Adevěrul, februarie 1890 (Anul 2, nr. 434-456)
1890-02-14 / nr. 444
ANUL H—Nd. 444 Numeral 10 Bani ABONAMENTELE 1NCBF Li 1 SI ÎS ALB FlK ţiUKI LUNI 81 S® PLATESC TOTUEAL'NA IlNAINTE In Bucurescî la casa Administraţiei Din Judeţe ţi Streinetate prin mandate poştale. Un an in ţară 30 lei. In streinetate 50 Şdse luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu nunaerul la kioșeul No. 141, Bonîevand de Capueines; la kioșeul No 117, Boulevard St-Hichel; la kioșeul No. 19, Boulevard SS.Germani Să te feresei, Române! de cidit strein in casă. ARHI51STEATIA: Strada Nouă, tr. 1 Director politic : AT.RX. V. BELDIMANU *, EDIȚIA ANTI3IA MERCURI 14 FEBRUARIE 18S0. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN MUCUBESCI SE PRIVESC LA Altim«. TRATIK ȘI LA „AGEDÎIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV...........0,30 b, linia .. » III..... . 1.1 1. Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Savas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele «I. Din Streine taie, anunţurile se primesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. atAas&cimsam m webapoiaza V. Alexandri.c DM NDKER VBCaBO 3® BAU. '■r.vw.-arrcanrnxi i 'mm..... I BEDACTIA: Strada préttfM&V ___________ _________________________________/aa *A Alegerile Germane BERLIN, 12 Februarie.—Comitetul conservatorilor din Berlin recomandă alegătorilor partidului să se abţie de la vot în balotagiurile între liberali şi socialişti. Rezultatul oficial al alegerilor este precum urmează : 388 alegeri sunt cunoscute. S’au ales: 51 conservatori; 14 d’ai partidului imperiului; 16 liberalî naţionalî ; 91 din centru; 21 liberali; 20 socialişti; 14 polonezi ; 2 independenţi; 11 alsacieni; 2 democraţi; 1 danez; 3 ghelfî; 1 antisemitî şi 141 balotagiurî. *» 4 ÎNTRUNIREA Naționalilor - Liberali ..... .............---------- ---------PENSIUNILE CIVILE ----------------------------------0 ancheta la Liceul din Galați --------------------- oGM^Reo-----------------------ERA SCANDALURILOR Lasata de sec la Paris —eo<3\c>y> NOUL ÎMPRUMUT RUSESC -------------------- ------------A-cg-CX/*----------------------------------Lucratorii si ducele de Orleans ---------------------------V'pQ^JO'V---------------------------BULGARIA și RUSIA ----Alegerile germane CĂŢELUȘĂ MEA București 13 Februarie. ÎNTRUNIREA Naţionallor-Liberali Scopul principal al întrunire convocată de partidul naţional-liberal a fost de a protesta contra proiectelor prezentate Camerei de Primul Ministru D. Gheorghe Manu. Auditorul, deşi restrâns la număr, (cel mult 400 persoane) era ales. Domnii C. Nacu şi V. Lascar au vorbit. MS asociez în totul la energicele protestări ce ambii oratori au aruncat asupra tendinţelor reacţionare ale guvernului actual, care a venit la putere numai prin încrederea Regelui, şi cu acest capital va rămâne, dar mS simt dator a rectifica erorile (fie ele voluntare sau involuntare) în care au căzut fostul ministru a lui I. C. Brătianu și distinsul membru al baroului bucureștean. Voia începe cu D. Nacu. D-sa, vorbind de faptele săvârşite de liberali, de la 1848 încoace, pune la activul acestui partid resturnarea lui Cuza-Vodă in noaptea de 11 Februarie 1866. Detronarea unui Domnitor Român democrat şi înlocuirea lui cu un Strein, reprezentant al veche! feodalităţi germane, trebue pusă la pasivul partidului liberal, în numărul greşalelor comise de el , mai ales când cu toţii ştim că acea resturnare s’a făcut de liberali în complicitate cu reacţionarii, şi ceia ce este mai trist, cu sacrificiul onoarei Intregei armate. Nimeni, nici chiar D. Nacu, nu va putea susţine că 11 Februarie 1866, nu a fost de cât o conspiraţiune care de sigur