Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)
1889-11-22 / nr. 379
ANUL n.~No. 379 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ISCEP LA 1 SI 15 ALE FIECittfSI LENI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucuresel la casa Administrației Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în țară 30 lei, în streinetate 50 Sese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numârul la kioşeul No. 141, Boulevard de Capuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioşeul No. 19, Boulevard St.-Germain Să te feresc!, Române! Se cuia strein în casă. MANUISCRISELE NU SE I NAPOIAZA V. Alexandri. EDIŢIA AMTRîA MERCURI şi JOI 22 — 23 NOEMBRE 1889 ItmnaaBanntus! O^^^^^^BOlSmmmaUmSSaaít^UmtXSXJISÍZSiaSSJjm LmrijflMBaaB»amaB«gaamBeiaagaa Numeral 10 Bani ANUNCIURÎLE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIE ŞI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b. linia , HI..........1,1. „ Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. ------- - UN NUMĂR VECHI: 30 BANI. ADMINISTRAȚIA: Strada Nouă, 0. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada Nouă, 0. mt SMSsm&mmm LAI SENAT Un pretext -------------...------------.-rcG'vcyy-----------------------------CUTREMURI în SERBIA -----------------------------------------------------|d in lașii -----------------------------------------------— CAMERA UNGUREASCĂ -----------------------o(?ifwfoc)-----------------------Consiliul judeţean din lași ..............................---------------- -------D’ALE CIRCULUI ---------------------------■*cs6'‘eK-- -------------------------Din Bacău ---------------------•€«aG't*----------.-----------Gradina palatului din Iasi ------------ - ... --------------------------—..... LECTIUNEA CEI BIS D8MA -----------------------t^nG'Oo^*---------- ----DRAGOSTEA DIN URMA Bucureşti 22 Noembre LA SENAT Punctul de gravitaţiune al luptelor parlamentare s’a mutat pentru moment de la Cameră la Senat. Acolo se alege astăzî, comisiunea răspunsului la Mesagiul Tronului. Alegerea acestei comisiuni are de astă dată o însemnătate mare, căci printr’însa se va arăta dacă guvernul dispune sau nu de o majoritate la Senat. Dacă ar fi să judecăm după alegerea biuroului, ar trebui să credem că Cabinetul va fi în minoritate ; atât preşedintele cât şi vicepreşedinţii aparţin opoziţiunei; după din ei, D-nii C. Boerescu şi Gherassi au făcut chiar parte din Cabinetul Catargiu şi Domnul Mârzescu trece de un adversar hotărît al guvernului. Din punctul de vedere strict constituţional, ministerul actual ar fi trebuit să se considere ca fiind în conflict cu Senatul din ziua alegerei biuroului; dar spre a înlătura o criză ce s’ar fi produs de la început, partidul guvernamental a recurs la tertipul de a nu pune nici un candidat la prezidenţia Senatului şi s’a prefăcut că susţine pe Generalul Fiorescu, astfel că alegerea acestui din urmă să nu fie considerată ca o izbândă a opoziţiunei. Tot aşa guvernul n’a făcut o cestiune ministerială din alegerea vice-preşedinţilor. Dar astăzi acest tertip nu mai merge, miniştrii sunt siliţi a da pept cu Senatul, şi cred că succesul pe care l-au obţinut la Cameră prin alegerea D-lui George G. Cantacuzino ca preşedinte, va avea o înrâurire asupra Senatului şi va putea să producă o dislocare a majorităţei anti-guvernamentale. Nu e vorbă, cum stau lucrurile în momentul de faţă, o asemenea dislocare este cu putinţă. Nu ne-am mira dacă acelaş Senat care, acum câteva zile, a ales ca preşedinte pe Generalul Fiorescu şi ca vicepreşedinţi pe D-nii C. Boerescu, Gherassi, Mârzescu şi Brailoiu, ar vota astăzi o comisiune de răspuns la Mesagiu compusă din partizani ai guvernului actual. O simplă încreţitură de sprânceană a Regelui poate face mult la unii din senatori; se şoptesc multe în privinţa -atitudinei cam îndoioase adoptată de Generalul Fiorescu din ziua alegerei sale la scaunul prezidenţiei. Se poate ca aceste şoapte să nu fie decât rezultatul intrigilor în care actualii guvernanţi sunt maeştri, dar, pe de altă parte, ne-am obicinuit de un timp încoace a