Adevěrul, februarie 1890 (Anul 2, nr. 434-456)

1890-02-14 / nr. 444

ANUL H—Nd. 444 Numeral 10 Bani ABONAMENTELE 1NCBF Li 1 SI ÎS ALB FlK­ ţiUKI LUNI 81 S® PLATESC TOT­UEAL'NA IlNAINTE In Bucurescî la casa Administraţiei Din Judeţe ţi Streinetate prin man­date poştale. Un an in ţară 30 lei. In streinetate 50 Şdse luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu nunaerul la kioșeul No. 141, Bon­­îevand de Capu­eines; la kioșeul No 117, Boulevard St-Hichel; la kioș­­eul No. 19, Boulevard SS.­Germani Să te feresei, Române! de cidit strein in casă. ARHI51STEATIA: Strada Nouă, tr. 1 Director politic : AT.RX. V. BELDIMANU *,­­ EDIȚIA ANTI3IA MERCURI 14 FEBRUARIE 18S0. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN MUCUBESCI SE PRIVESC LA Altim«. TRATIK ȘI LA „AGEDέIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV...........0,30 b, linia .. » III..... . 1.1 1. Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele «I. Din Strei­ne taie, anunţurile se pri­mesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. atAas&cimsam m w­ebapoiaza V. Alexandri.c DM NDKER VBCaBO 3® BAU. '■r.vw.-arrcanrnxi i 'mm..... I BEDACTIA: Strada préttfM&V ___________ _________________________________/aa *A Alegerile Germane BERLIN, 12 Februarie.—Comitetul conservatorilor din Berlin recoman­dă alegătorilor partidului să se ab­­ţie de la vot în balotagiurile între liberali şi socialişti. Rezultatul oficial al alegerilor este precum urmează : 388 alegeri sunt cunoscute. S’au ales: 51 conservatori; 14 d’ai par­tidului imperiului; 16 liberalî­ na­­ţionalî ; 91 din centru; 21 liberali; 20 socialişti; 14 polonezi ; 2 inde­pendenţi; 11 alsacieni; 2 democraţi; 1 danez; 3 ghelfî; 1 antisemit­î şi 141 balotagiurî. *» 4 ÎNTRUNIREA N­aționalilor - Lib­er­ali ..... .............---------- ---------­PENSIUNILE CIVILE ----------------------------------0 ancheta la Liceul din Galați --------------------- oGM^Reo-----------------------­ERA SCANDALURILOR Lasata de sec la Paris —eo<3\c>y> NOUL ÎMPRUMUT RUSESC -------------------- ------------A-cg-CX/*----------------------------------­Lucratorii si ducele de Orleans ---------------------------V'pQ^JO'V---------------------------­BULGARIA și RUSIA ----­Alegerile germane CĂŢELUȘĂ MEA București 13 Februarie. ÎNTRUNIREA N­aţionallor-Liberali Scopul principal al întrunire­ convocată de partidul naţional-li­­beral a fost de a protesta contra proiectelor prezentate Camerei de Primul Ministru D. Gheorghe Manu. Auditorul, de­şi restrâns la nu­­măr, (cel mult 400 persoane) era ales. Domnii C. Nacu şi V. Lascar au vorbit. MS asociez în totul la energicele protestări ce ambii o­­ratori au aruncat asupra tendin­ţelor reacţionare ale guvernului actual, care a venit la putere nu­mai prin încrederea Regelui, şi cu acest capital va rămâne, dar mS simt dator a rectifica erorile (fie ele voluntare sau involuntare) în care au căzut fostul ministru a lui I. C. Brătianu și distinsul mem­bru al baroului bucureștean. Voia începe cu D. Nacu. D-sa, vorbind de faptele săvâr­­şite de liberali, de la 1848 în­coace, pune la activul acestui par­tid resturnarea lui Cuza-Vodă in noaptea de 11 Februarie 1866. Detronarea unui Domnitor Român democrat şi înlocuirea lui cu un Strein, reprezentant al veche! feo­­dalităţi germane, trebue pusă la pa­sivul partidului liberal, în numă­rul greşalelor comise de el , mai ales când cu toţii ştim că acea resturnare s’a făcut de liberali în complicitate cu reacţionarii, şi ceia ce este mai trist, cu sacrificiul o­­noarei Intregei armate. Nimeni, nici chiar D. Nacu, nu va putea susţine că 11 Februarie 1866, nu a fost de cât o conspi­­raţiune care de sigur nu ar fi reuşit, fără ruşinosul concurs