nu ar fi reuşit, fără ruşinosul concurs al cătorva militari. Poporul a fost cu totul strein acestei resturnări care va rămâne o pagină neagră în istoria română. Multe, foarte multe greşeli a comis Cuza Vodă , dar în mâna Sa drapelul românismului fâlfâia mândru, căci era ţinut de un Român care nu primea ordine de nicăieri, nici chiar de la Stambul. A vorbit fostul ministru de interne de corupţiunea ce exista în acele timpuri. Multe aş avea de răspuns D-lui Nacu, dar prefer, cum povăţueşte sfinta scriptură, a pune pază gurei mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele. Vin acum la D. Vasile Lascar cu care am să stau mai mult de vorbă. Domnia sa, după ce a criticat reformele propuse de ministerul actual, după ce a stigmatizat, precum merită, tendințele junimiste, a atins patru chestiuni pe cari nu pot a le lăsa fără răspuns, și la cari trebue să fac rectificările cuvenite. 1) . Tariful autonom faţă cu Austro- Ungaria. 2) . Destăinuirile privitoare la, fortificări. 3) . Ion Brătianu faţă cu cestiunea Dunărei. 4) . Răscoala sătenilor urzită de agenţi ruşi. I. —Tariful autonom impus Ţarei de I. C. Brătianu a ajutat in foartă mică proporţiune industria noastră născândă, dar a profitat mult exportului german in România. Străinul, pe care -L avem pe capul nostru, protector al intereselor politice şi economice ale Germaniei, patria Sa, a impus lui I. C. Brătianu răsboiul vamal pe care îl susţinem de câţiva ani cu Austro-Ungaria.—Rog pe simpaticul D. V. Lascar să binevoiască a nu trece această cestiune la activul partidului naţional-liberal, să o trecem în rîndul greşelilor, al slăbiciunilor lui I. C. Brătianu faţă cu Neamţul ce stă cocoţat pe Tronul României. II. Destăinuirile privitoare la fortificări nu au fost comise de guvernul actual; şi, numai deosebita simpatie ce Dl V. Lascar a ştiut a’mi inspira, mă sileşte a’i ierta rolul de aperator al junimiştilor ce sunt silit astăzî a’l lua.— Nu! (să fim drepţi) Junimiştii nu au comis nici o destăinuire privitoare la fortificări.—Agentul Strein, care poartă numele de Carol I, Rege al României, a comunicat maiorului prusac, Schumann, tot planul fortificaţiunilor, elaborat de Generalul Brialmont, invitărn dua l de a’l modifica. Generalul belgian a făcut un plan general de fortificare pentru întreaga Românie şi contra tuturor vecinilor . Maiorul prusac a modificat toată lucrarea şi a redus-o la un plan de fortificare numai în contra Rusiei, menit a apăra aripa dreaptă a armatelor austro-ungare în rezboiul eventual ce ar izbucni între Austria şi Rusia. Fac apel la onoarea D-lui General Berendel, şi rog să spue dacă marele Stat-Major prusac nu a avut cunoştinţă de modificările făcute de Maiorul Schumann mult înaintea Domniei-sale care este în capul tuturor lucrărilor de fortificare. Ion Brătianu faţă cu cestiunea Dunărei. Am rămas uimit când am auzit pe d. V. Lascar zicând că: I. C. Brătianu a scăpat Dunărea română. Abia şapte ani au trecut de când, din cauza greşelilor netăgăduite comise de I. C. Brătianu, prin deciziunea Conferinţei din Londra, România a perdut dreptul de a priveghea navigaţiunea marelui fluviu care, de la Carpaţi până în Marea Neagră udă ţermuri româneşti. Dunărea, frumosul brâu al României, a fost vândută în schimbul recunoaşterei regatului, şi astăzi un orator brătienist vine să ne zică că Ion Brătianu a scăpat Dunărea!! Până unde orbirea politică şi pasiunea de partid poate conduce pe un tiner inteligent şi onest ca D. V. Lascar ! !! Răscoala setelilor urzită de agenţi! ruşi a atras cu deosebire atenţiunea mea. D. V. Lascar ne-a făcut destăinuiri grave : D-sa ne-a mărturisit că cunoaşte impiegatul în faţa caruia