asista la atâtea trageri pe sfoară, încât una mai mult nu ne-ar surprinde. Ziua de astăzi la Senat va avea însemnătate și sub un alt punct de vedere. Din cauza sciziunei ce există între taberele conservatoare, minoritatea colectivistă din maturul corp va juca pentru prima oară de la căderea lui Ion Brătianu un rol covărșitor într’unul din corpurile legiuitoare. Voturile colectiviştilor pot da majoritatea guvernului sau opoziţiunei. Desigur şeful colectivitaţei va veni în persoană la Senat spre a lua direcţiunea grupului său şi a se bucura de discordia ce domneşte intre adversarii săi, dar este probabil că el nu va interveni în cearta de familie dintre taberele conservatoare ; colectiviştii vor vota alb ; prin aceasta ei vor complace Palatului, făcănd un serviciu indirect guvernului actual şi trăgând asupra lui o poliţă ce va fi plătită cu prilegiul cestiunea dârei in judecată a miniştrilor colectivişti. Nu se poate prevedea cu siguranţă cum se vor petrece astăzi lucrurile la Senat, dar, în orice caz, situaţiunea se înfăţişează in modul următor : Dacă comisiunea de respuns la Mesagiu va fi compusă din liberali-conservatori rămaşi credincioşi lui Lascar Catargiu şi de alte nuanţe ostile guvernului, Cabinetul va fi pus în alternativa de a se retrage sau de a disolva Senatul. Dacă lista guvernamentală va isbuti, atunci ministerul junimistoconservator are sorţi de a-şi prelungi zilele; el poate să capete chiar o oarecare stabilitate, căci diviziunea ce a început a se produce în rîndurile partidului liberalconservator se va accentua desigur încă mai mult şi, prin aceasta, majoritatea guvernamentală va creşte în ambele adunări. Dunăreanul, stiului asupra atitudine! pe care guvernul o va ţine în faţa pretenţiunilor Dietei Boemiei. Oare nu se crede ministerul obligat a se opuna într’un mod energic la nişte aspiraţiuni cari ameninţă temeliile Statului şi dacă tot mai crede oportun de a respinge legitimele cereri ale germanilor din Boemia? VIENA, 21 Noembre.—împăratul a primit ieri seară pe Regele Danemarcei, împărăteasa a părăsit Miramar pentru a se întoarce la Viena. ----------------------WKS#9W*---------------------- TELESNI ME VIENA, 21 Noembre. —In urma marei cantități de zăpadă căzută în ultimele zile, comunicațiile s’au întrerupt. Pentru această causă, Expresul-Orient de ieri seara n’a plecat. HAMBURG, 21 Noembre. Jean Orth (Arhiducele Jean de Austria) a plecat în Olanda și în Baglitera, via Breroa. BERLIN, 21 Noembre.— Generalul Comite Woronzoff-Daschkoff, ministru al Casei împăratului Rusiei, a fost decorat cu „Vulturul Negru“. Ştirile primite aci din Petersburg anunţă că o mare epidemie de gripă domneşte acolo; împăratul el însuşi ar îi atins de această boală. YIENA, 21 Noembre.—Ministrul de finanţe a aprobat propunerea comitetului Bursei de a permite cotarea împrumutului bulgar la Bursa din Viena. YIENA, 21 Noembre. — Deputatul Plener a interpelat pe Preşedintele Con DESARMAREA Mémorial diplomatique anunţă că opoziţia din Anglia va cere lordului Salisbury să înceapă negocieri cu puterile pentru“ întrunirea unei conferinţe internaţionale, care să trateze cestiunea desarmărei. Mişcarea aceasta, condusă de amicii englezi ai contelui Herbert de Bismarck, ar fi începutul campaniei nemţeşti anunţată de mult. Consiliul judeţean din Iaşi Consiliul judeţean a votat suma de 260.000 lei ce urmează a se lua din acea de 760,000 împrumutată de la casa de consemnaţie pentru construirea a 20 şcoli din numărul de 72 proiectate în anii din urmă şi pentru care scop judeţul a făcut împrumutul arătat mai susCu această ocaziune consiliul a numit şi o comisiune compusă din D-nii C. Cerchez, Gh. Scorţescu, Andrei Vizanti, C. Lepădatu şi N. Gheuca, care să aibă însărcinarea de a da în licitaţie construcţiile şi a privi ge la modul cum să se facă ele, spre a nu fi păgubit judeţul prin scumpetea lucrurilor ori prin neexecutarea lui în bune condiţiuni. La paragraful burselor consiliul a mai adăugat pe lângă cele existente şi următoarele care s’au confirmat prin votul său de la 16 Noembrie. — D-lui