al cător­va militari. Poporul a fost cu totul strein acestei resturnări care­ va rămâne o pagină neagră în istoria română. Multe, foarte multe greşeli a comis Cuza Vodă , dar în mâna Sa drapelul românismului fâlfâia mândru, căci era ţinut de un Ro­mân care nu primea ordine de nicăieri, nici chiar de la Stambul. A vorbit fostul ministru de in­terne de corupţiunea ce exista în acele timpuri. Multe aş avea de răspuns D-lui Nacu, dar prefer, cum povăţueşte sfinta scriptură, a pune pază gurei mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele. Vin acum la D. Vasile Lascar cu care am să stau mai mult de vorbă. Domnia sa, după ce a criticat reformele propuse de ministerul actual, după ce a stigmatizat, pre­cum merită, tendințele junimiste, a atins patru chestiuni pe cari nu pot a le lăsa fără răspuns, și la cari trebue să fac rectificările cu­venite. 1) . Tariful autonom faţă cu Aus­tro- Ungaria. 2) . Destăinuirile privitoare la, for­tificări. 3) . Ion Brătianu faţă cu cestiu­­nea Dunărei. 4) . Răscoala sătenilor urzită de agenţi ruşi. I. —Tariful autonom impus Ţarei de I. C. Brătianu a ajutat in foartă mică proporţiune indus­tria noastră născândă, dar a pro­fitat mult exportului german in România. Străinul, pe care -L avem pe ca­pul nostru, protector al interese­lor politice şi economice ale Ger­maniei, patria Sa, a impus lui I. C. Brătianu răsboiul vamal pe care îl susţinem de câţi­va ani cu Aus­­tro-Ungaria.—Rog pe simpaticul D. V. Lascar să bine­voiască a nu trece această cestiune la acti­vul partidului naţional-liberal, să o trecem în rîndul greşelilor, al slăbiciunilor lui I. C. Brătianu faţă cu Neamţul ce stă cocoţat pe Tro­nul României. II. Destăinuirile privitoare la fortificări nu au fost comise de guvernul actual; şi, numai deo­sebita simpatie ce D­l V. Lascar a ştiut a’mi inspira, mă sileşte a’i ierta rolul de aperator al junimiş­tilor ce sunt silit astă­zî a’l lua.— Nu! (să fim drepţi) Junimiştii nu au comis nici o destăinuire privi­toare la fortificări.—Agentul Strein, care poartă numele de Carol I, Rege al României, a comunicat maiorului prusac, Schumann, tot planul fortificaţiunilor, elaborat de Generalul Brialmont, invitărn dua l de a’l modifica. Generalul belgian a făcut un plan general de forti­ficare pentru întreaga Românie şi contra­ tuturor vecinilor . Maiorul prusac a modificat toată lucrarea şi a redus-o la un plan de forti­ficare numai în contra Rusiei, me­nit a apăra aripa dreaptă a ar­matelor austro-ungare în rezboiul eventual ce ar izbucni între Aus­tria şi Rusia. Fac apel la onoarea D-lui Ge­neral Berendel, şi­­ rog să spue dacă marele Stat-Major prusac nu a avut cunoştinţă de modificările făcute de Maiorul Schumann mult înaintea Domniei-sale care este în capul tuturor lucrărilor de forti­ficare. Ion Brătianu faţă cu cestiu­­nea Dunărei. Am rămas uimit când am au­zit pe d. V. Lascar zicând că: I. C. Brătianu a scăpat Dunărea ro­mână. Abia şapte ani au trecut de când, din cauza greşelilor netă­găduite comise de I. C. Brătianu, prin deciziunea Conferinţei din Londra, România a perdut drep­tul de a priveghea navigaţiunea marelui fluviu care, de la Carpaţi până în Marea­ Neagră udă ţer­­muri româneşti. Dunărea, frumo­sul brâu al României, a fost vân­dută în schimbul recunoaşterei re­gatului, şi astă­zi un orator bră­­tienist vine să ne zică că Ion Brătianu a scăpat Dunărea!! Până unde orbirea politică şi pasiunea de partid poate conduce pe un tiner inteligent şi onest ca D. V. Lascar ! !! Răscoala setelilor urzită de agenţi! ruşi a atras cu deosebire atenţiunea mea. D. V. Lascar ne-a făcut destăinuiri grave : D-sa ne-a mărturisit că cunoaşte impiegatul în faţa caruia­ s’au distrus procesele