s’au distrus procesele verbale ce constatau că răscoala era urzită de agenţii ruşi. ’Mi-am permis să întrerup pe orator pentru a’l ruga să dea pe faţă numele acelui impiegat. Acest impiegat odată cunoscut, vom şti de care autoritate erau încheiate acele procese verbale, şi mai ales vom şti cine este persoana a cărei atotputernicie i-a permis de a distruge nişte acte atât de importante. Rog pe D. V. Lascar să nu stea un moment la îndoială, şi să facă măine ceia ce ar fi trebuit să facă Duminecă, în urma întreruperei mele. Numele acelui impiegat trebue să-l cunoaştem cu toţii, căci într’o cestiune atât de gravă D. V. Lascar nu se poate ascunde în dosul secretului profesional. Am nestrămutata convicţiune că D. V. Lascar nu me va sili a scrie In aceste coloane că buna sa credinţă a fost surprinsă, şi că condemnabilă este uşurinţa cu care nu s’a sfiit a arunca o nedreaptă acuzaţiune asupra unui guvern cu care trebuie să întreţinem relaţiuni amicaie. Iată ce am avut de spus ambilor oratori cari au ocupat alaltăierî tribuna la Ateneul vechiu. Alex. V. Beldimann. ............ .............“““ desbaterilor asupra legei electorale și tinzând a se pronunța pedeapsa de moarte împotriva oricărei încercări de a stăvili executarea hotărîrilor votate de Scupștina Mare. TELEGRAME MADRID, 12 Februarie.— Regele a răcit niţel şi are guturaiu; trebuie să stea în casă. VIENA, 12 Februarie. — Dorniţele Taaffe a declarat comisiunei bugetare că guvernul va lua în consideraţie dorinţa privitoare la numirea ataşaţilor tehnici pe lângă representanţii Austro- Ungariei în străinătate. Corespondenţa politică află din Constantinopol că Sir White a primit numeroase felicitări chiar din partea Sultanului cu prilejul laudelor ce s’au exprimat în Parlamentul englez asupra activităţei D-sale. PARIS, 13 Februarie, ora 1, 20 m. dimineaţa. — Ducele de Orleans a fost transferat la Clairvaux. CONSTANTINOPOL, 12 Februarie. — Sultanul a conferit ministrului muntenegrean, D-l Vukovici, marele cordon al ordinului Medjidie. BELGRAD, 12 Februarie. — Scupstina a respins cu mare majoritate propunerea papei Diuriel făcută cu prilejul Bulgaria şi Rusia SOFIA, 12 Februarie. — Guvernul a orânduit Băncei Naţionale bulgare, să făptuiască neîntârziat plata celor 3.600,000 ruble hârtie reclamată de Rusia ca rămăşiţe asupra cheltuelilor de ocupaţie. Cât despre suma cerută pentru furnizări de arme şi muniţie, de vor fi plătite după verificarea socotelilor. ------------------------------------------------- Era scandalurilor Când un autor dramatic nu este în stare să producă vr’o operă de merit, care să placă pătureî culte, aşa zisului parterre, atunci el caută sâ’şi cucerească cel puţin galeria oferindu’î crime straşnice, înscenare colosală, focuri bengale şi toate artificiile cari orbesc ochii unui public incult. Autorul de acest soin, dacă nu se poate făli cu critica făcută piesei sale din punctul de vedere psichologic, firesc, estetic, etc., cel puţin se mângâie cu iluzia că a scris o piesă populară, că reprezentarea ei umple galeria. Aplauzele acesteia acoper întru câtva neputinţa autorului. In tocmai ca acest fel de dramaturgi, guvernul actual recurge la tertipurile cele mai meschine pentru a’şi acoperi neputinţa, a înşela pe Stăpânul seu, a avea un pretext pe care să’l arunce in ochiî Tarei, a se înşela pe sine însu’şî. Regimul acesta, putred din naştere,şi-a luat o sarcină care covârşeşte cu mult anemicele sale puteri. El a voit să însceneze o comedie clasică regală şi n’a reuşit să scoată la capăt de cât o farsă ordinară. Tot ce guvernele, care au urmat lui Ion Brătianu, au promis Regelui şi Toreî, Generalul Manu, s’a grăbit a’şi