Dacă ar fi să judecăm după ale­gerea biuroului, ar trebui să cre­dem că Cabinetul va fi în minori­tate ; atât preşedintele cât şi vice­preşedinţii aparţin opoziţiunei; după din ei, D-nii C. Boerescu şi Ghe­­rassi au făcut chiar parte din Ca­binetul Catargiu şi Domnul Mâr­­zescu trece de un adversar hotă­­rît al guvernului. Din punctul de vedere strict constituţional, ministerul actual ar fi trebuit să se considere ca fiind în conflict cu Senatul din ziua a­­legerei biuroului; dar spre a în­lătura o criză ce s’ar fi produs de la început, partidul guvernamen­tal a recurs la tertipul de a nu pune nici un candidat la preziden­ţia Senatului şi s’a prefăcut că susţine pe Generalul Fiorescu, ast­fel că alegerea acestui din urmă să nu fie considerată ca o izbândă a opoziţiunei. Tot aşa guvernul n’a făcut o cestiune ministerială din alegerea vice-preşedinţilor. Dar astă­zi acest tertip nu mai merge, miniştrii sunt siliţi a da pept cu Senatul, şi cred că succesul pe care l-au obţinut la Cameră prin alegerea D-lui George G. Cantacu­­zino ca preşedinte, va avea o în­râurire asupra Senatului şi va pu­tea să producă o dislocare a ma­­jorităţei anti-guvernamentale. Nu e vorbă, cum stau lucrurile în momentul de faţă, o asemenea dislocare este cu putinţă. Nu ne-am mira dacă acelaş Senat care, acum câte­va zile, a ales ca preşedinte pe Generalul Fiorescu şi ca vice­preşedinţi pe D-nii C. Boerescu, Gherassi, Mârzescu şi Brailoiu, ar vota astă­zi o comisiune de răs­puns la Mesagiu compusă din par­tizani ai guvernului actual. O sim­plă încreţitură de sprânceană a Regelui poate face mult la unii din senatori; se şoptesc multe în privinţa -atitudinei cam îndoioase adoptată de Generalul Fiorescu din ziua alegerei sale la scaunul pre­zidenţiei. Se poate ca aceste şoapte să nu fie de­cât rezultatul intri­gilor în care actualii guvernanţi sunt maeştri, dar, pe de altă parte, ne-am obicinuit de un timp în­coace a asista la atâtea trageri pe sfoară, în­cât una mai mult nu ne-ar surprinde. Ziua de astă­zi la Senat va a­­vea însemnătate și sub un alt punct de vedere. Din cauza sci­ziunei ce există între taberele con­servatoare, minoritatea colectivis­tă din maturul corp va juca pen­tru prima oară de la căderea lui Ion Brătianu un rol covărșitor în­­tr’unul din corpurile legiuitoare. Voturile colectiviştilor pot da majo­ritatea guvernului sau opoziţiunei. De­sigur şeful colectivitaţei va veni în persoană la Senat spre a lua direcţiunea grupului său şi a se bucura de discordia ce dom­neşte intre adversarii săi, dar este probabil că el nu va interveni în cearta de familie dintre taberele conservatoare ; colectiviştii vor vota alb ; prin aceasta ei vor com­place Palatului, făcănd un servi­ciu indirect guvernului actual şi trăgând asupra lui o poliţă ce va fi plătită cu prilegiul cestiunea dâ­rei in judecată a miniştrilor co­lectivişti. Nu se poate prevedea cu sigu­ranţă cum se vor petrece astăzi lucrurile la Senat, dar, în ori­ce caz, situaţiunea se înfăţişează in modul următor : Dacă comisiunea de respuns la Mesagiu va fi compusă din libe­­rali-conservatori rămaşi credincioşi lui Lascar Catargiu şi de alte nu­anţe ostile guvernului, Cabinetul va fi pus în alternativa de a se retrage sau de a disolva Senatul. Dacă lista guvernamentală va isbuti, atunci ministerul junimisto­­conservator are sorţi de a-şi pre­lungi zilele; el poate să capete chiar o oare­care stabilitate, căci diviziunea ce a început a se pro­duce în rîndurile partidului liberal­­conservator se va accentua de­si­gur încă mai mult şi, prin aceasta, majoritatea guvernamentală va creşte în ambele adunări. Dunăreanul, st­iului asupra atitudine! pe care guver­nul o va ţine în faţa pretenţiunilor Die­tei Boemiei. Oare nu se crede ministe­rul obligat a se opuna într’un mod e­­nergic la nişte aspiraţi­uni cari ameninţă temeliile Statului şi dacă tot mai crede oportun de a respinge legitimele cereri ale germanilor din Boemia? VIENA, 21 Noembre.