verbale ce constatau că răscoala era urzită de agenţii ruşi. ’Mi-am permis să întrerup pe orator pentru a’l ruga să dea pe faţă numele acelui impiegat. Acest impiegat odată cunoscut, vom şti de care autoritate erau încheiate acele procese verbale, şi mai ales vom şti cine este per­soana a cărei a­tot­puternicie i-a permis de a distruge nişte acte atât de importante. Rog pe D. V. Lascar să nu stea un moment la îndoială, şi să facă măine ceia ce ar fi trebuit să facă Duminecă, în urma întreruperei mele. Numele acelui impiegat trebue să-l cunoaştem cu toţii, căci într’o cestiune atât de gravă D. V. Las­car nu se poate ascunde în dosul secretului profesional. Am nestrămutata convicţiune că D. V. Lascar nu me va sili a scrie In aceste coloane că buna sa credinţă a fost surprinsă, şi că condemnabilă este uşurinţa cu care nu s’a sfiit a arunca o nedreaptă acuzaţiune asupra unui guvern cu care trebuie să întreţinem rela­­ţiuni amicaie. Iată ce am avut de spus am­bilor oratori cari au ocupat alal­­tă­ierî tribuna la Ateneul vechiu. Alex. V. Beldimann. ............ .............“““ desbaterilor asupra legei electorale și tinzând a se pronunța pedeapsa de moarte împotriva ori­cărei încercări de a stăvili executarea h­otărîrilor votate de Scupștina Mare. TELEGRAME MADRID, 12 Februarie.— Regele a răcit niţel şi are guturaiu; trebuie să stea în casă. VIENA, 12 Februarie. — Dorniţele Taaffe a declarat comisiunei bugetare că guvernul va lua în consideraţie do­rinţa privitoare la numirea ataşaţilor tehnici pe lângă representanţii Austro- Ungariei în străinătate. Corespondenţa politică află din Con­­stantinopol că Sir White a primit nu­meroase felicitări chiar din partea Sul­tanului cu prilejul laudelor ce s’au ex­primat în Parlamentul englez asupra ac­­tivităţei D-sale. PARIS, 13 Februarie, ora 1, 20 m. dimineaţa. — Ducele de Orleans a fost transferat la Clairvaux. CONSTANTINOPOL, 12 Februarie. — Sultanul a conferit ministrului mun­tenegrean, D-l Vukovici, marele cordon al ordinului Medjidie. BELGRAD, 12 Februarie. — Scup­­stina a respins cu mare majoritate pro­punerea papei Diuriel făcută cu prilejul Bulgaria şi Rusia SOFIA, 12 Februarie. — Gu­vernul a orânduit Băncei Naţionale bulgare, să făptuiască neîntârziat plata celor 3.600,000 ruble hârtie recla­mată de Rusia ca rămăşiţe asupra cheltuelilor de ocupaţie. Cât despre suma cerută pentru furnizări de arme şi muniţie, de vor fi plătite după verificarea soco­telilor. -------------------------------------------------­ Era scandalurilor Când un autor dramatic nu este în stare să producă vr’o operă de merit, care să placă pătureî culte, aşa zisului parterre, atunci el caută sâ’şi cucerească cel puţin galeria oferindu’î crime straşnice, însce­nare colosală, focuri bengale şi toate artificiile cari orbesc ochii unui public incult. Autorul de acest soin, dacă nu se poate făli cu critica făcută pie­sei sale din punctul de vedere psichologic, firesc, estetic, etc., cel puţin se mângâie cu iluzia că a scris o piesă populară, că repre­zentarea ei umple galeria. Aplauzele acesteia acoper întru cât­va neputinţa autorului. In tocmai ca acest fel de dra­maturgi, guvernul actual recurge la tertipurile cele mai meschine pentru a’şi acoperi neputinţa, a înşela pe Stăpânul seu, a avea un pretext pe care să’l arunce in o­­chiî Tarei, a se înşela pe sine însu’şî. Regimul acesta, putred din naş­tere,­­şi-a luat o sarcină care co­vârşeşte cu mult anemicele sale puteri. El a voit să însceneze o comedie clasică regală şi n’a reu­şit să scoată la capăt de cât o farsă ordinară. Tot ce guvernele, care au ur­mat lui Ion Brătianu, au promis Regelui şi Toreî, Generalul Manu, s’a grăbit a’şi însuşi cu