C. L. Negruzi, fiul D-luî Leon Negruzi, ajutorul de 1600 lei pentru studiul ingineriei mecanice la Zurich ; — D-lui Octav. N. Alexandrini, ajutorul de 1800 lei tot pentru studiul ingineriei la şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti; — D-lui Laurenţiu Teodoreanu 1200 lei pentru studiul ingineriei mecanice la Zurich; D-lui Petru Vidraşcu, s’a acordat ajutorul de 600 lei pentru a-şi termina teza de doctorat în studiul de pedagogie şi didactică la facultatea din Leipzig. Consilul judeţean, după cererea societăţei „Asachi“ a acordat un ajutor de 1000 lei pentru ridicarea statuei acestui nemuritor bărbat al Moldovei. Cu această ocaziune ar fi de dorit ca societatea, ce s’a luat asupră’şi asemenea sarcină lăudabilă, să puie publicul în cunoştinţă asupra fondurilor adunate căci până acuma domneşte întunericul cel mai mare în privinţa aceasta. ---------------- --------— frm&s*-------------------— --- Căsătoria Ţareviciuluî LONDRA, 20 Noembre. —Se acreditează zgomotul în cercurile noastre diplomatice şi în acel al Curteî, că Marele Duce moştenitor al Rusiei va lua în căsătorie în curind pe principesa Maud, fiica prințului de Galles, azi în vîrstă de 20 ani. --------------------------------------------------- Camera si Senatul Franciéi PARIS, 21 Noembrie.— D. Hubbard a interogat pe guvernul la Cameră asupra evenimentelor din Brasilia. D. Spuiller a răspuns că comunicațiile primite de la agenții francezi arată că ordinea nu s’a tulburat și că guvernul a promis că se vor ocroti toate interesele și se vor îndeplini toate îndatoririle Statului. O putere de fapt este instalată la Rio de Janeiro ; ea s’a pus în relaţioni cu represintantul Franciei care a primit ordinul de a continua bunele relaţiuni ce le întreţinea cu guvernul imperial. Acest fapt a fost primit cu o mare satisfacţie de către guvernul brasilian dar nici o notificare oficială nu s’a făcut de nici o parte deoarece noul guvern aşteaptă fără îndoială întrunirea congresului pentru a face să se notifice oficial celorl’alte State evenimentele întâmplate. PARIS, 21 Noembrie.—Camera a validat alegerea Dlui Jaluzot, directorul magazinelor „Printemps“. D. Marcel Barthe a depus pe biroul Senatului o propunere de a deferi tribunalelor corecţionale oarecari delicte de presă, ca atacurile în contra preşedintelui Republicei, a miniştrilor, a membrilor oamenilor şi a tutulor funcţionarilor. Temps anunţă că Regele Milan a visitat ieri pe D. Spuller. Regele are intenţiunea de a se fixa la Paris şi a trăi ca un simplu particular fără a se amesteca în evenimentele politice. Acelaş ziar află din Petersburg că împăratul e puțin indispus. Ui nos feem al SMii Gladstone MANCHESTER, 20 Noembrie.— D. Gladstone a zis în întrunirea „Asociaţiei liberale şi naţionale“, că partidul liberal trebue ca şi de la 1876—1880 să observe cu atenţiune situaţia streină. D. Gladstone aminteşte evenimentele din Creta şi din Armenia şi speră că guvernul englez nu va micşora însemnătatea faptelor ce privesc viaţa şi proprietatea oamenilor şi onoarea femeilor. UN PRETEXT Trăim într’o epocă în care se serbătoreşte pretutindeni isbânda —vremelnică, nu e vorbă—a râului şi când oamenii sunt foarte porniţi spre urmarea pildelor şi sfaturilor rele. In făptuirea unei acţiuni osândite de bunul simţ sau chiar de legi, oamenii din vremurile noastre nu se îngrijesc de remușcare , ci singura lor grijă e să găsească un pretext, pe care sâ’l arunce în ochii celor ce ar avea naivitatea de a le imputa purtarea necorectă. • Să dăm un exemplu foarte eloquent. Unii dintre partizanii D-luî Lascar Catargiu, cari se află în Cameră, au mare rîvnă de a se da cu guvernul actual şi da a’şi părăsi şeful. Lucrul acesta trebue pregătit cu încetul şi, afară de asta, trebue un pretext oare care. Pretextul poate să fie momentan; poate să fie destul de subţire pentru a lăsa să se vadă printr’Insul urechile vînzărei sau coarnele trădărei, — aceasta nu împedică săvirşirea faptului. Pretext să fie şi pace. Aşa este cazul cu aceia, cari se dau de înfocaţi aderenţi ai D-lui Lascar Catargiu şi, cu toate