—împăratul a primit ieri seară pe Regele Danemarcei, împărăteasa a părăsit Miramar pentru a se întoarce la Viena. ----------------------WKS#9W*----------------------­ T­ELESNI M­E VIENA, 21 Noembre. —In urm­a ma­rei cantități de zăpadă căzută în ulti­mele zile, comunicațiile s’au întrerupt. Pentru această causă, Expresul-Orient de ieri seara n’a plecat. HAMBURG, 21 Noembre.­­ Jean Orth (Arhiducele Jean de Austria) a plecat în Olanda și în Baglitera, via Breroa. BERLIN, 21 Noembre.— Generalul Comite Woronzoff-Daschkoff, ministru al Casei împăratului Rusiei, a fost decorat cu „Vulturul Negru“. Ştirile primite aci din Petersburg a­­nunţă că o mare epidemie de gripă dom­neşte acolo; împăratul el însu­şi ar îi atins de această boală. YIENA, 21 Noembre.—Ministrul de finanţe a aprobat propunerea comitetului Bursei de a permite cotarea împrumu­tului bulgar la Bursa din Viena. YIENA, 21 Noembre. — Deputatul Plener a interpelat pe Preşedintele Con DES­ARMAREA Mémorial diplomatique anunţă că opoziţia din Anglia va cere lor­dului Salisbury să înceapă negocieri cu puterile pentru“ întrunirea unei conferinţe internaţionale, ca­re să tra­teze cestiunea desarmărei. Mişcarea aceasta, condusă de a­­micii englezi ai contelui Herbert de Bismarck, ar fi începutul campaniei nemţeşti anunţată de mult. Consiliul judeţean din Iaşi Consiliul judeţean a votat suma de 260.000 lei ce urmează a se lua din a­­cea de 760,000 împrumutată de la casa de consemnaţie pentru construirea a 20 şcoli din numărul de 72 proiectate în anii din urmă şi pentru care scop jude­­ţul a făcut împrumutul arătat mai sus­Cu această ocaziune consiliul a numit şi o comisiune compusă din D-nii C. Cerchez, Gh. Scorţescu, Andrei Vizanti, C. Lepădatu şi N. Gheuca, care să aibă însărcinarea de a da în licitaţie con­strucţiile şi a privi ge la modul cum să se facă ele, spre a nu fi păgubit jude­ţul prin scumpetea lucrurilor ori prin neexecutarea lui în bune condiţiuni. La paragraful burselor consiliul a mai adăugat pe lângă cele existente şi ur­mătoarele care s’au confirmat prin votul său de la 16 Noembrie. — D-lui C. L. Negruzi, fiul D-luî Leon Negruzi, ajutorul de 1600 lei pen­tru studiul ingineriei mecanice la Zu­rich ; — D-lui Octav. N. Alexandrini, aju­torul de 1800 lei tot pentru studiul in­gineriei la şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti; — D-lui Laurenţiu Teodoreanu 1200 lei pentru studiul ingineriei mecanice la Zurich; D-lui Petru Vidraşcu, s’a acordat a­­jutorul de 600 lei pentru a-şi termina teza de doctorat în studiul de pedago­gie şi didactică la facultatea din Leipzig. Consi­lul judeţean, după cererea so­­cietăţei „Asachi“­­ a acordat un ajutor de 1000 lei pentru ridicarea statuei a­­cestui nemuritor bărbat al Moldovei. Cu această ocaziune ar fi de dorit ca so­cietatea, ce s’a luat asupră’şi asemenea sarcină lăudabilă, să puie publicul în cunoştinţă asupra fondurilor adunate căci până acuma domneşte întunericul cel mai mare în privinţa aceasta. ---------------- --------— frm&s*-------------------— ---­ Căsătoria Ţareviciuluî LONDRA, 20 Noembre. —Se acredi­tează zgomotul în cercurile noastre di­plomatice şi în acel al Curteî, că Ma­­rele­ Duce moştenitor al Rusiei va lua în căsătorie în curind pe principesa Maud, fiica prințului de Galles, azi în vîrstă de 20 ani. ---------------------------------------------------­ Camera si Senatul Franciéi PARIS, 21 Noembrie.