însuşi cu îngâmfare. Fortificaţii a cerut mereu Carol I ? Fortificaţii ’i-a promis D. Manu. Furnituri pentru Germania ? Şi cu astea s’a însărcinat. Convenţie comercială numaicu Germania ? Şi asta a luat’o pe slabii sei umeri Generalul Manu. Vr’o listă civilă pentru Nemţişorul cel mic ? Primul ministru a băgat’o în traista sa şi altele şi altele, întru cât priveşte pe Regele. Ţara a cerut mereu şi cere sincera aplicare a legilor existente şi realizarea unor reforme urgente. Junimiştii au promis acestea, D. Catargiu a mai adăugat la ele, iar D. Manu le-a băgat pe toate în sacul minciunilor guvernamentale şi, fiindcă acesta nu se umpluse, a mai băgat în el şi\tdO|Z5cş. ttţjtfe ale D sale, inamovibiMtţSpsferiuî Teodor Rosetti, pensiile civile ale D-lui Ghermani şi continuă a îndopa sacul cu tot ce se cere prin ziare, prin petiţii, prin glasul deputaţilor. El, dar spectacolul e pe sfîrşite. Camera şi-a terminat sesiunea ordinară şi D. Manu n’a făcut încă nimic nici pentru Rege, nici pentru ţară ; n’a satisfăcut adică nici una din condiţiile unei bune comedii guvernamentale. Ce era de făcut? D. Carp, ca în tot-d’auna, a deslegat enigma şi de astă-dacă. „Comedia noastră nu are viață prin personagiile principale. Parterul dă semne de nerăbdare, de desaprobare. Ei bine, să cucerim galeria. Să-i dăm foc bengal, accesorii numeroase, scandaluri“. Parterul, în cazul de faţă, reprezintă vr’o altă camarilă regală gata să ia locul celei actuale. Galeria este, pentru D. Carp, Regele , pentru D. Manu, poate şi Ţara. S’a decis deci, la întrunirea de mai deunăzi a guvernamentalilor, ca să se provoace scandaluri mari în Cameră. Ei vor să împingă opoziţia la violenţe, la obstrucţionism pentru a avea un pretext plauzibil sub care sâ’şi ascundă neputinţa. Când opoziţia, aţîţată, va recurge la mijloacele extreme ce se află în arsenalul parlamentar, atunci guvernul va începe să strige urbi et orbi, că nu poate lucra nimic folositor, că opoziţia face obstrucţionism, că e silit să închidă Camera sau să recurgă la mijloacele, pe care le va socoti de trebuinţă pentru „a salva prestigiul Parlamentului, nesocotit de opoziţie“. Atacurile au început deja : d. Filipescu a apostrofat pe d. Nicorescu, d. M. Marghiloman a atacat pe d. C. C. Dobrescu, iar d. Nucşoreanu, cel mai supus guvernamental, îşi aruncă provocările în toate direcţiile, dar reuşeşte a provoca numai mila celor atacaţi de d-sa. Ne putem aştepta deci la surprinderi frumoase în Camera palatistă. S’au prezis chiar bătăi, pârnele, dueluri şi altele. Era nouă s’a schimbat deci în era scandalurilor şi această shimbare dovedeşte până la evidenţă că combinaţiile regale şi regaliste nu mai au trecere. Leatul lor e apropiat. ---------------------trims»*---------------------Un deputat. PENSIUNILE CIVILE Iată textul proiectului de lege pentu pensiunile impiegaţilor civili şi eclesiastici prezentat de guvern Camerei Depuaţilor şi care se va discuta în şedinţă publică zilele acestea. CAP. I. Despre drepturile la pensiune Art. 1. Toţi funcţionarii Statului, civili şi ecleziastici, precum şi impiegaţii Camerei şi Senatului, al Casei de depuneri, consemnaţiune şi economie, şi în genere toţi acei care, fiind în serviciul Statului, afară de militari, asimilaţii lor şi funcţionarii civili în serviciul armatei, primesc o retribuţiune lunară şi li s’au făcut reţineri în profitul Casei pensiunilor, au dreptul la o pensiune de serviciu în modul şi condiţiunile următoare : a) Pentru un serviciu de 10 ani împliniţi 30°/0 din retribuţiunea de mijloc ce va fi primit în cei din urmă trei ani de serviciu; b) Pentru un serviciu de 15 ani împliniți, 45°/a din retribuțiunea de mit-