acestea, rîvnesc mult la onoarea de a se prosterna înaintea bănceî ministeriale şi de a ajuta pe cei mai neîmpăcaţi duşmani ai bătrînului şef conservator în acţiunea lor pulverizătoare a partidului căruia aparţin. Aceşti Domni, cari au susţinut primul guvern junimist, cari s’au mulţumit apoi cu situaţia de minoritate în ministerul junimistoconservator de la 11 Noembrie 1888 , cari au găsit în interesul partidului conservator menţinerea fuziune! cu D. Yernescu atunci şi apoi in ministerul Lascar Catargiu,—tocmai aceşti Domni socot acum cu cale să urmeze exemplul dezertăreî sub pretextul concentrărei conservatoare cerând eliminarea D-lui Yernescu din partidul liberal-conservator. Pretextul este, dacă nu copilăresc, cel puţin comic şi noi,—cari am dovedit că numai îndrăgiţi de D. Vernescu nu suntem, —avem dreptul de a ride din toată inima de ingeniositatea dezertorilor în perspectivă. Aceştia, după cât auzim, au in- iceput sâ-şi prepare terenul şi să şoptească la urechea ID-lui! Lascar Catargiu vorbe dulci, îndemnuri la despărţirea de D. Vernescu, ameninţări chiar. D. Vernescu a devenit astăzi liberal în gura acestor Domni. Domnul Vernescu a început să devie un pericol pentru partidul conservator , pe când scăparea e în poalele D-lui Carp şi la treptele Tronului. Regele, care a lucrat prin toate mijloacele la desmembrarea partidului conservator cu ajutorul D-lui Carp şi acum în urmă cu al D-lor Manu şi Lahovary, Regele voeşte acum concentrarea (?) conservatoare şi eliminarea din sinul partidului a elementelor intrate la 1884. Cui vor D-niile lor să spue asemenea basme cu nădejdea de a fi crezuţi ? Care conservator cinstit nu va mărturisi că adevărata primejdie pentru partidul conservator independent este tocmai faimoasa concentrare a D-lor Manu, Lahovary şi Iorgu Cantacuzino, căci ea însemnează infendarea pe vecie la anticamera Palatului ? Dar, stând strâmb şi judecând drept, am dori să ne spue onorabilii căror au început să le crească aripele, dacă poate fi vorba azi în ţara noastră de partid liberal şi partid conservator, când ideile sunt escluse din politică şi când semnalul luptelor dintre politiciani porneşte din Palat ? Are vreunul dintre D-niile lor curagiul de a afirma că în Parlamentul actual se pot discuta principii şi că guvernul poate fi luat în serios din punctul de vedere al programelor ? Dacă se va găsi cineva, care cu mâna pe conştiinţă, să afirme aceasta,atunci ne vom pleca şi noi şi vom spune că Regele e un martir şi noi nişte zurbagii zănatici. Până atunci însă, pretextul invocat este şi rămâne bun cel mult pentru D-nii cari l’au născocit. ID. Camera austriacă VIENA, 21 Noembrie.—Ministrul de finanţe a depus pe biuroul Camerei bugetul pentru 1890. Veniturile se urcă la 546,418 477 florini, iar cheltuielile la 545,475,660 fi, deci e un escedent de 942,817 fi. Printre cheltuieli, sunt câteva escepţionale, reprezintând un total de 14,577,022 fl din cari; chieltuielile pentru construirea de drumuri de fier, pentru îmbunătăţirile portului Triest, apoi cota-parte a Austriei pentru cumpărare de puşti, adică 9,181,904 fl. şi pentru înarmarea landverului 1,041,460 fl. In timp normal această ţifră ar trebui să se adauge la escedent şi aceasta ar fi atunci de 15,519,839 fl. Ministrul constată o îmbunătăţire constantă a situaţiunii economice a ţării provenind de la sporirea consumaţiunii şi al traficului mai considerabil drumurilor de fier; economia făcută de public a sporit. El anunță o lege pentru impozitul personal, bazat pe principiul unei progresiuni moderate. ------------------------sw&îâSWJ------------------------ DIN BACAU Democraţia, în numărul ei de la 15 Noembrie, publică o corespondenţă de la Bacău, semnată „de la Bistriţa“. In acea corespondenţă, s’agaţă de tot ce e mai moral, mai onest, mai stimat în sînul societăţei bacaoane, şi ca un furios, atacă orice vede, ori ce întâlneşte. Apoi bine mizerabililor de la Democraţia şi tu pseudonimiile „de la Bistriţa“, care te ascunzi după, paravanul necunoscutului, nu vă vedeţi păcatele care v’au gârbovit, şi în loc sâ ve as-