— D. Hubbard a interogat pe guvernul la Cameră asu­pra evenimentelor din Brasilia. D. Spuil­­ler a răspuns că comunicațiile primite de la agenții francezi arată că ordinea nu s’a tulburat și că guvernul a pro­mis că se vor ocroti toate interesele și se vor îndeplini toate îndatoririle Sta­tului. O putere de fapt este instalată la Rio de Janeiro ; ea s’a pus în rela­­ţioni cu represintantul Franciei care a primit ordinul de a continua bunele re­­laţiuni ce le întreţinea cu guvernul im­perial. Acest fapt a fost primit cu o mare satisfacţie de către guvernul bra­­silian dar nici o notificare oficială nu s’a făcut de nici o parte de­oare­ce noul guvern aşteaptă fără îndoială întrunirea congresului pentru a face să se notifice oficial celor­l’alte State evenimentele în­tâmplate. PARIS, 21 Noembrie.—Camera a va­lidat alegerea D­lui Jaluzot, directorul magazinelor „Printemps“. D. Marcel Barthe a depus pe biroul Senatului o propunere de a deferi tri­bunalelor corecţionale o­are­cari delicte de presă, ca atacurile în contra preşedinte­lui Republicei, a miniştrilor, a membri­lor oamenilor şi a tutulor funcţionarilor. Temps anunţă că Regele Milan a visi­­tat ieri pe D. Spuller. Regele are in­­tenţiunea de a se fixa la Paris şi a trăi ca un simplu particular fără a se amesteca în evenimentele politice. Acelaş ziar află din Petersburg că împăratul e puțin indispus. Ui nos feem al SMii Gladstone MANCHESTER, 20 Noembrie.— D. Gladstone a zis în întrunirea „Asocia­ţiei liberale şi naţionale“, că partidul liberal trebue ca şi de la 1876—1880 să observe cu atenţiune situaţia streină. D. Gladstone aminteşte evenimentele din Creta şi din Armenia şi speră că gu­vernul englez nu va micşora însemnă­tatea faptelor ce privesc viaţa şi pro­prietatea oamenilor şi onoarea femeilor. UN PRETEXT Trăim într’o epocă în care se serbătoreşte pretutindeni isbânda —vremelnică, nu e vorbă—a râu­lui şi când oamenii sunt foarte porniţi spre urmarea pildelor şi sfaturilor rele. In făptuirea unei acţiuni osân­dite de bunul simţ sau chiar de legi, oamenii din vremurile noas­tre nu se îngrijesc de remușcare , ci singura lor grijă e să găsească un pretext, pe care sâ’l arunce în ochii celor ce ar avea naivitatea de a le imputa purtarea neco­rectă. • Să dăm un exemplu foarte e­­loquent. Unii dintre partizanii D-luî Las­car Catargiu, cari se află în Ca­meră, au mare rîvnă de a se da cu guvernul actual şi da a’şi pă­răsi şeful. Lucrul acesta trebue pregă­tit cu încetul şi, afară de asta, trebue un pretext oare­ care. Pre­textul poate să fie momentan; poate să fie destul de subţire pen­tru a lăsa să se vadă printr’Insul urechile vînzărei sau coarnele tră­­dărei, — aceasta nu împedică săvir­­şirea faptului. Pretext să fie şi pace. Aşa este cazul cu aceia, cari se dau de înfocaţi aderenţi ai D-lui Lascar Catargiu şi, cu toate aces­tea, rîvnesc mult la onoarea de a se prosterna înaintea bănceî minis­teriale şi de a ajuta pe cei mai neîmpăcaţi duşmani ai bătrînului şef conservator în acţiunea lor pulverizătoare a partidului căruia aparţin. Aceşti Domni, cari au susţinut primul guvern junimist, cari s’au mulţumit apoi cu situaţia de mi­noritate în ministerul junimisto­­conservator de la 11 Noembrie 1888 , cari au găsit în interesul partidului conservator menţinerea fuziune! cu D. Yernescu atunci şi apoi in ministerul Lascar Catar­giu,—tocmai aceşti Domni socot acum