îngâm­fare. Fortificaţii a cerut mereu Carol I ? Fortificaţii ’i-a promis D. Manu. Furnituri pentru Germania ? Şi cu astea s’a însărcinat. Convenţie comercială numai­­cu Germania ? Şi asta a luat’o pe slabii sei umeri Generalul Manu. Vr’o listă civilă pentru Nemţişorul cel mic ? Pri­mul ministru a băgat’o în traista sa şi altele şi altele, întru cât pri­veşte pe Regele. Ţara a cerut mereu şi cere sin­cera aplicare a legilor existente şi realizarea unor reforme urgente. Junimiştii au promis acestea, D. Catargiu a mai adăugat la ele, iar D. Manu le-a băgat pe toate în sa­cul minciunilor guvernamentale şi, fiind­că acesta nu se umpluse, a mai băgat în el şi\tdO|Z­5cş. ttţjtfe ale D sale, inamovibiMtţSpsferiuî Teodor Rosetti, pensiile civile ale D-lui Ghermani şi continuă a în­­dopa sacul cu tot ce se cere prin ziare, prin petiţii, prin glasul de­putaţilor. El, dar spectacolul e pe sfîrşite. Camera şi-a terminat sesiunea or­dinară şi D. Manu n’a făcut încă nimic nici pentru Rege, nici pen­tru ţară ; n’a satisfăcut adică nici una din condiţiile unei bune co­medii guvernamentale. Ce era de făcut? D. Carp, ca în tot-d’a­una, a deslegat enigma şi de astă-da­că. „Comedia noastră nu are viață prin personagiile principale. Par­terul dă semne de nerăbdare, de desaprobare. Ei bine, să cucerim galeria. Să-i dăm foc bengal, ac­cesorii numeroase, scandaluri“. Parterul, în cazul de faţă, re­prezintă vr’o altă camarilă regală gata să i­a locul celei actuale. Galeria este, pentru D. Carp, Re­gele , pentru D. Manu, poate şi Ţara. S’a decis deci, la întrunirea de mai deunăzi a guvernamentalilor, ca să se provoace scandaluri mari în Cameră. Ei vor să împingă opoziţia la violenţe, la obstruc­ţionism pentru a avea un pre­text plauzibil sub care sâ’şi as­cundă neputinţa. Când opoziţia, aţîţată, va re­curge la mijloacele extreme ce se află în arsenalul parlamentar, a­­tunci guvernul va începe să strige urbi et orbi, că nu poate lucra nimic folositor, că opoziţia face obstrucţionism, că e silit să în­chidă Camera sau să recurgă la mijloacele, pe care le va socoti de trebuinţă pentru „a salva pres­tigiul Parlamentului, nesocotit de opoziţie“. Atacurile au început deja : d. Filipescu a apostrofat pe d. Ni­­corescu, d. M. Marghiloman a a­­tacat pe d. C. C. Dobrescu, iar d. Nucşoreanu, cel mai supus gu­vernamental, îşi aruncă provocă­rile în toate direcţiile, dar reuşe­şte a provoca numai mila celor atacaţi de d-sa. Ne putem aştepta deci la sur­prinderi frumoase în Camera pa­­latistă. S’au prezis chiar bătăi, pârnele, dueluri şi altele. Era nouă s’a schimbat deci în era scandalurilor şi această shim­­bare dovedeşte până la evidenţă că combinaţiile regale şi regaliste nu mai au­ trecere. Leatul lor e apropiat. ---------------------trims»*---------------------­Un deputat. PENSIUNILE CIVILE Iată textul proiectului de lege pent­u pensiunile impiegaţilor civili şi eclesiastici prezentat de guvern Camerei Depu­aţilor şi care se va discuta în şedinţă publică zilele acestea. CAP. I. Despre drepturile la pensiune Art. 1. Toţi funcţionarii Statului, ci­vili şi ecleziastici, precum şi impiegaţii Camerei şi Senatului, al Casei de depu­neri, consemnaţiune şi economie, şi în genere toţi acei care, fiind în serviciul Statului, afară de militari, asimilaţii lor şi funcţionarii civili în serviciul arma­tei, primesc o retribuţiune lunară şi li s’au făcut reţineri în profitul Casei pen­siunilor, au dreptul la o pensiune de serviciu în modul şi condiţiunile urmă­toare : a) Pentru un serviciu de 10 ani îm­pliniţi 30°/0 din retribuţiunea de mijloc ce va fi primit în cei din urmă trei ani de serviciu; b) Pentru un serviciu de 15 ani îm­pliniți, 45°/a din retribuțiunea de mit-

Next