cu cale să urmeze exemplul dezertăreî sub pretextul concen­­trărei conservatoare cerând elimina­rea D-lui Yernescu din partidul li­beral-conservator. Pretextul este, dacă nu copilă­resc, cel puţin comic şi noi,—cari am dovedit că numai îndrăgiţi de D. Vernescu nu suntem, —avem dreptul de a ride din toată inima de ingeniositatea dezertorilor în perspectivă. Aceştia, după cât auzim, au in- i­ceput sâ-şi prepare terenul şi să şoptească la urechea ID-lui! Las­car Catargiu vorbe dulci, îndem­nuri la despărţirea de D. Ver­nescu, ameninţări chiar. D. Vernescu a devenit astă­zi liberal în gura acestor Domni. Domnul Vernescu a început să devie un pericol pentru partidul conservator , pe când scăparea e în poalele D-lui Carp şi la trep­tele Tronului. Regele, care a lucrat prin toate mijloacele la desmembrarea par­tidului conservator cu ajutorul D-lui Carp şi acum în urmă cu al D-lor Manu şi Lahovary, Re­gele voeşte acum concentrarea (?) conservatoare şi eliminarea din sinul partidului a elementelor in­trate la 1884. Cui vor D-niile lor să spue a­­semenea basme cu nădejdea de a fi crezuţi ? Care conservator cinstit nu va mărturisi că adevărata primejdie pentru partidul conservator­ inde­pendent este tocmai faimoasa con­centrare a D-lor Manu, Lahovary şi Iorgu Cantacuzino, căci ea în­semnează infendarea pe vecie la anticamera Palatului ? Dar, stând strâmb şi judecând drept, am dori să ne spue onora­bilii căror au început să le crească aripele, dacă poate fi vorba azi în ţara noastră de partid liberal şi partid conservator, când ideile sunt escluse­­ din politică şi când semnalul luptelor dintre politiciani porneşte din Palat ? Are vre­unul dintre D-niile lor curagiul de a afirma că în Parla­mentul actual se pot discuta prin­cipii şi că guvernul poate fi luat în serios din punctul de vedere al programelor ? Dacă se va găsi cine­va, care cu mâna pe conştiinţă, să afirme aceasta,­atunci ne vom pleca şi noi şi vom spune că Regele e un martir şi noi nişte zurbagii zăna­tici. Până atunci însă, pretextul in­vocat este şi rămâne bun cel mult pentru D-nii cari l’au năs­cocit. ID. Camera austriacă VIENA, 21 Noembrie.—Ministrul de finanţe a depus pe biuroul Camerei bu­getul pentru 1890. Veniturile se urcă la 546,418 477 florini, iar ch­eltuielile la 545,475,660 fi, deci e un escedent de 942,817 fi. Printre cheltuieli, sunt câte­va escepţionale, reprezintând un total de 14,577,022 fl din cari; chieltuielile pen­tru construirea de drumuri de fier, pen­tru îmbunătăţirile portului Triest, apoi cota-parte a Austriei pentru cumpărare de puşti, adică 9,181,904 fl. şi pentru înarmarea landverului 1,041,460 fl. In timp normal această ţifră ar tre­bui să se adauge la escedent şi a­­ceasta ar fi atunci de 15,519,839 fl. Mi­nistrul constată o îmbunătăţire constantă a situaţiunii economice a ţării provenind de la sporirea consumaţiunii şi al tra­ficului mai considerabil drumurilor de fier; economia făcută de public a sporit. El anunță o lege pentru impozitul personal, bazat pe principiul unei pro­­gresiuni moderate. ------------------------sw&îâSWJ------------------------­ DIN BACAU Democraţia, în numărul ei de la 15 Noembrie, publică o corespondenţă de la Bacău, semnată „de la Bistriţa“. In acea corespondenţă, s’agaţă de tot ce e mai moral, mai onest, mai stimat în sînul societăţei bacaoane, şi ca un furios, atacă ori­ce vede, ori ce întâl­neşte. Apoi bine mizerabililor de la Demo­craţia şi tu pseudonimiile „de la Bis­triţa“, care te ascunzi după, paravanul necunoscutului, nu vă vedeţi păcatele care v’au gârbovit, şi în loc sâ ve as-

Next